2ra-62/19 — Împărtirea bunului proprietate comună, contestarea actului administrativ, anularea titlului de autentificare a dreptului detinătorului de teren
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Împărtirea bunului proprietate comună, contestarea actului administrativ, anularea titlului de autentificare a dreptului detinătorului de teren
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2ra-62/19 — Împărtirea bunului proprietate comună, contestarea actului administrativ, anularea titlului de autentificare a dreptului detinătorului de teren (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra–62/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru) (jud. N. Mazur) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, V. Buhnaci, L. Pruteanu) Î N C H E I E R E 16 ianuarie 2019 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nicolae Craiu Svetlana Filincova examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Bîtcă Stepanida reprezentată de avocatul Leșan Ana și de către Bîtcă Serghei reprezentat de avocatul Leșan Nicolae, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Bîtcă Stepanida, Bîtcă Serghei împotriva lui Bîtcă Damian, Consiliul or.
Codru privind împărțirea proprietății comune ce constituie un lot de pământ la cererea reconvențională depusă de Bîtcă Damian împotriva lui Bîtcă Serghei privind anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren și cererea de chemare în judecată depusă de către Bîtcă Serghei, Bîtcă Stepanida împotriva Consiliul or. Codru privind contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 10 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost respinse apelurile declarate de către Bîtcă Stepanida reprezentată de avocatul Leșan Ana și de către Bîtcă Serghei reprezentat de avocatul Leșan Nicolae și menținută hotărârea din 27 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), con st ată: La 19 martie 2015, Bîtcă Serghei și Bîtcă Stepanida s-au adresat în instanța de judecată cu acțiune împotriva lui Bîtcă Damian, intervenient accesoriu Consiliul or.
Codru, solicitând împărțirea în natură, prin divizare, a proprietății comune - lotul de pământ cu suprafața de 0,06 ha, situat pe str. XXXX, XX, mun. Chișinău. În motivarea acțiunii au invocat că, locuiesc pe str. XXXX, XX mun. Chișinău din anul 1998. Casa a aparținut părinților lui Bîtcă Serghei în baza deciziei comitetului executiv nr. 5/2 din 30 mai 1985, titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXX, eliberat la 29 iulie 2005. După decesul părinților, reclamantul Serghei Bâtcă a acceptat succesiunea și a devenit proprietar a ½ cotă-parte din imobil, iar a doua jumătate i-a revenit fratelui Bîtcă Petru. După decesul ultimului, pârâtul Bîtcă Damian, care este nepotul lui Bîtcă Petru, a moștenit ½ cotă-parte din imobil.
Dat fiind faptul că, familia lui a avut necesitate de a-și îmbunătăți condițiile de trai, el a depus o cerere la Consiliul or. Codru privind atribuirea lotului de 1 pământ pentru construirea casei de locuit particulare și prin decizia Consiliului or. Codru nr. 2/45 din 11 aprilie 2008 i s-a atribuit în proprietate privată lotul de pământ cu suprafața de 0,06 ha, situat în str. XXXX, XX, din contul terenului (cod cadastral XXXX), rezervat după administrația publică locală cu suprafața de 0,1002 ha, ceea ce constituie 62,55 % din terenul cu suprafața totală de 0,1602 ha, atribuindu-i-se adresa poștală: str. XXXX, XX.
Din considerentele că Bîtcă Serghei dorește să divizeze bunul imobil inițial ce constituie sector de teren cu număr cadastral XXXX cu suprafața de 0,1602 ha, situat pe str. XXXX, XX, în două obiecte individuale, cu atribuirea numărului cadastral fiecărui obiect separat, iar al treilea coproprietar - Bîtcă Damian nu a dat acordul său, a solicitat împărțirea în natură, prin divizare proprietății comune, ce constituie lotul de pământ cu suprafața de 0,06 ha cu numărul cadastral XXXX, situat pe str. XXXX, XX în cote-părți (ceea ce constituie 37,45% din suprafața totală de 0,1602 ha) după Bîtcă Seghei și Bîtcă Stepanida.
La 12 octombrie 2015, Bîtcă Damian a depus o cerere reconvențională, prin care a solicitat anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral XXXX, eliberat pe numele lui Bîtcă Serghei, radierea din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate a lui Bîtcă Serghei asupra 37,45 % din lotul de teren cu suprafața totală de 0,1602 ha din str. XXXX, XX, motivând că, decizia în baza căreia i-a fost eliberat lui Bîtcă Serghei titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. cadastral XXXX, a fost anulată de către organul emitent prin decizia nr. 5/61 din 30 iunie 2009, emisă ca rezultat al examinării recursului Procuraturii sect. Centru, mun.
