2ra-2521/18 — constatarea faptului, repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-2521/18

Prima instanță: Judecătoria Comrat sediul Ceadîr - Lunga (jud. N. Lazareva)

instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. G. Colev, M. Galupa, L. Caraianu)

ÎNCHEIERE

19 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Galina Stratulat

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de Vera

Doțu și Ivan Arnaut

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Verei Doțu împotriva lui

Ivan Arnaut cu privire la constatarea faptului, încasarea cheltuielilor de judecată și

repararea prejudiciului moral

împotriva deciziei din 31 mai 2018 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost

admis apelul declarat de Vera Doțu, castă hotărârea din 18 decembrie 2017 a

Judecătoriei Comrat sediul Ceadîr - Lunga și emisă o nouă hotărâre, prin care

acțiunea a fost admisă parțial

constată:

La 9 ianuarie 2017, Vera Doțu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Ivan Arnaut cu privire la constatarea faptului, încasarea cheltuielilor

de judecată și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a invocat că la 22 aprilie 2014 a luat cunoștință cu

dispoziția Președintelui Administrației raionului Vulcănești nr. 9 din 27 ianuarie

2014 cu privire la desfacerea contractului individual de muncă încheiat cu ea.

Nefiind de acord cu eliberarea sa din funcție, la sfârșitul lunii aprilie 2014,

s-a adresat avocatului Ivan Arnaut pentru a-i fi acordată asistența juridică,

prezentându-i toate documentele necesare.

A menționat că a fost încheiat contractul de acordare a serviciilor juridice

într-un singur exemplar, plata pentru serviciile oferite fiind stabilită în mărime de

1500 de lei.

Ca urmare, Ivan Arnaut a întocmit cererea de chemare în judecată pe care

dânsa a semnat-o la 1 mai 2014, însă pârâtul a depus-o la Judecătoria Vulcănești

abia la 14 mai 2014.

1

În consecință, prin hotărârea din 7 mai 2015 a Judecătoriei Vulcănești, cauza

nr. 3-14/2015, a fost respinsă cerința cu privire la anularea dispoziției privind

eliberarea din funcție, ca fiind depusă cu încălcarea termenului de prescripție,

soluție menținută și de instanțele de judecată ierarhic inferioare, deși Ivan Arnaut

afirma că a respectat termenul de adresare în instanța de judecată.

A precizat că termenul de depunere a cererii de chemare în judecată a fost

încălcat, or, prin încheierea din 17 mai 2014 a Judecătoriei Vulcănești, nu a fost dat

curs cererii în legătură cu faptul că avocatul Ivan Arnaut a anexat mandatul

avocatului fără indicarea împuternicirilor, iar în termen de 10 zile, nu a întreprins

măsuri pentru înlăturarea neajunsurilor în mandatul său de avocat, astfel, la 29 iulie

2014 a întocmit repetat cererea de chemare în judecată și a depus-o în instanța de

judecată la 30 iulie 2014.

A menționat că la 3 decembrie 2016 a expediat o scrisoare în adresa

pârâtului, prin care a solicitat o întâlnire în vederea stabilirii cuantumului

prejudiciului cauzat, la care însă nu a primit niciun răspuns.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 1, 2, 3, 8, 9, 54 din Legea

cu privire la avocatură, art. 602, 610, 1398, 1422 Cod civil, art. 5, 33, 331, 38, 166,

167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, constatarea faptului că pârâtul Ivan Arnaut,

deținătorul licenței nr. 810 din 10 decembrie 2002 de acordare a asistenței juridice

persoanelor fizice și juridice, i-a prestat servicii juridice necalitative în cauza civilă

nr. 3-14/2015 52-2-514-30072014 la cererea de chemare în judecată împotriva

Administrației raionului Vulcănești cu privire la anularea actului administrativ,

restabilirea în funcția deținută anterior, încasarea salariului pentru absența forțată

de la serviciu și repararea prejudiciului moral, încasarea din contul lui Ivan Arnaut

în beneficiul ei a cheltuielilor de judecare a cauzei nr. 3-14/2015 52-2-514-

30072014 compuse din cheltuieli de asistență juridică în mărime de 1500 de lei și

cheltuieli de transport în sumă de 620 de lei, repararea prejudiciului cauzat prin

acordarea asistenței juridice necalitative reieșind din mărimea salariului

specialistului principal de administrare a bugetului Administrației raionului

Vulcănești pentru perioada 1 mai 2014 – 1 mai 2017, repararea prejudiciului moral

în mărime de 10000 de lei, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

La 27 noiembrie 2017, Vera Doțu a depus cerere de concretizare a pretenției

privind repararea prejudiciului cauzat prin acordarea asistenței juridice necalitative

reieșind din mărimea salariului specialistului principal de administrare a bugetului

Administrației raionului Vulcănești pentru perioada 1 mai 2014 – 1 mai 2017 și

anume în mărime de 212762,22 de lei.

Prin hotărârea din 18 decembrie 2017 a Judecătoriei Comrat sediul Ceadîr -

Lunga, a fost respinsă acțiunea.

Prin decizia din 31 mai 2018 a Curții de Apel Comrat, a fost admis apelul

declarat de Vera Doțu, castă hotărârea primei instanțe și emisă o nouă hotărâre,

prin care acțiunea a fost admisă parțial.

A fost constatat faptul că Ivan Arnaut, deținătorul licenței nr. 810 din

10 decembrie 2002 de acordare a asistenței juridice persoanelor fizice și juridice, a

prestat Verei Doțu servicii juridice necalitative în cauza civilă nr. 3-14/2015 52-2-

514-30072014 la cererea de chemare în judecată a Verei Doțu împotriva

2

Administrației raionului Vulcănești cu privire la anularea actului administrativ,

restabilirea în funcția deținută anterior, încasarea salariului pentru absența forțată

de la serviciu și repararea prejudiciului moral.

