3ra-1573/18 — anularea refuzului

3ra-1573/18 — anularea refuzului (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr.3ra-1573/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (Gr.Cazacu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A.Minciuna, V.Sîrbu, V.Mihaila)

D E C I Z I E

18 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

examinând cererea de recurs declarată de Galina Donciu, reprezentată de

avocatul Iurie Mihalache,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Galina Donciu

împotriva Agenției pentru Supraveghere Tehnică, intervenient accesoriu Ministerul

Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului cu privire la anularea refuzului,

împotriva deciziei din 04 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul depus de Galina Donciu, reprezentată de avocatul Iurie Mihalache și a

fost casată hotărârea din 07 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu

emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca neântemeiată,

c o n s t a t ă:

La 07 septembrie 2016, Donciu Galina a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Agenției pentru Supraveghere Tehnică, intervenient accesoriu Ministerul

Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului cu privire la anularea refuzului.

În motivarea acțiunii a menționat că la 03.04.2006 pe zidurile casei, pe tavan și

pe plinte au mers fisuri verticale, casa a fost în stare de accident și a existat o

posibilitate reală de prăbușire.

A menționat că casa a ajuns în starea avariată în legătură cu scurgerea de apă și

așezarea fundamentului casei, care a fost confirmată prin Actul Comisiei

departamentale a Preturii sectorului Ciocana cu privire la cercetarea stării tehnice

1

casei de locuit din 18.04.2006.

A susținut că la 28.08.2006 a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA

,,Apă-Canal Chișinău” privind încasarea prejudiciului material în sumă de 124 455,35

de lei, prejudiciul moral în sumă de 2000 de lei și cheltuieli de judecată în sumă de

3000 de lei. Astfel, prin hotărârea din 12.12.2006 a Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău acțiunea a fost admisă integral. Prin decizia din 03 aprilie 2007 a Curții de

Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de SA ,,Apă- Canal Chișinău” și a fost

menținută hotărârea din 12.12.2006 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău.

A relatat că datorită faptului că casa a fost în starea avariată, au fost forțați să

rezolve urgent problema locuinței, mai ales că în familia reclamantei erau trei copii și

se apropia - iarna. Astfel, această construcție nu a fost planificată de către ei.

A specificat că în luna noiembrie 2006 a fost construită Anexa - lit. A2 (01) 16,8

mp. Având în vedere faptul că această anexă a fost construită în situație de urgență,

din considerente că nu aveau alt loc de trai, nu au întocmit la timp actele necesare.

A declarat că un an mai târziu, atunci când a fost verificat cazanul pentru gaze, s-

a constatat că locul în care el a fost amplasat - după ce au apărut fisuri pe zidurile

clădirii, pe tavan și pe plinte nu îndeplinește standardele cerute. În scopul de a

consolida pereții au construit Anexa lit. A3(01) - 8,3 mp și Anexa lit.A4(01)-3,6 mp

și anume suprafața totală a noilor anexe a fost de 11,9 mp. Cazanul nou pentru gaze a

fost instalat la 02.11.2009.

A afirmat că s-a adresat Preturii Ciocana, mun.Chișinău pentru a rezolva

chestiunea privind legalizarea Anexei lit. A3 (01) - 8,3 m.p. și Anexa lit. A4(01) -3.6

m.p.

A indicat că Pretura Ciocana mun. Chișinău le-a explicat că în conformitate cu

lit. 1) art. 14 din Legea nr. 163 din 09.07.2010 privind autorizarea executării

lucrărilor de construcție, se pot executa fără certificat de urbanism pentru proiectare și

fără autorizație de construire anexe cu suprafața construită de pînă la 15 m.p la casele

de locuit particulare, amplasate pe terenuri private.

A notat că, la 06.07.2016 s-a adresat Ministerului Dezvoltării Regionale și

Construcțiilor cu cerere prealabilă privind anularea refuzului nr. 409, însă a primit

refuz nr. D-195/16 din 18.08.2016. A considerat că refuzul este ilegal și nefondat.

A solicitat anularea refuzului Inspecției de Stat în Construcții din 06.06.2016 cu

nr.409, obligarea Inspecției de Stat în Construcții să adopte decizie pozitivă privind

examinarea și obținerea concluziei în procesul - verbal de recepție finală cu privire la

Anexa lit. A2 (01), Anexa lit. A3 (01) și Anexa lit. A4(01).

La data de 20.03.2017, avocatul Iurie Mihalachi în interesele reclamantei Donciu

Galina a depus cerere suplimentară.

