3ra-1518/18 — Anularea avizului de plată si actelor subsecvente acestuia, obligarea înlăturării încălcărilor comise si executarea de noi calcule

Dosarul nr. 3ra-1518/18 Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud: S. Ghercavii) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: I. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu) ÎNCHEIERE 15 decembrie 2018 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Ion Procopciuc, reprezentat de avocatul Angela Procopciuc, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Procopciuc împotriva Societății pe Acțiuni „Cet-Nord”, intervenient accesoriu Întreprinderea Municipală „GLC mun.

Bălți” cu privire la anularea avizului de plată și a actelor subsecvente acestuia, obligarea înlăturării încălcărilor comise și executarea a noi calcule, împotriva deciziei din 26 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins apelul declarat de Ion Procopciuc, reprezentat de avocatul Angela Procopciuc și a fost menținută hotărârea din 25 octombrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, c o n s t a t ă: La data de 11 aprilie 2017 reclamantul Ion Procopciuc, reprezentat de avocatul Angela Procopciuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „Cet-Nord”, intervenient accesoriu ÎM „GLC mun. Bălți” cu privire la anularea avizului de plată fără număr, eliberat pentru luna decembrie 2016, obligarea înlăturării încălcărilor comise, anularea actelor și operațiunilor administrative și executarea de noi calcule.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 31 ianuarie 2017 a recepționat avizul de plată pe apartamentul nr. xxxxx, situat în mun. Bălți, str. Konev 46, prin care SA „Cet-Nord” a solicitat plata pentru încălzire (pierderi) în sumă de 6229 de lei 554 bani, fără a indica perioada și a prezenta spre semnare lui sau gestionarului de locuințe calculul pierderilor, fapt ce atestă încălcarea cerințelor legislației în vigoare. A precizat că, actul respectiv fiind un act administrativ eliberat de autoritate asimilată celei publice, este vădit ilegal și emis cu încălcarea legislației în vigoare, motiv pentru care urmează a fi anulat, deoarece anterior pe această sumă SA „Cet- Nord” deja a emis un aviz de plată, care prin hotărârea din 30 noiembrie 2016 a Judecătoriei Bălți, a 1 fost anulat, respectiv SA „Cet-Nord” urmărește de două ori una și aceeași plată.

A specificat că, SA „Cet-Nord” nu a demonstrat existența pierderilor, deoarece atât în subsolul, scări, pod, cât și în interiorul încăperii ce-i aparține cu drept de proprietate nu sunt țevi, calorifere sau alt utilaj tehnic pentru încălzirea locurilor de uz comun, iar țevile de tranzit au fost termic izolate și nu produc căldură mai mare decât căldură din interiorul apartamentului, care se degajă pe instalație autonomă de gaze naturale. Mai mult ca atât, în partea de sus a avizului menționat, SA „Cet-Nord” indică că nu sunt pierderi. A afirmat că, prin contul de plată contestat se solicită plata pentru furnizarea energiei termice, însă fără a fi indicată perioada și consumul de energie termică în baza datelor contorului casei sau fără a fi specificate care sunt cheltuielile.

A relatat că, valoarea totală a consumului de energie termică indicată de contor pe o perioadă de o lună, este împărțită la suprafața totală a casei, așadar în acest mod se află costul pentru energia termică a unui m2, care fiind înmulțit cu suprafața apartamentului se află consumul energiei termice a fiecărui apartament încălzit. A notat că, modul de calcul indicat în avizul de plată nu este valabil pentru locuința dată, care este debranșată de la căldură, dar este valabil pentru apartamentele debranșate de la sistemul centralizat de încălzire, deci pentru acele apartamente în care sunt calorifere. A subliniat că, la apartamentele deconectate de la sistemul centralizat de încălzire și echipament cu sursă autonomă de căldură, pierderile urmează a fi calculate în alt mod, decât cum le efectuează pârâtul.

A relevat că, SA „Cet-Nord” nu a luat în considerație mai muți factori și anume: țevile tranzitează un spațiu încălzit; lungimea, diametrul și temperatura țevilor de tranzit, termoizolarea lor; faptul că caloriferele se alimentează cu energia termică de la sursă autonomă de căldură în apartament; calculul pierderilor de energie termică este necesar de efectuat conform pct.10 din hotărârea Guvernului nr.191 din 19 februarie 2002, unde sunt indicate formulele, graficul și tabelul de determinare a pierderilor, până în februarie 2015, precum și Metodologiei de determinare a pierderilor normative de energie termică, aprobată prin hotărârea ANRE nr. 742 din 18 decembrie 2014. A comunicat că, calculul prezentat de SA „Cet-Nord” se referă la apartamentele branșate la sistemul centralizat de încălzire și reprezintă o repartizare a energiei termice indicate de contor la suprafața încălzită a casei în litigiu.

