2ra-2495/18 — protectia drepturilor consumatorilor

2ra-2495/18 — protectia drepturilor consumatorilor (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-2495/18

prima instanță: Judecătoria Rîțcani, mun. Chișinău (jud. S. Papuha)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( jud. A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)

ÎNCHEIERE

18 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Dorin

Bînzari și Ana Bînzari (Tricolici),

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Dorin Bînzari și Anna

Bînzari (Tricolici) împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Micora Tur” cu privire la

protecția drepturilor consumatorilor și repararea prejudiciului cauzat,

împotriva deciziei din 03 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins

apelul declarat de Dorin Bînzari și Anna Bînzari(Tricolici), s-a admis apelul declarat de

Societății cu Răspundere Limitată „Micora Tur”, s-a casat hotărârea din 05 iulie 2016 a

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău și s-a emis o nouă hotărâre de admitere parțială a

acțiunii,

constată:

La 26 martie 2015 Dorin Bînzari și Anna Bînzari (Tricolici) s-au adresat cu cerere de

chemare în judecată împotriva SRL „Micora Tur”, solicitând încasarea din contul SRL

„Micora Tur” în beneficiul lui Dorin Bînzari prejudiciul cauzat (contravaloarea serviciului

neprestat de pârât) în mărime de 19 284 de lei, penalității în mărime de 87742 de lei,

prejudiciului moral cauzat în mărime de 10 000 de lei și cheltuielilor de judecată, iar în

beneficiul Annei Bînzari (Tricolici) prejudiciul moral cauzat în mărime de 10 000 de lei.

În motivarea acțiunii a indicat că, la data de 01 august 2014 între SRL „MicoraTur”,

în calitate de prestator și Dorin Bînzari, în calitate de client, a fost încheiat contractul

turistic nr. 123, prin care clientul a procurat un produs turistic pentru 2 persoane, pe

perioada 16 august 2014 - 23 august 2014, punctul de destinație fiind Antalya - Turcia,

hotel Fortuna 5*/AYT 5*/HVl (Antalya), în număr de tip standard ROOM: 2 ADL, ALL

inclusive, iar prețul produsului turistic fiind stabilit de 1045 Euro.

Au menționat că la 01 august 2014 și 07 august 2014 Dorin Bînzari și-a onorat

obligațiunile de plată și a achitat integral produsul turistic, conform condițiilor

contractuale la cursul stabilit de companie. La data de 07 august 2014 SRL „Micora-Tur”

a înregistrat voucherul turistic cu seria AB nr. 162339 la Agenția Turismului a Republicii

Moldova cu destinația Chișinău-Antalya-Chișinău cu cazarea în hotelul Fortuna 5*/pe 7

1

nopți, All inclusive, iar la data de 16 august 2014 reclamanții au decolat din aeroportul

Chișinău spre Antalya (Turcia).

Au susținut reclamanții că la aterizare în aeroportul din Antalya au constatat că SRL

„Micora-Tur” nu a rezervat hotelul conform condițiilor contractuale, fiindu-le pus la

dispoziție un număr din pensiunea River Garden din or. Belek (Turcia). Reclamanții au

telefonat de îndată agentul turistic și li s-a spus că va veni un ghid turistic de la Summer

Tour și vor fi cazați într-un hotel din or. Antalya, conform voucherului turistic, dar pe la

16:30 li s-a comunicat că, nu este posibilă cazarea într-un alt hotel decât în pensiunea

River Garden.

Au declarat că au solicitat agentului turistic schimbarea biletelor de avion pentru a se

întoarce înapoi în Moldova și i s-a spus că schimbarea biletelor va avea loc pentru ziua

următoare. Ulterior, agentul Summer Tour le-a comunicat că din partea SRL „Micora-Tur”

alte oferte decât cea la pensiunea River Garden nu au parvenit, iar referitor la schimbarea

biletelor de avion pentru a se întoarce în Moldova sunt doar minciuni, reclamanții fiind

nevoiți să se cazeze la pansionatul River Garden din Belek. Abia la ora 18:00 reclamanții

au fost cazați în căsuța C9, odaia cu nr. 8 la pansionatul River Garden, unde au constatat

condiții de mizerie totală, ceea ce, în schimb de odihnă, le-a afectat grav starea psihică

gravă, trăind o perioadă de calvar.

Au afirmat că la 25 august 2014 au adresat o reclamație către SRL „Micora-Tur”,

recepționată de ultimii la 28 august 2014 prin care și-a expus pretențiile la contractul

turistic cu nr. 123 din 01 august 2014, anexând probe în sensul dat și solicitând restituirea

sumei achitate, în valoare de 19284 de lei.