În motivarea cererii suplimentare a susținut că cererea în adresa Inspecției de Stat

în Construcții a fost depusă la data de 19.04.2016, iar răspunsul Inspecției de Stat în

Construcții a parvenit la data de 07.06.2016. La data de 06.07.2016 reclamanta a

contestat răspunsul Inspecției de Stat în Construcții la organul ierarhic superior

(Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor). Răspunsul Ministerului a

2

parvenit la 18.08.2016. Cererea de chemare în judecată a fost înregistrată în

cancelaria Judecătoriei Chișinău, Rîșcani la 07.09.2016. A indicat că, răspunsul la

cererea prealabilă a fost primit la 18.08.2016, iar acțiunea în judecată a fost

înregistrată la 07.09.2016, fapt ce denotă că reclamanta s-a încadrat în termenul de

înaintare a acțiunii.

A menționat că în conformitate cu art.31 alin.(1) al Legii privind calitatea în

construcții nr. 721/2000, Inspecția de Stat în Construcții se instituie de către Guvern,

în subordinea Organului național de dirijare în construcții. Pct.2 din Regulamentul

privind organizarea și funcționarea Ministerului Dezvoltării Regionale și

Construcțiilor aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.662 din 10.11.2009- Ministerul

Dezvoltării Regionale și Construcțiilor este organul central de specialitate al

administrației publice care elaborează și promovează politica statului în domeniul

amenajării și planificării teritoriului urbanismului, construcției, producerii

materialelor de construcție, locuințelor și dezvoltării regionale.

De asemenea conform Anexei nr.3 la Hotărârea Guvernului nr.662 din

10.11.2009, Inspecția de Stat în Construcții face parte din lista instituțiilor aflate sub

monitorizarea Ministerului. Pct.34 din Regulamentul privind modul de exercitare a

controlului de stat al calității în construcții, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.360

din 25.06.1996 prevede că, dispozițiile și deciziile Inspecției de Stat în Construcții pot

fi reclamate Organului Național de dirijare în construcții sau în instanța

judecătorească. Potrivit pct.36 din Regulament, hotărârile Inspecției în Construcție

pot fi contestate la Organul național de dirijare a construcțiilor și în instanța de

judecată. Art.2 din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcție

definește construcțiile auxiliare și anexele, ca fiind construcții cu caracter definitiv

sau provizoriu, menite să asigure activități complementare funcției de

activitate/locuire, fiind amplasate în vecinătatea construcției principale, alcătuiesc

împreună cu aceasta o unitate funcțională distinctă. Din categoria construcțiilor

auxiliare și a anexelor fac parte bucătării de vară, șure, grajduri pentru animale,

depozite, garaje, sere, piscine, băi. Susține că legislația permite executarea fără

certificat de urbanism pentru proiectare și fără autorizație de construire a

construcțiilor anexelor cu suprafața construită de până la 15 mp la casele de locuit

particulare, amplasate pe terenuri private. Lotul de teren a fost acordat în proprietatea

privată a reclamantei prin Decizia Consiliului mun.Chișinau nr. 17/13-1 din

30.12.2004, fapt care se confirmă prin Titlul de autentificare a dreptului deținătorului

de teren nr.0100307445 din 21.02.2005.

Din lege se deduce faptul că, anexele A3(01) - 8,3 m.p. și A4(01) – 3,6 m.p., pot

fi ridicate fără certificate de urbanism și autorizații de construcție.

A subliniat că, anexele edificate de reclamantă nu cad sub incidența Ordinului

Ministerului nr.20 din 05.02.2009 cu privire la unele măsuri de diminuare a

numărului de construcții neautorizate. Conform ordinului, pct.3, autoritățile publice

locale sunt atenționate asupra inadmisibilității și ilegalității emiterii certificatelor de

urbanism privind stabilirea regimului urban (sau a actelor similare), cu scopul

3

legalizării construcțiilor edificate după 2 ianuarie 1997 în mod neautorizat.

A susținut că locuința (casa) reclamantei a fost construită în anul 1976, fapt care

se confirmă prin Actul de primire a casei individuale de locuit din 16.02.1977 și prin

decizia Comitetului executiv al Sovietului norodului al raionului Okteabriskii RSSM

nr. 424 din 23.02.1997.

A afirmat că în anul 2016, actul de recepție finală a fost perfectat doar în partea

care se referă la anexele A2, A3 și A4. Astfel, regimul juridic aplicabil întregii

construcții se raportează la perioada de până la 02.01.1997 și nu cade sub incidența

pct.3 al Ordinului Ministerului 40 din 05.02.2009.