Chișinău. La 11 ianuarie 2016, Bîtcă Serghei s-a adresat cu cerere de chemare în judecată în instanța de contencios administrativ împotriva Consiliului or. Codru, intervenient accesoriu Procuratura sect. Centru, prin care a solicitat repunerea în termen, anularea deciziei Consiliului or. Codru, mun.Chișinău nr. 5/61 din 30 iunie 2009 ”Cu privire la examinarea recursului Procuraturii sect. Centru la decizia Consiliului or. Codru nr. 2/45 din 11 aprilie 2008 cu privire la atribuirea în proprietate a unui lot de pământ pentru construcția casei de locuit particulare în grădina părinților lui Bîtcă Serghei”. În motivarea cererii a invocat că, în anul 2014 el a fost contactat de avocatul nepotului său Bîtcă Damian, care i-a comunicat că, el deja nu mai este proprietarul lotului de teren, alocat lui prin decizia Consiliului or.
Codru nr. 2/45 din 11 aprilie 2008 cu privire la atribuirea în proprietate a unui lot de pământ pentru construcția casei de locuit particulare în grădina părinților lui Bîtcă Serghei”. Atunci s-a adresat la Primăria or. Codru, apoi la Procuratura sect. Centru pentru a primi copia recursului, dar acesta nu a fost de găsit. Faptele stabilite prin investigațiile lui au confirmat că, veridicitatea actelor prezentate de către avocat este dubioasă și anume: recursul, care a stat la baza emiterii deciziei din 30 iunie 2009 nu a fost de găsit, colaboratorii Primăriei or. Codru l-au convins că, o astfel de decizie nu există, avocatul lui Bîtcă Damian i-a prezentata doar copia. În opinia lui Bîtcă Serghei, Primăria or.
Codru i-a prezentat decizia din 30 iunie 2009 prima dată pentru cunoștință doar la 08 octombrie 2015, ceea ce îl face să solicite repunerea în termenul de prescripție. Consideră decizia ilegală, deoarece el nu a fost prezent la acea ședință, nu a fost informat despre adoptarea deciziei, la baza adoptării deciziei a stat recursul procuraturii sect. Centru, înaintat în baza 2 plângerii persoanelor, datele cărora crede că, sunt ”secrete”. Procuratura a examinat plângerea persoanelor interesate, fără a-l chestiona pe el și prin anularea deciziei nr. 2/45 din 11 aprilie 2008, peste un an din data adoptării acesteia, Consiliul or. Codru a încălcat principiul securității raporturilor juridice prevăzut de practica CtEDO.
La 22 iulie 2016, Bîtcă Stepanida a înaintat instanței de contencios administrativ o cerere împotriva Consiliului or. Codru, prin care a solicitat anularea deciziei Consiliului or. Codru, mun.Chișinău nr. 5/61 din 30 iunie 2009 ”Cu privire la examinarea recursului Procuraturii sect. Centru la decizia Consiliului or. Codru nr. 2/45 din 11 aprilie 2008 cu privire la atribuirea în proprietate a unui lot de pământ pentru construcția casei de locuit particulare în grădina părinților lui Bîtcă Serghei”, ca fiind un act ilegal și arbitrar, care a lipsit-o de partea din proprietate privată. Prin încheierea din 06 septembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, cauzele au fost conexate într-o procedură unică.
Prin hotărârea din 27 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Bîtcă Serghei, Bîtcă Stepanida împotriva lui Bîtcă Damian, intervenient accesoriu Consiliul or. Codru privind împărțirea în natură, prin divizare, a proprietății comune - lotul de pământ cu suprafața de 0,06 ha, ca neîntemeiată. S-a admis cererea reconvențională a lui Bîtcă Damian și a fost declarat nul titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numărul cadastral XXXX, eliberat pe numele lui Bîtcă Serghei cu radierea din registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate, înregistrat la 15 mai 2008 sub nr. 6450. S-a respins ca tardivă cererea de chemare în judecată depusă de Bîtcă Serghei și Bîtcă Stepanida împotriva Consiliului or.
