3ra-1498/18 — contestarea actului administrativ

3ra-1498/18 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 3ra-1498/18

Prima instanță: Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău (L. Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Albu, A. Toderaș, Eg. Bejenaru)

Î N C H E I E R E

12 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

examinând cererea depusă de către Serghei Mocanu cu privire la ridicarea excepției

de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale a Republicii Moldova,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Mocanu Serghei

împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Comisia pentru etică și disciplină,

intervenienți accesorii Colisnicenco Eugeniu, Balagura Marcel, Bădărău Maria și

Lapteacru Petru cu privire la contestarea deciziei

c o n s t a t ă:

La data de 16 iunie 2015, Mocanu Serghei a depus cerere de chemare în judecată, cu

concretizările ulterioare, împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Comisia

pentru etică și disciplină cu privire la contestarea deciziei.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 18 mai 2015 Comisia pentru etică și

disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova a emis o decizie în privința

dânsului, prin care s-a constatat în acțiunile lui abatere disciplinară gravă, lipsa reputației

ireproșabile, cu deciderea aplicării sancțiunii disciplinare sub formă de retragere a licenței

XXXXX pentru exercitarea profesiei de avocat.

A explicat că la data de 21 mai 2015 a depus cerere prealabilă la Comisia pentru etică

și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova, solicitând anularea deciziei din

18 mai 2015, ca fiind emisă ilegal și neîntemeiat, însă prin decizia pârâtei din 22 mai

2015, aceasta a fost respinsă ca nemotivată.

A susținut reclamantul că decizia din 18 mai 2015 a fost emisă de către Comisia

pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova cu încălcarea

legislației în vigoare, în special a prevederilor Legii cu privire la avocatură nr. 1260 din 19

iulie 2002 și Statutului profesiei de avocat, aprobat de Uniunea Avocaților din Republica

Moldova nr. 302 din 29 ianuarie 2011.

Astfel, conform art. 57 alin. (1) lit. e) din Legea cu privire la avocatură, retragerea

licenței pentru exercitarea profesiei de avocat se efectuează în temeiul ar. 25 alin. (1).

Potrivit art. 25 alin. (1) din Legea cu privire la avocatură, licența pentru exercitarea

profesiei de avocat se retrage în cazul: a) neexercitării repetate, în decursul unui an, a

atribuțiilor, dacă anterior avocatului i s-au aplicat sancțiuni disciplinare; b) exercitării

1

profesiei de avocat după suspendarea de drept a activității avocatului sau netransmiterii, de

către avocatul a cărui activitate este suspendată, la Consiliul Uniunii Avocaților a licenței

și a legitimației în termenul stabilit; c) încălcării sistematice de către avocat a condițiilor

de acordare a asistenței juridice garantate de stat; d) refuzului repetat, nemotivat, de a

acorda asistență juridică garantată de stat la solicitarea oficiilor teritoriale ale Consiliului

Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat; e) depistării circumstanțelor care

adeveresc acțiunile nelegitime ale avocatului la obținerea licenței; f) încălcării grave, de o

singură dată, a normelor Codului deontologic al avocatului; g) rămânerii definitive a

sentinței instanței judecătorești de condamnare a avocatului; h) pierderii de către avocat a

cetățeniei Republicii Moldova după obținerea licenței pentru exercitarea profesiei de

avocat; i) încălcării grave a prevederilor contractului de asistență juridică; j) neindicării, în

contractul de asistență juridică, a onorariilor încasate de la client sau indicării unor sume

diminuate.

Prevederi similare se conțin și în art. 30 alin. (1) din Statutul profesiei de avocat,

aprobat de Uniunea Avocaților din Republica Moldova nr. 302 din 29 ianuarie 2011.

Așadar, normele de drept citate supra cert, exhaustiv și imperativ enumeră condițiile

de retragere a licenței pentru exercitarea profesiei de avocat, pe când pârâta contrar

acestora, i-a retras licența în baza unui temei care de fapt nici nu este prevăzut de lege

pentru a fi tras la răspundere disciplinară, și anume lipsa reputației ireproșabile a

avocatului.

