2ra-1140/18 — cu privire la încasarea sumei în ordine de regres, diferența restantă a despăgubirii, a dobînzii de întîrziere și a cheltuielilor de judecată

2ra-1140/18 — cu privire la încasarea sumei în ordine de regres, diferența restantă a despăgubirii, a dobînzii de întîrziere și a cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-1140/18

Prima instanță: Judecătoria Strășeni sediul Central (judecător S. Slobodzean)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecători M. Guzun, I. Cotruță, L. Pruteanu)

DECIZIE

19 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către Constantin Mogîldea, reprezentat de

avocatul Dumitru Mîrzac

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Companiei Internaționale

de Asigurări „Asito” Societate pe Acțiuni împotriva lui Constantin Mogîldea cu

privire la încasarea sumei în ordine de regres, diferența restantă a despăgubirii de

asigurare, a dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 24 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost respins apelul declarat de Compania Internațională de Asigurări „Asito”

Societate pe Acțiuni și apelul declarat de Constantin Mogîldea și menținută

hotărârea din 4 aprilie 2017 a Judecătoriei Strășeni sediul Central, prin care a fost

admisă acțiunea parțial

constată:

La 6 decembrie 2016, CIA „Asito” SA a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Constantin Mogîldea cu privire la încasarea sumei în ordine

de regres, diferența restantă a despăgubirii de asigurare, a dobânzii de întârziere și

a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că la 21 octombrie 2014, CIA „Asito” SA în

calitate de asigurator și Constantin Mogîldea în calitate de asigurat au încheiat

contractul de asigurare RCA, fiind emisă polița de asigurare a răspunderii civile

auto nr. RCAI-001156106 din 21 octombrie 2014.

La 1 aprilie 2015, în mun. Chișinău s-a produs accidentul rutier cu

implicarea automobilelor Mazda 626 cu n/î XXXXX condus de Constantin

Mogîldea și automobilul Ford Mondeo cu n/î XXXXX condus de Vladimir Jarco.

A afirmat că potrivit procesului-verbal cu privire la contravenție

nr. MAI 02977712 din 1 aprilie 2015, vinovat în producerea accidentului rutier din

1 aprilie 2015 a fost recunoscut Constantin Mogîldea.

1

A evidențiat că în baza contractului de asigurare obligatorie de răspundere

civilă pentru pagube produse de autovehicule, CIA „Asito” SA a achitat

păgubitului despăgubirea de asigurare pentru daunele cauzate în sumă de 25000 de

lei, în baza dosarului de daune nr. 150684R1 din 2 aprilie 2015, fapt confirmat prin

ordinul de plată nr. 1737 din 15 octombrie 2015.

A relatat că la 30 octombrie 2015, Elena Chițan a depus o cerere de chemare

în judecată împotriva CIA „Asito” SA, intervenient accesoriu Constantin Mogîldea

cu privire la încasarea diferenței restante a despăgubirii de asigurare în mărime de

24121 de lei și alte sume.

Iar prin hotărârea din 19 februarie 2016 a Judecătoriei Centru mun.

Chișinău, a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Elena Chițan,

însă prin decizia din 5 iulie 2016 a Curții de Apel Chișinău, a fost încasată din

contul CIA „Asito” SA în beneficiul păgubitului suma globală în mărime 42279,57

de lei, din care diferența restantă a despăgubirii de asigurare în mărime de 24121

de lei.

Astfel, la 8 septembrie 2016, CIA „Asito” SA a transferat executorului

judecătoresc suma globală în mărime de 42279,57 de lei conform încheierii

nr. 080-126/2016, din care diferența restantă a despăgubirii de asigurare în mărime

de 24121 lei, fapt confirmat prin ordinul de plată nr. 1670.

A afirmat că la 27 octombrie 2016, prin încheierea Curții Supreme de

Justiție, recursul declarat de CIA „Asito” SA împotriva deciziei Curții de Apel

Chișinău a fost respins.