A notat că, conform pct.2 din Regulamentul privind recepția construcțiilor și a

instalațiilor, aprobat prin Anexa nr.l la Hotărârea Guvernului Republicii Moldova

nr.285 din 23.05.1996, investitorul este persoana fizică, sau juridică ce a încheiat

contractul de executare a unor lucrări de construcție, supraveghează mersul

îndeplinirii lui și preia lucrarea, iar executantul este partea contractantă care

realizează lucrarea, sau reprezentanta acestuia, dacă lucrarea este realizată printr-o

asociere. Susține că, luând în considerație că casa a fost în stare avariată, existând o

posibilitate reală și eminentă de prăbușire, reclamanta a fost nevoită de a soluționa de

urgență problema traiului.

Astfel în luna noiembrie 2006 a indicat că, reclamanta nu a reușit să încheie

contract de executare a lucrărilor de construcție și se încadrează în noțiunea de

investitor conform cerințelor stabilite prin Regulamentul de recepție a construcțiilor și

instalațiilor aferente. Lucrările de construcție au fost efectuate în stare de urgență, cu

ajutorul rudelor și prietenilor de familie. Această situație ieșită din comun a avut

consecințe grave și asupra sănătății reclamantei, a soțului ei, care este tată a 3 copii -

Donciu Iacob Alexa a.n.XXXXX, și care a decedat subit la data de XXXXX din

motivul unei dereglări a XXXXX.

Menționează că efectuarea tuturor actelor necesare în legătură cu construcția a

fost în grija exclusivă a soțului reclamantei, Donciu Iacob. Din cauza problemelor de

ordin familial, a dificultăților financiare și a stării de sănătate precare, Donciu Iacob

s-a adresat la Primăria mun. Chișinău cu cererea nr.6613 la data de 22.10.2015 pentru

obținerea Certificatului de urbanism informațional (eliberat cu nr.677i-15 din

11.12.2015). După obținerea certificatului de urbanism, Donciu Iacob a depus actele

pentru perfectarea Actului de recepție (eliberat cu nr.141 din 05.04.2016, primit de

reclamantă, deoarece Donciu Iacob a decedat). Actul de recepție nr.141 din

05.04.2016 a fost prezentat la Inspecția în Construcții, de toți membrii comisiei, cu

aviz favorabil Serviciul protecției civile și situațiilor excepționale din 19.01.2016,

Centrul de sănătate publică mun. Chișinău - 29.01.2016, Pretura sectorului Ciocana

mun. Chișinău - 17.02.2016, Direcția generală arhitectură, urbanism și relații

funciare, autorizare și disciplină în construcții din Primăria mun. Chișinău, dar pârâtul

a refuzat semnarea acestui act.

A solicitat reclamanta anularea refuzului Inspecției de Stat în Construcții nr.406

din 06.06.2016, obligarea Inspecției de Stat în Construcții de a emite o decizie

4

pozitivă privind examinarea și acordarea concluziei în procesul-verbal de recepție

finală cu privire la Anexa lit. A2, Anexa lit. A3 (01) și Anexa lit. A4 (01), încasarea

din contul Inspecției de Stat în Construcții a cheltuielilor de asistență juridică.

Prin hotărârea din 07 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

acțiunea a fost respinsă, ca tardivă.

Prin decizia din 04 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul depus

de Galina Donciu, reprezentată de avocatul Iurie Mihalache și a fost casată hotărârea

din 07 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei noi

hotărâri de respingere a acțiunii ca neântemeiată.

La 14 septembrie 2018 Galina Donciu, reprezentată de avocatul Iurie Mihalache

a declarat recurs împotriva deciziei din 04 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanțe și a deciziei

instanței de apel, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă acțiunea

integral.

În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel nu a constatat și elucidat

toate circumstanțele necesare pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate

eronat normele de drept material și procedural și nu a fost aplicată legea care trebuia

să fie aplicată.

S-a menționat că actul de recepție nr.141 din 05.04.2016 a fost prezentat la

Inspecția în Construcții, de toți membrii comisiei, cu aviz favorabil Serviciul

protecției civile și situațiilor excepționale din 19.01.2016, Centrul de sănătate publică

mun. Chișinău - 29.01.2016, Pretura sectorului Ciocana mun. Chișinău - 17.02.2016,

Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare, autorizare și disciplină în

construcții din Primăria mun. Chișinău, dar pârâtul a refuzat semnarea acestui act.