Afară de aceasta, reieșind din dispozițiile art. 56 alin. (2) din Legea cu privire la

avocatură, petițiile referitoare la acțiunile avocaților, precum și informația cu privire la

abaterile disciplinare comise de avocat în timpul exercitării atribuțiilor profesionale, se

examinează de către Comisia pentru etică și disciplină. În cazul existenței unor temeiuri

suficiente, comisia dispune efectuarea unui control. Controlul se efectuează de către

membrii comisiei sau se pune în sarcina baroului.

Totodată, art. 48 alin. (5) din Statutul profesiei de avocat, stipulează că Comisia

pentru etică și disciplină examinează abaterile disciplinare săvârșite de avocații înscriși în

Lista avocaților care au dreptul de a exercita profesia de avocat. Fapta săvârșită de avocat,

prin care se încalcă dispozițiile Legii, ale Statutului profesiei, Codului deontologic,

hotărârile obligatorii ale organelor profesiei de natură să prejudicieze onoarea ori

prestigiul profesiei sau al corpului de avocați, constituie abatere disciplinară și se

sancționează potrivit Legii. Constituie abatere disciplinară gravă încălcarea dispozițiilor

din Lege și din prezentul Statut care prevede expres o astfel de calificare.

Din conținutul normelor de drept sus-enunțate rezultă, că Comisia pentru etică și

disciplină examinează abaterile disciplinare săvârșite doar de către avocații înscriși în

Lista avocaților, care au dreptul de a exercita profesia de avocat.

A precizat că Comisia pentru etică și disciplină a examinat petițiile lui Eugeniu

Colisnicenco, Marcel Balagura, Mariei Bădărău și Petru Lapteacru, în care se descriu niște

fapte ce se presupune că ar fi fost săvârșite de către el până la data de 26 mai 2011, adică

în perioada când dânsul încă nu deținea licența pentru exercitarea profesiei de avocat.

Pe lângă acestea, prin decizia din 18 mai 2015, Comisia pentru etică și disciplină a

Uniunii Avocaților din Republica Moldovan l-a tras repetat la răspundere disciplinară

pentru aceleași fapte (pct. 102-107 din decizie), ce au stat la baza emiterii deciziei din 14

mai 2012, și anume acțiuni nelegitime ale avocatului la obținerea licenței, existența

abaterii disciplinare grave, lipsa reputației ireproșabile, care ulterior a fost anulată prin

hotărârea din 23 ianuarie 2013 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, irevocabilă.

2

A relatat că puterea lucrului judecat res judicata pro veritate habetur a unei hotărâri

judecătorești irevocabile semnifică faptul că o cerere nu poate fi judecată în mod definitiv

decât o singură dată, iar hotărârea este prezumată a exprima adevărul și nu trebuie să fie

contrazisă de o altă hotărâre.

A reținut că efectul „lucrului judecat” al unei hotărâri judecătorești are două

accepțiuni: 1) stricto sensu – semnifică autoritatea de lucru judecat, care face imposibilă

judecarea unui litigiu nou între aceleași părți, pentru același obiect, cu aceeași cauză; 2)

sensu lato – semnifică puterea lucrului judecat, care presupune că hotărârea beneficiază de

o prezumție irefragabilă că exprimă adevărul și că nu trebuie contrazisă de o altă hotărâre.

Suplimentar, a indicat reclamantul că conform art. 48 alin. (7) din Statutul profesiei

de avocat, cercetarea se efectuează numai după informarea avocatului cu privire la

obiectul cercetării disciplinare dedus din conținutului plângerii, petiției ori al sesizării.

A invocat că Comisia pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica

Moldova, contrar prevederilor art. 48 alin. (7) din Statutul profesiei de avocat, nu i-a

comunicat despre obiectul petițiilor nr. G/638 din 07 august 2014 și nr. G/808 din 08

decembrie 2014 depuse de către Balagura Marcel și E. Lupușor, fapt despre care a anunțat

comisia prin cererea nr. 56-15 din 25 februarie 2015.

