2ra-1830/18 — constatarea nulitatii actelor juridice

2ra-1830/18 — constatarea nulitatii actelor juridice (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-1830/18

prima instanță: Judecătoria Soroca (Gh. Mîra)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Albu, E. Bejenaru, A. Toderaș)

D E C I Z I E

05 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Ala Cobăneanu

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de Ursachi Galina,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ursachi Galina

împotriva lui Nartea Anatolie, intervenient accesoriu notarul public Radu Marian cu

privire la constatarea nulității actelor juridice și radierea înscrierii din Registrul

bunurilor imobile,

împotriva deciziei din 03 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

admis apelul declarat de notarul public Radu Marian, a fost casată hotărârea din 05

decembrie 2016 a Judecătoriei Soroca și a fost emisă o hotărâre nouă de respingere

a acțiunii

c o n s t a t ă :

La 01 octombrie 2015 Ursachi Galina a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Nartea Anatolie, intervenient accesoriu notarul public Radu Marian cu

privire la declararea actelor juridice ca fiind nule și radierea înscrierii din Registrul

bunurilor imobile.

În motivarea acțiunii Ursachi Galina a indicat că în luna martie 2014 Chirița

Vitalie, având probleme financiare, i-a propus sa-l ajute. În acest sens, ea urma să se

prezinte la biroul notarial ca să semneze un document pentru a fi înregistrată

temporar cota ei parte din casa de locuit situată pe str. Tineretului, 19, or. Soroca pe

numele lui Mitrofan Mihail, în scopul ca ultimul să-i dea cu împrumut lui Chirița

Vitalie suma de 5 000 de euro, cu condiția punerii în gaj a unui bun imobil.

Reclamanta a menționat că la notatul public Radu Marian și-a aplicat

semnătura pe act, fără a-i fi adus la cunoștință că, de fapt, a semnat un contract de

vânzare-cumpărare și fără a-i fi explicate consecințele semnării lui. Imobilul a fost

înregistrat pe numele lui Nartea Anatolie, persoană necunoscută ei, care nu era

prezent la momentul semnării contractului.

Reclamanta a considerat că a fost dusă în eroare în urma înțelegerii dolosive

între Chirița Vitalie, Mitrofan Mihail, Nartea Anatolie și notarul public Radu

Marian, astfel fiind deposedată ilegal de casa de locuit.

În opinia reclamantei, contractul de vânzare-cumpărare din 24 martie 2014 a

bunului imobil este unul ilegal, ca fiind încheiat cu nerespectarea condițiilor de

validitate și fiind încheiat în urma unei înțelegeri dolosive. Ea nu a primit actul pe

care a pus semnătura și nici suma de bani de la pârât pentru vânzarea bunului

imobil.

A solicitat constatarea nulității contractului nr. 911 de vânzare-cumpărare din

24 martie 2014 a bunului imobil - terenul aferent nr. cadastral xxxx cu suprafața de

0,1221 ha și construcția accesorie nr. cadastral xxxxx cu suprafața de 13,2 m.p.,

amplasat în or. Soroca, str. Tineretului, 19.

Pe parcursul examinării cauzei, Ursachi Galina și-a concretizat pretențiile,

solicitând suplimentar constatarea nulității recipiselor din 24 martie 2014, prin care

ea a vândut lui Nartea Anatolie, iar ultimul a cumpărat de la ea bunul imobil la

suma de 15 000 de lei, radierea înscrierii din Registrul bunurilor imobile referitoare

la proprietarul bunului imobil - terenul aferent nr. cadastral xxxxx cu suprafața de

0,1221 ha și construcția accesorie nr. cadastral xxxxxx cu suprafața de 13,2 m.p.,

amplasat în or. Soroca, str. Tineretului, 19.

Prin hotărârea din 05 decembrie 2016 a Judecătoriei Soroca acțiunea a fost

admisă în parte, au fost declarate nule contractul nr. 911 din 24 martie 2014 de

vânzare-cumpărare a bunurilor imobile cu nr. cadastrale xxxx și xxxxx, amplasate

în or. Soroca, str. Tineretului, 19, încheiat între Ursachi Galina și Nartea Anatolie și

recipisele din 24 martie 2014 întocmite de către Ursachi Galina și Nartea Anatolie.

În rest, acțiunea a fost respinsă. A fost încasată din contul lui Nartea Anatolie în

beneficiul Galinei Ursachi suma de 887,07 lei, ce constituie taxa de stat achitată la

depunerea cererii de chemare în judecată.

Prin decizia din 27 aprilie 2017 a Curții de Apel Bălți a fost admis apelul

declarat de notarul public Radu Marian, a fost casată hotărârea din 05 decembrie

2016 a Judecătoriei Soroca și a fost emisă o nouă hotărâre de respingere a acțiunii.

La 14 iulie 2017 Ursachi Galina a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 27 aprilie 2017 a Curții

de Apel Bălți și menținerea hotărârii din 05 decembrie 2016 a Judecătoriei Soroca.

Prin decizia din 18 octombrie 2017 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul declarat de Ursachi Galina, a fost casată decizia din 27 aprilie 2017 a Curții

de Apel Bălți cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

Prin decizia din 03 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți a fost admis apelul

declarat de notarul public Radu Marian, a fost casată hotărârea din 05 decembrie

2016 a Judecătoriei Soroca și a fost emisă o hotărâre nouă de respingere a acțiunii.