Având în vedere prevederile art. 1329 alin. (1), 1415 alin. (1) Cod civil și

art. 29 lit. f) din Legea nr. 414 din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea

obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, a relevat

că potrivit răspunsului nr. 06/1-1-5885 din 2 noiembrie 2016 furnizat de Agenția

Națională Transport Auto, cert rezultă că autovehiculul Mazda 626 cu n/î XXXXX

condus de Constantin Mogîldea, la momentul producerii accidentului, lipsește din

baza de date a Sistemului Informațional Automatizat de evidență și căutare a

programului „Autotest”.

La 15 decembrie 2015, pârâtul a recepționat reclamația cu solicitarea de

achitare a datoriei în sumă de 25000 de lei în termen de 7 zile de la data

recepționării reclamației.

Remarcă că la 16 noiembrie 2016, Constantin Mogîldea a recepționat

reclamația repetată a CIA „Asito” SA cu solicitarea de achitare a datoriei globale

în mărime de 54259 lei, dintre care 49121 lei datoria de bază și 5138 lei dobânda

de întârziere.

La reclamația repetată, pârâtul până în prezent nu a expediat niciun răspuns,

datoria nefiind stinsă.

Cu referire la prevederile art. 572 alin. (2), 602 alin. (1), (2) și (3), 619,

alin. (1) și (2) Cod civil, a susținut că este cert faptul că pârâtul se află în întârziere

ce ține de restituirea sumei de 25000 de lei ce constituie despăgubirile de asigurare

pentru daunele cauzate achitate de asigurator, astfel încât, consideră că

CIA „Asito” SA întemeiat pretinde încasarea din contul lui Constantin Mogîldea și

a dobânzii de întârziere pentru suma respectivă, în mărime de 5138 de lei calculată

pentru perioada 23 decembrie 2015 – 10 noiembrie 2016, inclusiv, ce rezultă din

întârzierea restituirii sumei de 25000 de lei.

2

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 6 din CEDO, art. 8, 9, 10,

11, 512, 513, 514, 572, 575, 583, 602, 619, 1329, 1415 Cod civil, art. 29 lit. f) din

Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube

produse de autovehicule, art. 94, 96, 166, 167, 174, 206 alin. (1) CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, încasarea forțată din contul lui Constantin

Mogîldea în beneficiul CIA „Asito” SA în ordine de regres a datoriei în mărime de

25000 de lei, a sumei de 24121 de lei ce constituie diferența restantă a despăgubirii

de asigurare, a sumei de 5138 de lei ce constituie dobânda de întârziere calculată

pentru perioada 23 decembrie 2015 – 10 noiembrie 2016, inclusiv, ce rezultă din

întârzierea restituirii sumei de 25000 de lei, precum și a tuturor cheltuielilor de

judecată.

Prin hotărârea din 4 aprilie 2017 a Judecătoriei Strășeni sediul Central, a fost

admisă acțiunea parțial.

A fost încasată, în ordine de regres, de la Constantin Mogîldea în beneficiul

CIA „Asito” SA datoria în mărime de 25000 de lei, diferența despăgubirii de

asigurare în sumă de 24121 de lei, cheltuielile de judecată formate din taxa de stat

în sumă de 1473,63 de lei și cheltuieli de asistență juridică în sumă de 2500 de lei,

iar în total suma de 53094,63 de lei.

În rest, a fost respinsă acțiunea.

Prin decizia din 24 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de CIA „Asito” SA și apelul declarat de Constantin Mogîldea și

menținută hotărârea primei instanțe.

La 17 aprilie 2018, Constantin Mogîldea, reprezentat de avocatul Dumitru

Mîrzac a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

acestuia, casarea integrală a hotărârii instanței de fond și a deciziei recurate, cu

emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel a emis o decizie

neîntemeiată, incompatibilă cu standardele legalității și temeiniciei unui act

judecătoresc, în rezultatul aplicării eronate a normelor de drept material și

procedural, precum și datorită neelucidării circumstanțelor pricinii.