La fel, din copiile extraselor proceselor-verbale ale ședințelor Comisiei pentru etică și

disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova din 07 iulie 2014, 09 septembrie

2014, 24 septembrie 2014, 13 octombrie 2014, 31 octombrie 2014, 24 noiembrie 2014, 08

decembrie 2014, 28 ianuarie 2015, 25 februarie 2015, 24 aprilie 2015 și din 18 mai 2015,

rezultă că au fost examinate doar plângerile nr. G/425 din 11 martie 2014, nr. G/523 din

22 mai 2014, nr. G/461 din 27 martie 2014, nr. G/502 din 06 mai 2014 și nr. G/598 din 07

iulie 2014, pe când, în decizia din 18 mai 2015, se descriu fapte care au fost invocate

numai de către petiționarul E. Lupușor.

Distinct de aceasta, din extrasul procesului-verbal al ședinței Comisiei pentru etică și

disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova din 18 mai 2015, rezultă că

membrul delegat al comisiei – Roman Zadoinov, a raportat cinci plângeri, iar ulterior a

indicat că în procedura sa se află în număr de șapte.

Subsidiar, a reiterat că tot în procesul-verbal al ședinței Comisiei pentru etică și

disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova din 18 mai 2015, s-a raportat 8

episoade de încălcări disciplinare în privința sa, însă în decizia integrală din 18 mai 2015,

acestea deja nu se mai regăsesc.

A stabilit reclamantul că, contrar prevederilor art. 56 alin. (3) din Legea cu privire la

avocatură, Comisia pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova

nu i-a cerut explicații în scris privind faptele invocate în petițiile nr. G/638 din 07 august

2014 și nr. G/808 din 08 decembrie 2014 depuse de către E. Lupușor și M. Balagura.

De asemenea, cu încălcarea dispozițiilor art. 48 alin. (9), (11) și (14) din Statutul

profesiei de avocat, membrul delegat al Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii

Avocaților din Republica Moldova – Roman Zadoinov, nu a întocmit o notă în scris în

care să fie consemnate faptele, probele administrate, poziția avocatului cercetat și

propunerea privind soluționarea plângerilor, Comisia examinând plângerile în lipsa unei

note și unor probe veridice, soluționarea chestiunii privind tragerea lui la răspundere

disciplinară și să dea explicații nemijlocit Comisiei, a avut loc în absența sa, nefiind citat

în modul corespunzător pentru ședința din 18 mai 2015.

Comisia pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova a

încălcat inclusiv și procedura de examinare a cauzei disciplinare prevăzută de art. 48 alin.

3

(16) din Statutul profesiei de avocat, care stipulează că ședința comisiei pentru etică și

disciplină nu este publică, iar lucrările ședinței se consemnează într-un proces-verbal, însă

pârâta a făcut publică ședința din 24 septembrie 2014, cu înregistrarea video al acesteia și

ulterior postată pe pagina web www.curaj.tv.

Afară de aceasta, contrar prevederilor art. 48 alin. (18) din Statutul profesiei de

avocat, Comisia pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova nu

i-a comunicat despre emiterea deciziei din 18 mai 2015, care i-a fost expediată abia la 25

iunie 2015, deși acesta a fost expediată spre executare la Ministerul Justiției la 10 iunie

2015.

Cu atît mai mult, Comisia nu i-a examinat cererile din 24 martie 2015, prin care a

solicitat recuzarea membrilor săi V. Tăbîrță și I. Țurcanu, care la 24 septembrie 2014 s-au

expus anticipat opinia în public despre faptele procedurii și soluția care urmează să fie

adoptată de către comisie, fapt ce se confirmă prin înregistrarea video postată pe saite-ul

www.curaj.tv.

La emiterea deciziei contestate au fost încălcate și prevederile art. 58 alin. (1) din

Legea cu privire la avocatură și art. 48 alin. (1) și (2) din Statutul profesiei de avocat,

potrivit căror, procedura disciplinară nu poate fi intentată, iar cea intentată se clasează,

dacă din momentul comiterii abaterii a trecut un an. În acest caz nu se ia în calcul perioada

pierderii temporare de către avocat a capacității de muncă, aflării acestuia în concediu și

timpul aflării cauzei în procedura disciplinară.

Astfel, termenul de tragere a lui la răspunderea disciplinară la data de 18 mai 2015

era deja expirat.

În contextul expus, a cerut Mocanu Serghei anularea deciziei din 18 mai 2015 a

Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova, prin care

a fost sancționat disciplinar prin retragerea licenței pentru exercitarea profesiei de avocat

nr. 2163 din 26 mai 2011.