S-a indicat că recurenta nu a reusțit să încheie contract de executare a lucrărilor de

construcție și nu se încadrează în noțiunea de investitor conform cerințelor stabilite

prin Regulamentul de recepție a construcțiilor și instalațiilor aferente nr.285 din 23

mai 1996. Lucrările de construcție au fost făcute în stare de urgență, cu ajutorul

rudelor.

În conformitate cu art.440 alin.(2) Codul de procedură civilă, completul din 3

judecători prin încheierea din 21 noiembrie 2018 a considerat recursul admisibil și a

dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art.444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Galina

Donciu, reprezentată de avocatul Iurie Mihalache neîntemeiat și care urmează a fi

respins din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit.a) Cod de procedură civilă, instanța, după

ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de

apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

5

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că instanța de apel a determinat definitiv circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea justă a pricinii, apreciind probele prezentate de părți în

corespundere cu prevederile art. 130 CPC, multiaspectual, complet, în ansamblul și

interconexiunea lor, aplicând corect normele de drept material.

Materialele cauzei atestă, că Donciu Galina a depus cerere în adresa Inspecției de

Stat în Construcții la data de 19.04.2016, prin care a solicitat recepționarea

construcției la obiectivul casa de locuit particulară, situată în XXXXX (f.d 11).

Prin răspunsul Inspecției de Stat în Construcții nr.409 din 06.06.2016, s-a

recomandat respingerea recepției finale a obiectivului nominalizat, din lipsa faptului

că lucrările au fost executate neautorizat (f.d 10).

La data de 06.07.2016, reclamanta Donciu Galina a contestat răspunsul Inspecției

de Stat în Construcții la Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, solicitând

anularea refuzului Inspecției de Stat în Construcții din 06.06.2016 cu nr.406,

obligarea Inspecției de Stat în Construcții de a emite o decizie pozitivă privind

examinarea și acordarea concluziei în procesul-verbal de recepție finală cu privire la

Anexa lit. A2 Anexa lit. A3 (01) și Anexa lit. A4 (01) (f.d 9).

În conformitate cu răspunsul nr.D-195/16 din 18.08.2016, Ministerul Dezvoltării

Regionale și Construcțiilor a informat-o pe reclamanta Donciu Galina că cerințele

invocate în cererea prealabilă nu corespund (f.d 8).

Înaintând prezenta acțiune în judecată împotriva Agenției pentru Supraveghere

Tehnică, intervenient accesoriu Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și

Mediului a solicitat anularea refuzului Inspecției de Stat în Construcții nr.406 din

06.06.2016, obligarea Inspecției de Stat în Construcții de a emite o decizie pozitivă

privind examinarea și acordarea concluziei în procesul-verbal de recepție finală cu

privire la Anexa lit. A2, Anexa lit. A3 (01) și Anexa lit. A4 (01), încasarea din contul

Inspecției de Stat în Construcții a cheltuielilor de asistență juridică.

Fiind investită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a ajuns la concluzia

respingerii acțiunii ca fiind tardivă.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de Galina

Donciu, reprezentată de avocatul Iurie Mihalache a ajuns la concluzia de a casa

hotărârea primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca

neântemeiată.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile la caz

și criticile aduse în recurs, instanța de recurs reține că decizia instanței de apel din 04

iulie 2018, a fost adoptată cu respectarea normelor de drept procedural și material,

respectiv urmează a fi menținută.

În conformitate cu art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr.793

din 10.02.2000, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut

de lege, printr-un act administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorității

publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în

tot sau în parte, a acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel.

6

Art. 16 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr.793 din 10.02.2000

prevede că, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de

lege, printr-un act administrativ și nu este mulțumită de răspunsul primit la cererea

prealabilă sau nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să

sesizeze instanța de contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în

parte, a actului respectiv și repararea pagubei cauzate.

Conform art. 17 alin. (1) lit. a) și b) din Legea contenciosului administrativ,

cererea prin care se solicită anularea unui act administrativ sau recunoașterea

dreptului pretins poate fi înaintată în termen de 30 de zile, în cazul în care legea nu

dispune altfel. Acest termen curge de la, data primirii răspunsului la cererea prealabilă

sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluționarea acesteia, sau data

comunicării refuzului de soluționare a unei cereri prin care se solicită recunoașterea

dreptului pretins sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluționarea

unei astfel de cereri.