Având în vedere prevederile art. 1301, 1315 alin. (1) lit. a) Cod civil, art. 1

din Anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1047 din

8 noiembrie 1999, art. 29 lit. f) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de

răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule și reieșind din situația de

fapt stabilită, a invocat că hotărârea primei instanțe și decizia instanței de apel sunt

neîntemeiate și ilegale, fiind emise cu interpretarea eronată a normelor de drept

material.

Or, reieșind din prevederile Hotărârii Guvernului Republicii Moldova

nr. 1047 din 8 noiembrie 1999, cu conținutul că regulile de inspecție tehnică

periodică a autovehiculelor și remorcilor acestora stabilesc modul unic de

verificare a stării tehnice a autovehiculelor și remorcilor acestora, aflate la evidență

în Republica Moldova, se deduce că autovehiculele înregistrate în regiunea

Transnistreană nu pot fi supuse testării tehnice, prin urmare, nici nu poate fi regăsit

în Sistemului Informațional Automatizat de evidență și căutare a programului

„Autotest”, fapt cunoscut de către intimat.

A specificat că instanțele de judecată nu au reținut că CIA „Asito” SA din

momentul încheierii contractului de asigurare RCAI cu Constantin Mogîldea a

3

autovehiculului de model Mazda 626 cu n/î XXXXX înregistrat în regiunea

Transnistreană, a cunoscut despre faptul că în caz de accident rutier, va fi în

situația unei acțiuni în regres, față de el, circumstanței care, contrar prevederilor

art. 1315 alin. (1) lit. a) Codul civil, nu i-au fost explicate la încheierea

contractului.

A remarcat că instanța de apel eronat a considerat că prima instanță a

apreciat corect declarațiile reprezentantului CIA „Asito” SA date în ședința de

judecată, precum că aceasta nu este obligată de a oferi consultații juridice

asiguratului.

Astfel, instanța de apel nu a apreciat că acțiunile CIA „Asito” SA de a

încheia contractul de asigurare RCAI a autovehiculului de model Mazda 626 cu n/î

XXXXX înregistrat în regiunea Transnistreană, ar rezulta că CIA „Asito” SA a

acceptat actele prezentate de el.

Or, acceptarea de către CIA „Asito” SA și încheierea contractului asupra

unui automobil înregistrat în regiunea Transnistreană, prin urmare, asiguratorul a

acceptat actele prezentate precum este și revizia tehnică a acestuia, din care

considerente nu poate fi imputat la moment un temei de acțiune în regres față de

dânsul, cu atât mai mult că autovehiculul de model Mazda 626 cu n/î XXXXX

înregistrat în regiunea Transnistreană nici nu putea fi supus reviziei tehnice și

inclus în Sistemului Informațional Automatizat de evidență și căutare a

programului „Autotest” pentru a fi regăsit, deoarece nu se află la evidență în

Republica Moldova.

A considerat că prima instanță și instanța de apel au interpretat eronat

prevederile art. 29 din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere

civilă pentru pagube produse de autovehicule.

Potrivit prevederilor art. 29 din Legea menționată, au fost impuse de

legiuitor în contextul de a exclude acțiunile culpabile abuzive ale asiguratului, iar

reieșind din circumstanțele cauzei și acțiunile lui, nu se regăsește un anumit temei

cu privire la admiterea unei acțiuni în regres.

A evidențiat că instanțele de judecată ierarhic inferioare eronat au ajuns la

concluzia admiterii acțiunii, deoarece din momentul încheierii contractului de

asigurare RCAI, CIA „Asito” SA a prevăzut din start riscul la care va fi supus

Constantin Mogîldea, în cazul producerii unui accident rutier, dar a trecut cu

tăcerea fără a-i se explica asiguratului consecințele încheierii unui contract de

asigurare RCAI asupra automobilului înregistrat în regiunea Transnistreană.