Prin încheierea din 26 ianuarie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, au fost

atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii Colisnicenco Eugeniu, Balagura

Marcel, Bădărău Maria și Lapteacru Petru.

Prin hotărârea din 21 martie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, acțiunea lui

Mocanu Serghei a fost admisă și s-a anulat decizia din 18 mai 2015 a Comisiei pentru

etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova, prin care s-a constatat în

acțiunile lui Mocanu Serghei abatere disciplinară gravă, lipsa reputației ireproșabile, cu

aplicarea sancțiunii disciplinare în privința acestuia prin retragerea licenței pentru

exercitarea profesiei de avocatXXXXX, ca fiind emisă contrar legii.

La data de 22 martie 2016, Uniunea Avocaților din Republica Moldova prin

intermediul reprezentantului său Cojocaru Adrian a declarat apel împotriva hotărârii din

21 martie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, iar la 18 aprilie 2016, și Bădărău

Maria a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe.

Prin încheierea din 28 iunie 2017 a Curții Supreme de Justiție, a fost admisă cererea

lui Mocanu Serghei privind strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad,

prezenta cauză civilă, fiind strămutată pentru examinare în ordine de apel la Curtea de

Apel Bălți.

Prin decizia din 08 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, au fost respinse apelurile

declarate de către Uniunea Avocaților din Republica Moldova prin intermediul

reprezentantului său Cojocaru Adrian și Bădărău Maria, și s-a menținut hotărârea din 21

martie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău.

4

Ambele instanțe de judecată ierarhic inferioare și-au motivat soluțiile prin faptul că

legislația în vigoare, în special art. 25 alin. (1) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260

din 19 iulie 2002 și art. 30 alin. (1) din Statutul profesiei de avocat nr. 302 din 29 ianuarie

2011, prevede o listă exhaustivă a temeiurilor de retragere a licenței pentru exercitarea

profesiei de avocat, însă Comisia pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților în decizia

din 18 mai 2015 nu a indicat nici un temei legal sub incidența căruia se încadrează cele 8

cazuri examinate, concluzionând, la general la pct. 117 a deciziei contestate, fără o

anumită argumentare, că reclamantul Mocanu Serghei a admis abateri disciplinare care

atrag după sine sancționarea disciplinară în privința acestuia conform art. 57 din Legea cu

privire la avocatură, cu retragerea licenței pentru exercitarea profesiei de avocat în temeiul

art. 25 alin. (1) lit. e), f) și i) din legea enunțată.

Au conchis instanțele de judecată că pârâta de fapt nici nu a examinat fondul

litigiului, decizia de sancționare disciplinară a lui Mocanu Serghei, cu lipsirea acestuia de

dreptul de a exercita profesia de avocat prin retragerea licenței acestuia XXXXX fiind

expuse doar argumentele plângerilor, lista înscrisurilor care au fost prezentate de către

petiționari, fără însă a se expune clar și explicit asupra faptei ce i se incriminează

reclamantului și încadrarea juridică a acesteia, documentele ce o confirmă, precum și

perioada comiterii presupusei încălcări.

Le fel, au precizat instanțele de judecată ierarhic inferioare că pârâta în decizia din 18

mai 2015 a indicat ca temei juridic de retragere a licenței pentru exercitarea profesiei de

avocat – lipsa reputației ireproșabile a avocatului, care nici nu este prevăzut în art. 25 alin.

(1) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002 și art. 30 alin. (1) din

Statutul profesiei de avocat nr. 302 din 29 ianuarie 2011.

Afară de aceasta, în decizia contestată Comisia pentru etică și disciplină a Uniunii

Avocaților din Republica Moldova s-a expus asupra faptelor invocate de către petiționari

ce au avut loc în perioada anilor 2004, 2005 și 2009, pe când licența pentru exercitarea

profesiei de avocat a fost eliberată lui Mocanu Serghei la 26 mai 2011, prin urmare, pârâta

a examinat abaterile disciplinare ce nu au fost săvârșite de către avocatul care nu era

înscris în Lista avocaților ce au dreptul de a exercita profesia de avocat.