A menționat că, acest calcul nu reflectă sub nici un aspect pierderile de energie termică invocate de furnizor, deoarece un calcul al pierderilor de energie termică, care se măsoară în Gcal, a fost înlocuit cu un calcul de aflare a valorii de 20% din suprafața apartamentului, care se măsoară în m2 și care egalează valoarea pierderilor de energie termică cu valoarea consumului de energie termică pentru un m2 de suprafață, fapt care duce în mod direct la încălcarea drepturilor consumatorului. A susținut că, calculul pierderilor suplimentare de energie termică la care pretinde SA „Cet-Nord” nu au fost calculate conform hotărârii nr. 742 din 18 decembrie 2014. A învederat că, calculul pierderilor suplimentare de energie termică la țevile de tranzit neizolate pe apartamentul xxxxx, et.

5, urma a fi calculate reieșind din: țeavă d = 25 mm: L=2,65 x5=13,25 m; temperatura medie pe sezonul de încălzire : (65C+50C): 2 = 57,5 Celsius, totodată, calculul pierderilor lunare medii pentru apartamentul xxxxx, urmau a fi calculate după formula Q=12 kkal/m x h=3816 kkal x30 zile=0,01145 Gcal/lună. De 2 altfel, dacă se ia în considerație că țevile tranzitează un spațiu încălzit, aceste pierderi se micșorează cu 1/3 ((20C : 57,5 C = 0,34) : 0,1145 Gcal/lună - (0,1145 : 3) Gcal/lună = 0,0763 Gcal/lună; către plată: 0,0763 Gcal x 1056 lei/Gcal = 50 de lei 57 bani/lună), respectiv suma de 50 de lei 57 bani ar constitui pierderile în interiorul apartamentului nr. xxxxx, în cazul că sunt justificate datele de contor.

A indicat că, calcul subsolului casei, țevile tur cu L-30m, retur cu L-30 m; d = 100 mm, termoizolate, tur, Q = 28 kkal/m x h x 50 m x 24 h = 20160 kkal/zi x 30 zile = 0,6048 Gcal/lună, retur, Q=19 kkal/ m x h x 30 ~ x 24 h = 13680 kkal/zi x 30 zile = 0,4104 Gcal/lună, total subsol: 0,6048 Gcal/lună -0,4104Gcal/lună = 1,0152 Gcal/lună. În bloc lipsește încălzirea scărilor, a spațiilor comune, țeava d = 50 mm în scara locului și la etajul 10 tehnic, - 1,0152 Gcal/lună : 72 ap. = 0,0141 Gcal/lună, pierderi comune ce revin la fiecare apartament. Total pierderi care se pretind a fi necesare a fi calculate corect: - 0,0763Gcal + 0,0141 Gcal = 0,0904 Gcal/lună, ce poate reprezenta pierderile de energie termică calculate pentru apartamentul nr. xxxxx, care practic de facto sînt de 2-3 ori mai mici, decât cele indicate în avizul de plată emis de SA ,,Cet-Nord”.

A afirmat că, pierderile de energie termică pentru încăperea litigioasă în cazul prezenței datelor de contor corecte și calculate conform formulelor indicate mai sus, ar putea constitui 0,0904 Gcal/lună x 1056 Gcal = 95 de lei 46 bani.

A relatat că, pierderile pretinse de SA „Cet-Nord” urmează a fi calculate conform hotărârii Guvernului nr. 628 din 20 mai 2016, în vigoare din 27 mai 2016, prin care a fost modificat pct. 8 din Regulamentul aprobat prin hotărârea Guvernului nr.191 din 19 februarie 2002, care prevede că plata stabilită în alin. (1) a prezentului punct va fi distribuită în mod obligatoriu aceeași perioadă de încălzire de către gestionarul fondului de locuințe (sau furnizor) la reducerea plăților pentru consumatorii conectați la sistemul centralizat de alimentare cu căldură, conform calculului efectuat și semnat de gestionar și furnizor, în cazul contractelor încheiate de furnizor cu gestionar, sau furnizor și consumator, în cazul contractelor încheiate de furnizor cu consumator.