A accentuat că respingerea de către instanța de apel a cererii de apel este

determinată de aplicarea eronată a normelor de drept material.

La 7 iunie 2018, CIA „Asito” SA a depus referință, prin care a solicitat de a

fi considerat inadmisibil recursul declarat de către Constantin Mogîldea,

reprezentat de avocatul Dumitru Mîrzac.

La 23 octombrie 2018, CIA „Asito Direct” SA a depus referință

suplimentară, prin care a invocat că la 19 octombrie 2018 în Registrul de Stat al

persoanelor juridice au fost efectuate modificări, în rezultatul cărora a fost

modificată denumirea CIA „Asito” SA în CIA „Asito Direct” SA și a solicitat

respingerea recursului declarat de către Constantin Mogîldea, reprezentat de

avocatul Dumitru Mîrzac.

4

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților la 16 februarie 2018, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 147), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către

recurent la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul la 17 aprilie 2018 în termenul legal, dacă legea nu prevede altfel.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul cu casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și

emiterea unei noi hotărâri, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) lit. c) CPC, se consideră că normele de

drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească a interpretat în mod eronat legea.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) CPC, săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Din actele speței rezultă că la 21 octombrie 2014, între CIA „Asito” SA în

calitate de asigurător și Constantin Mogîldea în calitate de asigurat, a fost încheiat

contractul de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă nr. RCAI-

001156106, fiind eliberată polița de asigurare (f. d. 13).

La 1 aprilie 2015 s-a produs accidentul rutier cu implicarea automobilelor

Mazda 626 n/î XXXXX condus de Constantin Mogîldea și automobilul Ford

Mondeo cu n/î XXXXX condus de Vladimir Jarco.

Potrivit procesului-verbal cu privire la contravenție nr. MAI 02977712 din

1 aprilie 2015, vinovat în producerea accidentului rutier a fost recunoscut

Constantin Mogîldea (f. d. 15 verso).

Este cert și faptul că CIA „Asito” SA a achitat păgubitului despăgubirea de

asigurare în cuantum de 25000 de lei, fapt confirmat prin ordinul de plată nr. 1737

din 15 octombrie 2015 (f. d. 7).

Iar întru executarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 5 iulie 2016 și a

încheierii executorului judecătoresc Olga Pascari (Ciubotaru) nr. 080-126/2016 din

26 august 2016, CIA „Asito” a transferat executorului judecătoresc suma de

42279,57 de lei, întru executarea documentului executoriu nr. 2-2802/16, din care

diferența restantă a despăgubirii de asigurare în mărime de 24121 de lei, fapt

confirmat prin ordinul de plată nr. 1670 din 9 septembrie 2016 (f. d. 7).

Înaintând acțiunea împotriva lui Constantin Mogîldea, CIA „Asito” SA a

solicitat încasarea forțată din contul lui Constantin Mogîldea în beneficiul

5

CIA „Asito” SA în ordine de regres a datoriei în mărime de 25000 de lei, a sumei

de 24121 de lei ce constituie diferența restantă a despăgubirii de asigurare, a sumei

de 5138 de lei ce constituie dobânda de întârziere calculată pentru perioada

23 decembrie 2015 – 10 noiembrie 2016, inclusiv, ce rezultă din întârzierea

restituirii sumei de 25000 de lei, precum și a tuturor cheltuielilor de judecată.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a ajuns la concluzia

temeiniciei parțiale acțiunii, a încasat în ordine de regres, de la Constantin

Mogîldea în beneficiul CIA „Asito” SA datoria în mărime de 25000 de lei,

diferența despăgubirii de asigurare în sumă de 24121 de lei, cheltuielile de judecată

formate din taxa de stat în sumă de 1473,63 de lei și cheltuieli de asistență juridică

în sumă de 2500 de lei, iar în total suma de 53094,63 de lei. În rest, a fost respinsă

acțiunea.