De asemenea, au mai reținut instanțele de judecată ierarhic inferioare că pârâta în

decizia contestată la pct. 106 și 107 a admis încălcarea principiului res judecată, or, prin

hotărârea din 23 ianuarie 2013, menținută prin decizia din 30 mai 2013 a Curții de Apel

Chișinău și decizia din 21 mai 2014 a Curții Supreme de Justiție, a fost anulată ca ilegală

decizia Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova din

14 mai 2012, prin care s-a recunoscut că în acțiunile lui Serghei Mocanu, la obținerea

licenței, există abatere disciplinară și s-a stabilit sancțiune disciplinară sub formă de

retragere a licenței pentru exercitarea profesiei de avocat, însă necătând la toate acestea

Comisia pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din nou l-a sancționat pe reclamant,

inter alia, și pentru accederea în profesia de avocat, cu folosirea datelor și actelor cu

infamații denaturate.

În ce privește argumentul reprezentantului Uniunii Avocaților din Republica

Moldova – Cojocari Adrian precum că lipsa reputației ireproșabile a avocatului este o

caracteristică, instanțele de judecată ierarhic inferioare au menționat că nu ține de

competența Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica

Moldova de a stabili caracteristicile avocaților, dar de a constata abaterile disciplinare și

sancționare acestora, în baza legii, în cazul în care faptele invocate în plângeri într-adevăr

s-au adeverit.

5

Iar, referitor la argumentul Mariei Bădărău precum că Mocanu Serghei nu merită să

fie avocat, având un comportament neadecvat ca persoană și specialist, precum și că în

toate litigiile la care a participat ultimul nu a avut câștig de cauză, instanțele de judecată l-

au considerat declarativ, neavând un suport juridic probatoriu.

La data de 30 august 2018, Uniunea Avocaților din Republica Moldova a declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

din 08 mai 2018 a Curții de Apel Bălți și a hotărârii din 21 martie 2016 a Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii ca

neîntemeiată.

În susținerea recursului a indicat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel,

invocând că Curtea de Apel Bălți a examinat superficial prezenta speță, cu interpretarea și

aplicarea eronată a normelor de drept material.

La data de 10 octombrie 2018, în adresa intimatului Mocanu Serghei și

intervenienților accesorii Colisnicenco Eugeniu, Balagura Marcel, Bădărău Maria și

Lapteacru Petru au fost expediate copiile recursului declarat de către Uniunea Avocaților

din Republica Moldova, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referințelor.

La 07 noiembrie 2018, Marcel Balagura a depus referință, solicitând admiterea

recursului declarat de către Uniunea Avocaților din Republica Moldova și casarea deciziei

din 08 mai 2018 a Curții de Apel Bălți și a hotărârii din 21 martie 2016 a Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii ca

neîntemeiată, invocând că instanțele de judecată ierarhic inferioare au interpretat în mod

eronat legea, în special dispozițiile art. 48 alin. (7), (11), (14), (16) și art. 61 din Statutul

profesiei de avocat, precum și nu au dat aprecierea corespunzătoare probelor din dosar.

Alte referințe nu au fost depuse.

La data de 11 decembrie 2018, Mocanu Serghei a depus cerere cu privire la ridicarea

excepției de neconstituționalitate în vederea verificării constituționalității prevederilor art.

25 alin. (1) lit. f) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002, și anume –

„încălcării grave, de o singură dată, a normelor Codului deontologic al avocatului”, cu

sesizarea în acest sens a Curții Constituționale a Republicii Moldova.

Studiind materialele dosarului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea lui Serghei Mocanu cu

privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale a

Republicii Moldova urmează a fi respinsă, din motivele ce succed.

În conformitate cu art. 121 alin. (1), (2), (4) și (5) din Codul de procedură civilă, în

cazul existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărârilor

Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și a

ordonanțelor Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze, instanța de

judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea

Constituțională.

La ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale,

instanța nu este în drept să se pronunțe asupra temeiniciei sesizării sau asupra

conformității cu Constituția a normelor contestate, limitându-se exclusiv la verificarea

întrunirii următoarelor condiții:

a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art. 135 alin. (1) lit. a) din

Constituție;

b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia ori este

ridicată de către instanța de judecată din oficiu;

6

c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;

d) nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale având ca obiect prevederile

contestate.