A solicitat anularea avizului de plată fără număr eliberat pentru luna decembrie 2016, obligarea înlăturării încălcărilor comise, anularea actelor și operațiunilor administrative și executarea de noi calcule. La data de 26 aprilie 2017 reclamantul Procopciuc Ion a depus cerere de concretizare a cerințelor, prin care a solicitat anularea avizului de plată fără număr, eliberat pentru luna decembrie 2016 pe ap. xxxxx, situat în mun. Bălți, str. Konev 46, ca fiind ilegal și executat cu încălcarea procedurii de calculare a pierderilor, obligarea înlăturării încălcărilor comise la emiterea actului contestat, anularea actelor și operațiunilor administrative, care au stat la baza emiterii actului administrativ contestat și anume a calculului pierderilor în mărime de 6229 de lei 55 bani, executarea de noi calcule pentru perioadele antecedente - 3 ani în urmă și transmiterea acestora proprietarului spre semnare conform legislației în vigoare.

Prin hotărârea din 25 octombrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, acțiunea depusă de Ion Procopciuc, a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia din 26 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat de Ion Procopciuc, reprezentat de avocatul Angela Procopciuc și a fost menținută hotărârea din 25 octombrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central. 3 Instanța de apel și-a motivat concluzia prin faptul că, pretinsul fapt al deconectării apartamentului de la sistemul central de energie termică nu reprezintă un temei legal de dispariție a obligațiunilor apelantului față de intimat privind plata pierderilor normative de energie termică, or legea stabilește în mod imperativ faptul că obligațiile pot apărea și din alte temeiuri (art. 514 Cod civil).

În circumstanțele descrise, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Bălți a reținut ca fiind corectă și întemeiată soluția instanței de fond privind respingerea cererii de chemare în judecată depusă de Ion Procopciuc împotriva SA ,,Cet-Nord”, intervenient accesoriu ÎM ,,GLC mun. Bălți” cu privire la anularea avizului de plată fără număr, eliberat pentru luna decembrie 2016, obligarea înlăturării încălcărilor comise, anularea actelor și operațiunilor administrative și executarea de noi calcule. De asemenea, instanța de apel a conchis că datoria solicitată a fi încasată de la intimat, este datoria acumulată la plata pentru pierderile normative ce reies din energia termică livrată pentru încălzirea blocului.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Bălți a reținut că apartamentul nr. xxxxx de pe str. Konev 46, mun. Bălți, are trei elementele constructive ale casei, iar SA „Cet-Nord” a calculat datoria potrivit pct. 81 la Anexa nr. 7 al Regulamentului cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la / reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă.

În concluzie, instanța de apel a învederat că termoficarea centrală a blocului de locuit generează în mod prescris imperativ de lege apariția raportului obligațional de achitare a plăților pentru pierderile normative, or termoficarea centrală a blocului de locuit, reprezintă un temei juridic de proprietate forțată și perpetuă, chiar și în cazul debranșării apartamentului de la sistemul termic și înlăturarea magistralelor din încăpere, dat fiind faptul că aceste magistrale-țevi sânt parte componentă și indispensabilă a clădirii, cu gestionare comună și nu pot fi folosite altfel. La data de 04 august 2018 Ion Procopciuc, reprezentat de avocatul Angela Procopciuc a declarat recurs împotriva deciziei din 26 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii instanței de fond, trimițând cauza spre rejudecare în prima instanță.

În motivarea recursului recurentul a reiterat aceleași argumente care au fost susținute și în instanțele ierarhic inferioare, insistând asupra faptului că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea și nu a dat apreciere raportului prezentat de specialistul I, Serafimovici și nici faptului că calculul executat de furnizor nu este semnat de el și nici de ÎM ,,GLC mun. Bălți”, fapt ce atestă încălcarea dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 CEDO. La data de 31 octombrie 2018, prin intermediul oficiului poștal, SA „Cet-Nord” a depus referință la cererea de recurs, prin care a solicitat ca recursul să fie considerat inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. 4 Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 26 aprilie 2018. Reprezentantul recurentului Ion Procopciuc, avocatul Angela Procopciuc a recepționat decizia instanței de apel la data de 04 iunie 2018 (f.d. 23, vol. II). Astfel, recursul, declarat la data de 04 august 2018, este în termen. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Ion Procopciuc, reprezentat de avocatul Angela Procopciuc nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către 5 instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Ion Procopciuc, reprezentat de avocatul Angela Procopciuc, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Ion Procopciuc, reprezentat de avocatul Angela Procopciuc ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de Ion Procopciuc, reprezentat de avocatul Angela Procopciuc se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic 6