Judecând apelurile declarate de către CIA „Asito” SA și Constantin

Mogîldea, instanța de apel le-a respins și a menținut hotărârea primei instanțe.

La adoptarea unei astfel de soluții, instanțele de judecată ierarhic inferioare,

cu referire la prevederile 1301, 1329 alin. (1), 1415 alin. (1) Cod civil, art. 18 din

legea nr. 1508 cu privire la asigurări din 15 iunie 1993, art. 29 lit. f) din Legea

nr. 414 din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere

civilă pentru pagube produse de autovehicule, au reținut că asigurătorul

CIA „Asito” SA este îndreptățit de a înainta acțiune în regres împotriva persoanei

răspunzătoare de producerea pagubei în rezultatul accidentului rutier, considerând

ca inadmisibilă proba - actul de revizie tehnică a automobilului de model Mazda

626 cu n/î XXXXX, eliberat în regiunea din stânga Nistrului, întrucât acest act este

emis de o instituție neautorizată pe teritoriul Republicii Moldova, nu corespunde

exigențelor legale și nu poate constitui o dovadă a faptului că autovehiculul

implicat în accident a fost supus reviziei tehnice.

Au mai reținut instanțele de judecată ierarhic inferioare că potrivit

răspunsului nr. 06/1-1-5885 din 2 noiembrie 2016 furnizat de Agenția Națională

Transport Auto, autovehiculul de model Mazda 626 cu n/î XXXXX condus de

Constantin Mogîldea la momentul producerii accidentului, lipsește din baza de date

al sistemului informațional automatizat de evidență și căutare a

programului „AUTOTEST”.

Verificând legalitatea deciziei contestate, în raport cu motivele recursului și

cadrul legal aplicabil speței, instanța de recurs constată că soluția instanțelor de

judecată ierarhic inferioare de admitere parțială a acțiunii nu poate fi menținută,

aceasta rezultând din aprecierea eronată a materialului probator, aplicarea greșită și

interpretarea eronată a normelor de drept material relevante la caz.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs relevă că potrivit art. 29

lit. f) din Legea nr. 414 din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie

de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, asigurătorul are

dreptul să înainteze acțiune de regres persoanei răspunzătoare de producerea

pagubelor atunci când utilizatorul autovehiculului nu dispune de certificat de

revizie tehnică la momentul producerii accidentului.

În același timp, dispozițiile art. 1329 alin. (1) Cod civil, stabilește că

asigurătorul care a plătit despăgubirea de asigurare preia, în limitele acestei sume,

dreptul la creanță pe care asiguratul sau o altă persoană care a încasat despăgubirea

6

de asigurare îl deține în raport cu terțul responsabil de producerea pagubei dacă

legea sau contractul nu prevede altfel.

Cu referire la normele de drept enunțate, instanța de recurs notează că

asigurătorul dispune de dreptul de regres față de persoana asigurată în baza unui

contract de asigurare obligatorie doar în cazurile expres și exhaustiv prevăzute de

lege.

În acest aspect, instanța de recurs atestă ca greșită concluzia instanțelor de

judecată ierarhic inferioare precum că actul de revizie tehnică a automobilului de

model Mazda 626 cu n/î XXXXX, eliberat în regiunea din stânga Nistrului, nu

corespunde exigențelor legale și nu poate constitui o dovadă a faptului că

autovehiculul implicat în accident a fost supus reviziei tehnice.

Și asta deoarece, potrivit prevederilor pct. 1 din Regulile de inspecție tehnică

periodică a autovehiculelor și remorcilor acestora ale Anexei nr. 3 la Hotărârea

Guvernului nr. 1047 din 08 noiembrie 1999, prezentele reguli stabilesc modul unic

de verificare a stării tehnice a autovehiculelor și remorcilor acestora, aflate la

evidență în Republica Moldova.