Au relatat că deoarece nu au primit răspuns, la data de 08 octombrie 2014 Dorin

Bînzari s-a adresat repetat către pârât. Abia la data de 04 noiembrie 2014, prin răspunsul

nr. 8, pârâtul a propus reclamantului restituirea a 80% din 100% pentru cazare și prestarea

serviciilor hoteliere, refunzând să compenseze serviciile de zbor, asigurări medicale,

transfer aeroport-hotel-aeroport. La data de 09 decembrie 2014 Dorin Bînzari și-a expus

dezacordul cu propunerea pârâtului, solicitând restituirea integrală a prejudiciului cauzat.

Prin răspunsul nr. 01-8/871 din 20 octombrie 2014, Agenția Turismului a adus la

cunoștința reclamantului Dorin Bînzari că, la data de 22 septembrie 2014 a fost constatat

cazul de încălcare a legislației de către SRL „Micora-Tur”, fiind emisă în acest sens o

prescripție în vederea aducerii la concordanță a activității sale cu cadrul legal.

Au menționat că la 25 februarie 2015 s-au adresat cu o reclamație către Agenția

pentru Protecția Consumatorului, solicitând soluționarea problemei, cu restituirea sumei

achitate pentru servicii, în mărime de 19 284 de lei, însă prin răspunsul cu nr. 27/05-1627

din 11 martie 2015, Agenția a informat reclamantul că, nu este competentă în domeniu, ci

Agenția Turismului, la care deja reclamantul s-a adresat. Având în vedere că litigiul nu a

fost soluționat pe cale amiabilă în termen de 14 zile, reclamanții se consideră în drept de a

calcula penalități de întârzire din data de 24 decembrie 2014 și până la 25 martie 2015.

La 05 aprilie 2016 Dorin Bînzari și Anna Bînzari (Tricolici) au depus cerere de

concretizare a pretențiilor din acțiune, solicitând încasarea din contul SRL „Micora-Tur”

în beneficiul lui Dorin Bînzari contravaloarea produsului (pachetului) turistic ce constituie

suma de 19284 de lei, diferenței de curs valutar în sumă de de 4103 lei (1 euro=22,38 3 lei

la data de 04 aprilie 2016), penalităților calculate potrivit art. 32 alin. (1) Legea privind

protecția consumatorului pentru perioada 02 septembrie 2014 - 28 februarie 2015 în sumă

2

de 173 556 de lei, prejudiciului moral în mărime de 10 000 de lei, cheltuielilor de asistență

juridică în mărime de 5000 de lei, a cheltuielilor suportate în procedura de executare în

mărime de 2500 de lei, cheltuielilor suportate pentru convorbirile telefonice în mărime de

800 de lei, cheltuielilor de eliberare a Extrasului în mărime de 37 de lei, iar în beneficiul

lui Annei Bînzari (Tricolici) prejudiciului moral în mărime de 10 000 de mii lei.

Prin hotărârea din 05 iulie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău cererea de

chemare în judecată depusă de Dorin Bînzari și Anna Bînzari (Tricolici) a fost admisă

parțial. S-a încasat din contul SRL „Micora-Tur” în beneficiul lui Dorin Bînzari și Anna

Tricolici contravaloarea produsului (pachetului) turistic în sumă de 19284 de lei, diferența

de curs valutar în sumă de 4103 lei, penalitatea în mărime de 20000 de lei, cheltuielile de

asistență juridică în mărime de 5000 de lei, cheltuielile suportate în procedura de executare

în mărime de 2500 de lei, cheltuielile pentru eliberarea Extrasului în sumă de 37 de lei, a

câte 5000 de lei pentru fiecare, cu titlu de prejudiciu moral, iar în total suma de 55 924 de

lei. Totodată s-a încasată din contul SRL „MicoraTur” în beneficiul statului taxa de stat în

mărime de 1677, 70 de lei.

Prin încheierea din 11 august 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău s-au

corectat erorile admise la emiterea dispozitivului hotărârii din 05 iulie 2016 a Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău și anume: - în dispozitivul hotărârii sintagma „2014” s-a substituit

cu sintagma „2016”; - din dispozitivul hotărârii alineatul 2 rândul 2 s-au exclus cuvintele

„și Tricolici Anna ambii”; - în dispozitivul hotărârii alineatul 2, rândul 9 în loc de cuvântul

„fiecare” se include cuvintele „Bînzari Dorin Constantin și Tricolici Anna”; - în legătură

cu eroarea de calcul evidentă se corectează cifra de „55924” cu cifra de „60924”.