Au fost încasate de la Ivan Arnaut în beneficiul Verei Doțu cheltuielile

suportate cu titlu de asistență juridică în mărime de 1500 de lei în cauza

nr. 3-14/2015 52-2-514-30072014.

A fost încasat de la Ivan Arnaut în beneficiul Verei Doțu prejudiciul moral

în sumă de 5000 de lei.

Au fost încasate de la Ivan Arnaut în beneficiul Verei Doțu cheltuielile de

judecată legate de plata taxei de stat în sumă de 3663,60 de lei.

A fost încasată de la Ivan Arnaut în beneficiul statului taxa de stat în sumă

de 200 de lei pentru examinarea cauzei în prima instanță și 150 de lei achitată la

depunerea cererii de apel.

În rest, a fost respinsă acțiunea.

La 17 august 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Vera Doțu a declarat

recurs împotriva deciziei din 31 mai 2018 a Curții de Apel Comrat, solicitând

admiterea acestuia, casarea parțială a deciziei instanței de apel în partea prin care a

fost respinsă acțiunea, cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri prin care să

fie încasat din contul lui Ivan Arnaut în beneficiul ei venitul ratat sub formă de

salariu în mărime de 212762,22 de lei, prejudiciul moral în mărime de 10000 de lei

și cheltuieli de transport în mărime de 1050 de lei.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată doar în

partea prin care a fost respinsă acțiunea.

Astfel, instanța de apel nu a motivat soluția de respingere a pretenției privind

încasarea din contul lui Ivan Arnaut în beneficiul ei a venitului ratat sub formă de

salariu în mărime de 212762,22 de lei.

Prin urmare, instanța de apel eronat a interpretat prevederile art. 512-514,

572, 602, 610, 970 și 1423 Cod civil.

A remarcat că este neîntemeiată și concluzia instanței de apel privind

încasarea din contul intimatului a sumei de 5000 de lei cu titlu de prejudiciu moral

din cei 10000 de lei solicitați.

Totodată, instanța de apel neîntemeiat a respins cerința ei privind încasarea

cheltuielilor de transport în mărime de 1050 de le, deși a prezentat probe în acest

sens.

La 5 septembrie 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Ivan Arnaut a

declarat recurs împotriva deciziei din 31 mai 2018 a Curții de Apel Comrat,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea

hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o ilegală și pasibilă de a fi casată.

A accentuat că nu poate fi luat în considerație argumentul intimatei precum

că dânsa nu cunoștea că din numele ei a fost depusă o cerere de chemare în

judecată similară primei, înregistrată la Judecătoria Vulcănești la 27 iulie 2014, or,

contrariul este demonstrat prin materialele cauzei nr. 3-14/2015.

A remarcat că încheierea din 17 mai 2014 a Judecătoriei Vulcănești, prin

care a fost acordat un termen de 10 zile pentru înlăturarea neajunsurilor a fost

3

expediată intimatei, dânsul a luat cunoștință cu conținutul acesteia deja după

expirarea termenului de 10 zile acordat.

Considerând neîntemeiată încheierea din 17 mai 2014 a Judecătoriei

Vulcănești, deoarece pe verso-ul mandatului au fost indicate expres împuternicirile

lui în calitate de avocat prevăzute la art. 81 CPC, a propus Verei Doțu contestarea

acesteia, ultima însă a refuzat din lipsă de timp.

Prin urmare, este eronată concluzia instanței de apel precum că dânsul a

recepționat încheierea din 17 mai 2014 a Judecătoriei Vulcănești și nu a contestat-o

astfel, prestându-i servicii juridice necalitative, or, la materialele cauzei lipsesc

probe care ar confirma recepționarea de către el a copiei încheierii din 17 mai 2014

a Judecătoriei Vulcănești

A precizat că plângerea Verei Doțu depusă împotriva lui Comisiei

disciplinare a Uniunii Avocaților a fost respinsă prin prisma prevederilor art. 58

din Legea cu privire la avocatură.

Nu a fost demonstrat de către Vera Doțu nici faptul că în cazul în care

cererea de chemare în judecată împotriva Administrației raionului Vulcănești ar fi

fost depusă în termen, pretențiile ei ar fi admise.

Or, prin hotărârea din 7 mai 2015 a Judecătoriei Vulcănești, a fost respinsă

cerința cu privire la anularea dispoziției privind eliberarea din funcție, ca fiind

depusă cu încălcarea termenului de prescripție, celelalte cerințe fiind respinse ca

neîntemeiate.

La 3 decembrie 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Elena Doțu a depus

referință, solicitând respingerea recursul declarat de Ivan Arnaut.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților la 3 iulie 2018, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire (f. d. 17

vol. II), fiind recepționată de Vera Doțu și Ivan Arnaut la 6 iulie 2018, fapt ce se

confirmă prin avizele de recepție anexate la materialele dosarului (f. d. 18, 19

vol. II).

Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au

declarat recursuri la 17 august 2018 și respectiv, la 5 septembrie 2018 în termenul

legal.

Examinând temeiurile recursurilor, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile

sunt inadmisibile din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

4

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Vera Doțu și Ivan

Arnaut nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursurilor nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursurile

declarate de Vera Doțu și Ivan Arnaut, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursurile declarate de Vera Doțu și Ivan Arnaut ca inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursurile declarate de Vera Doțu și Ivan Arnaut se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Galina Stratulat

5