Colegiul civil relatează că instanța de apel corect a specificat că curgerea

termenului de prescripție începe din momentul când a fost primit un răspuns referitor

la legalitatea refuzului contestat și anume, din data de 18.08.2016, dată la care Donciu

Galina a recepționat răspunsul nr. D-195/16 prin care a fost respinsă ca neîntemeiată

cererea prealabilă, iar cererea de chemare în judecată a fost depusă la 07 septembrie

2016, adică în interiorul termenului de 30 de zile.

Astfel, în circumstanțele enunțate, soluția primei instanțe cu privire la respingerea

acțiunii înaintată de Donciu Galina, ca tardivă este eronată.

Colegiul menționează că prima instanța eronat a indicat și faptul că Ministerul

Dezvoltării Regionale și Construcțiilor nu deține calitatea de organ de control asupra

dispozițiilor și deciziilor Agenției pentru Supraveghere Tehnică, deoarece Ministerul

Dezvoltării Regionale și Construcțiilor nu urma să examineze fondul cererii

prealabile, dar urma s-o expedieze conform competenței ce ține de examinarea

litigiului dat.

La fel, insanța de recurs indică că recurenta Donciu Galina în cererea de chemare

în judecată a menționat faptul că Anexele la casă de locuit particulară au fost

construite în anul 2006, în lipsa autorizației de construire, certificatului de urbanism și

a proiectului de execuție. Iar, Inspecția de Stat în Construcții, prin acțiunile sale doar a

refuzat recepția finală a Anexelor la casa de locuit particulară, pe motivul

necorespunderii documentației prezentate de către recurentă cu exigențele legale, iar

construcția a cărei recepție finală se solicită a fost ridicată neautorizat

Astfel, Inspecția de Stat în Construcții nu este în drept să semneze procesul-

verbal de recepție finală a obiectivelor neautorizate.

Or, conform pct.2 din Ordinul Ministerului Construcțiilor și Dezvoltării

Teritoriului nr.20 din 05.02.2009, cu privire la unele măsuri de diminuare a numărului

de construcții neautorizate, se interzice Inspecției de Stat în Construcții avizarea

(semnarea) proceselor-verbale de recepție finală a obiectivelor construite după 2

ianuarie 1997 în mod neautorizat.

7

Conform pct.21 alin.(7) din Hotărîrea Guvernului nr. 285 din 23.05.1996 cu

privire la aprobarea Regulamentului de recepție a construcțiilor și instalațiilor

aferente, comisia de recepție recomandă amânarea recepției în cazul cînd obiectul a

fost construit nelegitim (fără certificatul de urbanism, fără proiect, fără autorizație de

construire).

Nu poate fi reținut argumentul recurentei Donciu Galina precum că nu cade sub

incidența Ordinului Ministerului Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului nr.20 din

05.02.2009, cu privire la unele măsuri de diminuare a numărului de construcții

neautorizate, din considerentul că casa aflată în litigiu a fost construită în anul 1967,

or, se atestă cu certitudine că construcțiile executate neautorizat, au fost realizate în

anul 2006, după cum indică însăși recurenta în cererea de chemare în judecată.

Conform art.21 din Legea privind calitatea în construcții nr. 721 din 02.02.1996,

în vigoare la momentul adresării reclamantei cu cerere privind semnarea procesului-

verbal de recepție finală, ulterior fiind completat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în

vigoare 27.10.2017, controlul de stat al calității în construcții cuprinde inspecții la

factorii implicați în proiectarea, execuția, exploatarea și postutilizarea construcțiilor,

producerea materialelor și articolelor pentru construcții, privind existența și

respectarea sistemului calității. Controlul de stat al calității în construcții se exercită

de către Inspecția de Stat în Construcții.

În aceste condiții, nu pot fi reținute nici argumentele recurentei precum că

instanța de apel la examinarea pricinii nu a constatat și elucidat pe deplin

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a pricinii în fond și că a

aplicat greșit normele de drept material, deoarece acestea sunt declarative, lipsite de

suport legal și probatoriu.

Analizînd întregul material probator administrat în cauză, prin prisma criticilor

invocate de către recurentă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră soluția instanței de apel întemeiată și

legală.

Astfel, din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că decizia

instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către recurentă

sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține

decizia instanței de apel și hotărârea instanței de fond.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Galina Donciu, reprezentată de avocatul Iurie

Mihalache.

Se menține decizia din 04 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă,

la cererea de chemare în judecată depusă de Galina Donciu împotriva Agenției pentru

8

Supraveghere Tehnică, intervenient accesoriu Ministerul Agriculturii, Dezvoltării

Regionale și Mediului cu privire la anularea refuzului.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

9