La 04 august 2016 Dorin Bînzari și Anna Bînzari (Tricolici) au declarat apel

împotriva hotărârii din 05 iulie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, solicitând

admiterea acestuia și casarea parțială a hotărârii primei instanței, în partea încasării

parțiale a penalităților și a prejudiciului moral, cu pronunțarea unei hotărâri în această

partea, prin care pretențiile să fie admise integral.

La data de 22 iulie 2016 SRL „Micora-Tur” a declarat apel împotriva hotărârii din 05

iulie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii integral.

Prin decizia din 15 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Dorin Bînzari și Anna Bînzari (Tricolici). S-a admis apelul declarat de SRL

„Micora-Tur”. S-a casat integral hotărârea din 05 iulie 2016 a Judecătoriei Râșcani, mun.

Chișinău și încheierea de corectare a greșelilor din 11 august 2016 și s-a emis o nouă

hotărâre prin care: S-a admis parțial acțiunea depusă de Dorin Bînzari. S-a încasat de la

SRL „Micora-Tur” în beneficiul lui Dorin Bînzari contravaloarea pachetului turistic în

suma de 19284 de lei, diferența de curs valurat 4103 lei, prejudiciul moral în sumă de

5000 de lei și cheltuielile de judecată în sumă de 2537 de lei. În rest pretențiile lui Dorin

Bînzari s-au respins ca neîntemeiate. S-a scos de pe rol cererea de chemare în judecată

depusă de Anna Bînzari (Tricolici) către SRL „Micora-Tur” cu privire la încasarea

prejudiciului moral.

Prin decizia suplimentară din 31 ianuarie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a admis

parțial cererile lui Dorin Bînzari și SRL „Micora-Tur” privind emiterea unei deciziei

suplimentare la decizia din 15 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, în pricina civilă

la cererea de chemare în judecată a depusă de Bînzari Dorin și Bînzari (Tricolici) Anna

3

către SRL „Micora-Tur” cu privire la protecția drepturilor consumatorilor și repararea

prejudiciului cauzat. S-a încasat din contul SRL „Micora-Tur” în beneficiul statului taxa

de stat în sumă de 801, 61 de lei. S-a încasat din contul SRL „Micora-Tur” în beneficiul

lui Dorin Bînzari cheltuielile de asistență juridică în sumă de 4000 de lei. S-a încasat de la

Dorin Bînzari în beneficiul SRL „Micora-Tur” cheltuielile de asistență juridică în sumă de

2000 de lei și cheltuielile pentru achitarea taxei de stat pentru apel în sumă de 525 de lei.

S-a anulat măsura de asigurare a acțiunii aplicată prin încheierea din 31 martie 2015 a

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău prin punerea sechestrului asupra conturilor bancare,

bunurilor mobile și imobile ce aparțin SRL „Micora-Tur”, în partea care excede suma

încasată de 34924 de lei.

La 27 februarie 2017 SRL „Micora Tur” a depus recurs împotriva deciziei instanței

de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a deciziei

suplimentare a instanței de apel, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a

acțiunii.

La 27 februarie 2017 Dorin Bînzari și Anna Bînzari (Tricolici) au depus recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel, a deciziei suplimentare a instanței de apel, și parțial a hotărârii primei

instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 07 iunie 2017 a Curții Supreme de Justiție s-au admis recursurile

declarate de SRL „Micora Tur” și Dorin Bînzari și Anna Bînzari (Tricolici), s-a casat

decizia din 15 decembrie 2016 a Curți de Apel Chișinău și decizia suplimentară din 31

ianuarie 2017 a Curții de Apel Chișinău și s-a remis cauza spre rejudecare în instanța de

apel.

Prin decizia din 03 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de

Dorin Bînzari și Anna Bînzari (Tricolici). S-a admis apelul declarat de SRL „Micora-Tur”.