Pe când, reieșind din certificatul de înmatriculare a autovehiculului de model

Mazda 626 cu n/î XXXXX, care a constituit obiectului contractului de asigurare

obligatorie de răspundere civilă auto internă cu seria RCAI nr. 001156106 din

21 octombrie 2014, automobilul dat nu se află la evidență în Republica Moldova și

respectiv efectuarea reviziei tehnice de către stațiile de atestare autorizate în modul

prevăzut de Regulile de inspecție tehnică periodică a autovehiculelor și remorcilor

acestora ale Anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1047 din 08 noiembrie 1999

nu era posibilă.

Ca urmare, autovehiculul Mazda 626 cu n/î XXXXX condus de Constantin

Mogîldea la momentul producerii accidentului nici nu putea fi inclus de către

Agenția Națională Transport Auto în baza de date al Sistemului Informațional

Automatizat de căutare „AUTOTEST”.

În acest context, instanța de recurs nu poate reține argumentele CIA „Asito”

SA precum că autovehiculul de model Mazda 626 cu n/î XXXXX, condus de către

Constantin Mogîldea nu a fost supus reviziei tehnice obligatorii pe teritoriul

controlat de organele constituționale a Republicii Moldova.

De altfel, furnizarea informației emise de către Agenția Națională Transport

Auto prin răspunsul nr. 06/1-1-5885 din 2 noiembrie 2016, și anume că

autovehiculul de model Mazda 626 cu n/î XXXXX lipsește din baza de date al

sistemului informațional automatizat de evidență și căutare a programului

„AUTOTEST”, nicidecum nu probează inexistența certificatului de revizie tehnică

la momentul producerii accidentului.

Or, în speță Constantin Mogîldea a întreprins măsurile de care dispunea

pentru efectuarea reviziei tehnice a autovehicului vizat în stânga Nistrului, iar

imposibilitatea efectuării acestei revizii în stațiile de testare autorizate din

Republica Moldova, în condițiile sus expuse, nu-i poate fi imputabilă recurentului.

Mai mult decât atât, instanța de recurs relevă că potrivit procesului-verbal cu

privire la contravenție din 1 aprilie 2015, prejudiciul a fost cauzat persoanei

păgubite nu din cauza stării tehnice a autovehiculului, ci din culpa lui Constantin

Mogîldea, circumstanță, care, examinată în cumul cu cele indicate supra, denotă că

situația dedusă judecării nu se încadrează în cerințele art. 29 lit. f) din Legea

7

nr. 414 din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere

civilă pentru pagube produse de autovehicule.

Față de toate aceste considerente se impune respingerea cererii de chemare în

judecată a CIA „Asito” SA împotriva lui Constantin Mogîldea cu privire la

încasarea sumei în ordine de regres și a cerințelor cu privire la încasarea diferenței

restante a despăgubirii de asigurare, a dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de

judecată, care sunt subsecvente celei de bază.

Pentru motivele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, de a casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și de a

emite o nouă hotărâre cu privire la respingerea acțiunii.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide :

Se admite recursul declarat de către Constantin Mogîldea, reprezentat de

avocatul Dumitru Mîrzac.

Se casează integral decizia din 24 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău

și hotărârea din 4 aprilie 2017 a Judecătoriei Strășeni sediul Central, în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată a Companiei Internaționale de Asigurări „Asito”

Societate pe Acțiuni împotriva lui Constantin Mogîldea cu privire la încasarea

sumei în ordine de regres, diferența restantă a despăgubirii de asigurare, a dobânzii

de întârziere și a cheltuielilor de judecată și se emite o nouă hotărâre prin care:

Se respinge integral cererea de chemare în judecată a Companiei

Internaționale de Asigurări „Asito” Societate pe Acțiuni împotriva lui Constantin

Mogîldea cu privire la încasarea sumei în ordine de regres, diferența restantă a

despăgubirii de asigurare, a dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Ala Cobăneanu

judecătorul

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

8