Dacă nu sunt întrunite cumulativ condițiile specificate la alin. (2), instanța refuză

ridicarea excepției de neconstituționalitate printr-o încheiere care poate fi atacată odată cu

fondul cauzei.

Instanța de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă cererea

de chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege ori

dacă cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost declarată

admisibilă conform legii.

Completul reține că la data de 09 februarie 2016 Curtea Constituțională a Republicii

Moldova a adoptat Hotărârea nr. 2 ”Pentru interpretarea articolului 135 alin. (1) lit. a) și g)

din Constituția Republicii Moldova (excepția de neconstituționalitate) (sesizarea nr.

55b/2015)”, prin care s-a decis că în cazul existenței incertitudinii privind

constituționalitate legilor, hotărârilor Parlamentului, decretelor Președintelui Republicii

Moldova, hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, ce urmează a fi aplicate la soluționarea

unei cauze aflate pe rolul său, instanța de judecată, din oficiu sau la cererea unui

participant la proces, este obligată să sesizeze Curtea Constituțională.

Astfel, conform § 79-80 din Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 09 februarie

2016 pentru interpretarea art. 135 alin. (1) lit. a) și lit. g) din Constituție, controlul concret

de constituționalitate pe cale de excepție constituie singurul instrument prin intermediul

căruia cetățeanul are posibilitatea de a acționa pentru a se apăra împotriva legislatorului

însuși, în cazul în care, prin lege, drepturile sale constituționale sunt încălcate.

Curtea a menționat că dreptul de acces al cetățenilor prin intermediul excepției de

neconstituționalitate la instanța constituțională reprezintă un aspect al dreptului la un

proces echitabil.

Potrivit § 82-83 din aceeași Hotărâre, Curtea a reținut că judecătorul ordinar nu se va

pronunța asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția a normelor

contestate, ci se va limita exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor condiții:

(1) obiectul excepției intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135 alin. (1)

lit. a) din Constituție;

(2) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia, sau

indică faptul că este ridicată de către instanța de judecată din oficiu.

(3) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;

(4) nu există o hotărâre anterioară a Curții având ca obiect prevederile contestate.

Concomitent, Curtea a precizat că verificarea constituționalității normelor contestate

constituie competența exclusivă a Curții Constituționale, or, judecătorii ordinari nu sunt în

drept să refuze părților sesizarea Curții Constituționale, decât doar în condițiile menționate

la paragraful 82. Excepția de neconstituționalitate care întrunește aceste condiții poate fi

ridicată în fața oricărei instanțe.

Așadar, întru ridicarea excepției de neconstituționalitate, cu sesizarea Curții

Constituționale, sunt necesare întrunirea, cumulativ, a condițiilor strict-obligatorii

prevăzute la art. 121 din Codul de procedură civilă și § 82 din Hotărârea Curții

Constituționale nr. 2 din 09 februarie 2016

În circumstanțele expuse, și verificând întrunirea de către titularul cererii privind

ridicarea excepției de neconstituționalitate a exigenților evidențiate supra, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

7

atestă că la cazul speței lipsesc temeiuri de a admitere a cererii respective depusă de către

Serghei Mocanu, deoarece recursul declarat de către Uniunea Avocaților din Republica

Moldova împotriva deciziei din 08 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, prin prisma art. 433

lit. a) din Codul de procedură civilă, este considerat inadmisibil.

Or, excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată doar dacă cererea de chemare în

judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege ori dacă cererea de

recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost declarată admisibilă conform

legii.

Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea lui Mocanu Serghei

privind ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale,

urmează a fi respinsă.

În conformitate cu art. 121 și art. 269-270 din Codul de procedură civilă, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge cererea depusă de către Mocanu Serghei cu privire la ridicarea excepției

de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale a Republicii Moldova, în cauza

civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Mocanu Serghei împotriva

Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Comisia pentru etică și disciplină,

intervenienți accesorii Colisnicenco Eugeniu, Balagura Marcel, Bădărău Maria și

Lapteacru Petru cu privire la contestarea deciziei.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului,

Judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

8