Codru, intervenient accesoriu Procuratura sect. Centru, mun.Chișinău privind anularea deciziei Consiliului or. Codru, mun.Chișinău nr. 5/61 din 30 iunie 2009 ”Cu privire la examinarea recursului Procuraturii sect. Centru la Decizia Consiliului or. Codru nr. 2/45 din 11 aprilie 2008 cu privire la atribuirea în proprietate a unui lot de pământ pentru construcția casei de locuit particulare în grădina părinților lui Bîtcă Serghei”. Prin decizia din 10 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse apelurile declarate de către Bîtcă Stepanida reprezentată de avocatul Leșan Ana și de către Bîtcă Serghei reprezentat de avocatul Leșan Nicolae și menținută hotărârea din 27 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru).
La 26 octombrie 2018, Bîtcă Stepanida reprezentată de avocatul Leșan Ana a declarat recurs împotriva deciziei din 10 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă depusă de Bîtcă Serghei, Bîtcă Stepanida împotriva lui Bîtcă Damian, intervenient accesoriu Consiliul or. Codru privind împărțirea în natură, prin divizare, a proprietății comune - lotul de pământ, să fie admisă cererea de chemare în judecată depusă de Bîtcă Serghei și Bîtcă Stepanida împotriva Consiliului or. Codru, intervenient accesoriu Procuratura sect. Centru, mun.Chișinău privind anularea deciziei Consiliului or. Codru, mun.Chișinău nr. 5/61 din 30 iunie 2009 ”Cu privire la examinarea recursului Procuraturii sect.
Centru la Decizia Consiliului or. Codru nr. 2/45 din 11 aprilie 2008 cu privire la atribuirea în proprietate a unui lot de pământ pentru construcția casei de locuit 3 particulare în grădina părinților lui Bîtcă Serghei” și să fie respinsă acțiunea reconvențională depusă de Bîtcă Damian. În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la emiterea deciziei a aplicat legea care nu trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea. La 26 octombrie 2018, Bîtcă Serghei reprezentat de avocatul Leșan Nicolae a declarat recurs împotriva deciziei din 10 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă depusă de Bîtcă Serghei, Bîtcă Stepanida împotriva lui Bîtcă Damian, intervenient accesoriu Consiliul or.
Codru privind împărțirea în natură, prin divizare, a proprietății comune - lotul de pământ, să fie admisă cererea de chemare în judecată depusă de Bîtcă Serghei și Bîtcă Stepanida împotriva Consiliului or. Codru, intervenient accesoriu Procuratura sect. Centru, mun.Chișinău privind anularea deciziei Consiliului or. Codru, mun.Chișinău nr. 5/61 din 30 iunie 2009 ”Cu privire la examinarea recursului Procuraturii sect. Centru la Decizia Consiliului or. Codru nr. 2/45 din 11 aprilie 2008 cu privire la atribuirea în proprietate a unui lot de pământ pentru construcția casei de locuit particulare în grădina părinților lui Bîtcă Serghei” și să fie respinsă acțiunea reconvențională depusă de Bîtcă Damian.
În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la emiterea deciziei nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea. La 10 ianuarie 2019 (prin oficiul poștal), Primăria și Consiliul or. Codru au depus o referință la recursurile declarate de Bîtcă Stepanida și Bîtcă Serghei solicitând considerarea acestora ca fiind inadmisibile. Analizând temeiurile invocate în cererile de recurs, referință, în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile declarate de către Bîtcă Stepanida reprezentată de avocatul Leșan Ana și de către Bîtcă Serghei reprezentat de avocatul Leșan Nicolae, neîntemeiate și care urmează a fi considerate inadmisibile, din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.
Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și 4 argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.
În speță, însă criticile invocate atât de Bîtcă Stepanida reprezentată de avocatul Leșan Ana cât și de către Bîtcă Serghei reprezentat de avocatul Leșan Nicolae, nu pot duce la admisibilitatea recursurilor, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursurilor, fiind lipsite de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursurilor, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.
Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursurilor nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestora ca fiind admisibile. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererile de recurs declarate de către Bîtcă Stepanida reprezentată de avocatul Leșan Ana și de către Bîtcă Serghei reprezentat de avocatul Leșan Nicolae. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea considerării recursurilor ca fiind admisibile.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibile recursurile declarate de către Bîtcă Stepanida reprezentată de avocatul Leșan Ana și de către Bîtcă Serghei reprezentat de 5 avocatul Leșan Nicolae. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nicolae Craiu Svetlana Filincova 6
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.