S-a casat integral hotărârea din 05 iulie 2016 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău și

încheierea de corectare a greșelilor din 11 august 2016 și s-a emis o nouă hotărâre prin

care: S-a admis parțial acțiunea depusă de Dorin Bînzari. S-a încasat de la SRL „Micora-

Tur” în beneficiul lui Dorin Bînzari a sumei de 7500 de lei cu titlu de prejudiciu moral, a

sumei de 2537 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată și a sumei de 2000 de lei cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică, iar în total a sumei de 12037 de lei. În rest acțiunea depusă

de Dorin Bînzari s-a respins ca neîntemeiate. S-a încasat de la Dorin Bînzari în beneficiul

SRL „Micora-Tur” a sumei de 2000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. S-a

scos de pe rol cererea de chemare în judecată depusă de Anna Bînzari (Tricolici) către

SRL „Micora-Tur” cu privire la încasarea prejudiciului moral. S-a menținut măsura de

asigurare aplicată prin încheierea din 31 martie 2015 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău.

La data de 05 octombrie 2018, Dorin Bînzari și Anna Bînzari (Tricolici) au declarat

recurs împotriva deciziei din 03 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei

noi hotărâri de admitere a acțiunii reconvenționale și respingerea a acțiunii inițiale.

În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel a aplicat și interpretat eronat

normele de drept material și procesual, și anume potrivit art. 1137 alin. (3) Cod civil, dacă

după plecare o mare parte din serviciile prevăzute în contract nu sunt prestate sau dacă

organizatorul constată că nu va putea asigura o mare parte din serviciile prevăzute,

organizatorul efectuează fără costuri suplimentare pentru turist alte angajamente

4

corespunzătoare pentru continuarea pachetului de servicii, după caz despăgubește turistul

la limita diferenței dintre serviciile prevăzute și cele prestate, iar conform prevederilor art.

19 alin. (3) din Legea privind protecția consumatorului, cererea consumatorului de a i se

restitui contravaloarea lui urmează să fie executată dacă produsul nu este utilizat, nu și-a

pierdut calitățile de consum și dacă există probe că a fost cumpărat de la vânzătorul

respectiv.

Au menționat că instanța de apel eronat a constatat că recurenții nu au prezentat

probe prin care ar dovedi diferența dintre produsul contractat și cel consumat. Or,

recurenții s-au adresat în instanța de judecată conform Legii privind protecția

consumatorului și în sensul prezentei legi sarcina probațiunii este pusă pe seama SRL

„Micora-Tur”.

Au susținut că recurenții s-au adresat în instanța de judecată având la bază contractul

turistic, bonul fiscal, voaucerul turistic și respectiv au solicitat restituirea contravalorii

produsului contractat, deoarece nu a fost prestat. Totodată, faptul că SRL „Micora-Tur” ar

fi prestat un alt produs și anume cel de care a beneficiat chipurile recurenții, dovada

acestui fapt ar aparține numai SRL „Micora-Tur”, însă la solicitarea recurenților și a

instanței de apel intimata a refuzat să o prezinte.

Au relatat că poziția instanței de apel nu este clară și este contradictorie, deoarece pe

de o parte instanța de apel constată că „produsul turistic contractat a fost consumat” iar pe

de altă parte „partea apelantă nu a prezentat instanței diferența dintre produsul contractat

și cel consumat”.

La fel, au susținut ca fiind contradictorie poziția instanței de apel cu poziția părților în

proces, deoarece prin scrisoare SRL „Micora-Tur” a propus lui Dorin Bînzari restituirea

sumei de 500 euro, ce constituie suma cazării, instanța de apel urmând să admită măcar

această sumă pe care intimata este dispusă să o achite. Mai mult ca atât, prin apelul

suplimentar declarat de SRL „Micora-Tur”, ultima a solicitat admiterea cererii de chemare

în judecată depusă de Dorin Bînzari în partea încasării serviciilor de cazare în sumă de 250

euro, însă instanța de apel a lăsat fără examinare atât cererea de apel cât și scrisoarea SRL

„Micora-Tur”.

Prin referința depusă la data de 10 decembrie 2018 SRL „Micora-Tur” a solicitat

declararea ca inadmisibilă a cererii de recurs depusă de Dorin Bînzari și Anna Bînzari

(Tricolici).

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 03 iulie 2018, dar

date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurenți la dosar lipsesc.

Astfel, recursul, declarat la data de 05 octombrie 2018, este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

5

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea

ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a

recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin.(2), (3) și (4);

Completul colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Dorin Bînzari și Anna Bînzari

(Tricolici) nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către

instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în

verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie

efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel

recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Dorin

Bînzari și Anna Bînzari (Tricolici), asemenea aspecte nu se regăsesc.

6

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Dorin Bînzari și Anna Bînzari (Tricolici), ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Dorin Bînzari și Anna Bînzari (Tricolici) se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

7