La 13 iulie 2018 Ursachi Galina a declarat recurs împotriva deciziei din 03

aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea acesteia și menținerea

hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel nu a constatat și nu a

elucidat pe deplin toate circumstanțele pricinii, fiind ignorat suportul probator

prezentat. De asemenea, a invocat interpretarea eronată a normelor de drept material

și procedural de către instanța de apel.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

2

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Completul denotă că Curtea de Apel Bălți a expediat în adresa recurentei copia

deciziei integrale. Conform avizului de recepție se atestă că Ursachi Galina la data

de 16 mai 2018 a recepționat copia deciziei instanței de apel. Prin urmare, recursul

declarat la data de 13 iulie 2018 este în termen.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră necesar de a admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și

parțial hotărârea primei instanțe, în partea declarării nulității recipiselor întocmite la

24 martie 2014 și de a emite în această parte o hotărâre nouă de respingere a

acțiunii, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau

parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă

hotărâre.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) lit. c) Cod de procedură civilă, se consideră

că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care

instanța judecătorească a interpretat în mod eronat legea;

În conformitate cu art. 432 Cod de procedură civilă, săvârșirea altor încălcări

decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul

și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a

cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au

dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Materialele dosarului atestă că la 24 martie 2014 între Ursachi Galina, ca

vânzător și Nartea Anatolie, ca cumpărător, a fost încheiat contractul nr. 911 de

vînzare-cumpărare a bunului imobil – construcția accesorie cu suprafața de 13.2

m.p., 32 % din terenul pentru construcții pe care se află, cu suprafața de 0,122 ha,

situate pe adresa: or. Soroca, str. Tineretului, 19, cu nr. cadastrale xxxxx și xxxxx.

Conform contractului, prețul de vânzare-cumpărare a imobilului a fost stabilit de

comun acord de părțile contractante la suma de 15 000 de lei, care urma a fi achitat

de către cumpărător vânzătorului până la momentul semnării prezentului contract.

La aceeași dată au fost întocmite și două recipise, conform cărora Ursachi Galina

i-a vândut lui Nartea Anatolie bunul imobil, iar acesta, la rândul său, a procurat

bunul la suma de 15 000 de lei.

La 01 iunie 2015 Ursachi Galina s-a adresat cu cerere către Procuratura raionului

Soroca pe faptul că a fost înșelată de către Chirița Vitalie, Chirița Andrei și Chirița

Svetlana.

Prin ordonanța din 27 iulie 2015 a procurorului în procuratura raionului Soroca

s-a refuzat în începerea urmăririi penale cu clasarea procesului penal, pe motiv că

fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

La 18 august 2015 Ursachi Galina s-a adresat cu plângere în instanța de

judecată, solicitând anularea ordonanței de refuz în începerea urmăririi penale din

27 iulie 2015.

3

Prin ordonanța din 28 septembrie 2015 a procurorului adjunct al Procuraturii

raionului Soroca, ordonanța de refuz în începerea urmăririi penale din 27 iulie 2015

a fost anulată cu restituirea materialului la organul de urmărire penală al

Inspectoratului de poliție Soroca pentru pornirea urmăririi penale.

Prin ordonanța de începere a urmăririi penale din 01 octombrie 2015 s-a dispus

începerea urmăririi penale conform semnelor infracțiunii prevăzute de art. 190 alin

(2) lit. b) și c) Cod penal.

Considerând că a fost deposedată ilegal de bunul imobil din str. Tineretului nr.

19, or. Soroca de către Chirița Vitalie, la 01 octombrie 2015 Ursachi Galina s-a

adresat în instanța de judecată cu prezenta acțiune.

Prima instanță, fiind investită cu judecarea prezentei pricini, a ajuns la concluzia

temeiniciei parțiale a acțiunii, fiind declarate nule: contractul nr. 911 din 24 martie

2014 de vânzare-cumpărare a bunului imobil, încheiat între Ursachi Galina și

Nartea Anatolie și recipisele din 24 martie 2014 întocmite de către Ursachi Galina și

Nartea Anatolie, în rest cu respingerea acțiunii.

Instanța de apel a admis apelul declarat de notarul public Radu Marian, a casat

hotărârea din 05 decembrie 2016 a Judecătoriei Soroca și a emisă o hotărâre nouă

de respingere a acțiunii.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că nu a fost stabilit faptul

fictivității intenției, nici existența dolului, erorii sau violenței, lipsa

discernământului sau capacității de exercițiu a vreuneia din părți. Or, Ursachi

Galina a declarat că la momentul semnării recipisei nu i-a fost aplicată presiune.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră ca fiind eronate concluziile instanței de apel din următoarele

considerente.

Conform art. 753 alin. (1,2) Cod civil, prin contractul de vînzare-cumpărare, o

parte (vînzător) se obligă să predea un bun în proprietate celeilalte părți

(cumpărător), iar aceasta se obligă să preia bunul și să plătească prețul convenit.

Vînzătorul se obligă să remită, concomitent cu predarea bunului, documentele

referitoare la bun, prevăzute de lege, dacă în contractul de vînzare-cumpărare nu

este prevăzut altfel.

Conform art. 666 alin. (1,2) Cod civil, contract este acordul de voință realizat

între două sau mai multe persoane prin care se stabilesc, se modifică sau se sting

raporturi juridice. Contractului îi sînt aplicabile normele cu privire la actul juridic.

Conform art. 195 Cod civil, act juridic civil este manifestarea de către persoane

fizice și juridice a voinței îndreptate spre nașterea, modificarea sau stingerea

drepturilor și obligațiilor civile.

Conform art. 221 alin. (1) Cod civil, actul juridic încheiat fără intenția de a

produce efecte juridice (actul juridic fictiv) este nul.

Din probele anexate la actele cauzei rezultă cert că reclamanta Ursachi Galina

și pârâtul Nartea Anatolie nu au avut intenția de a încheia un contract de vânzare-

cumpărare a bunului imobil. Or, această concluzie se impune și din înscrisurile

anexate de către reclamantă, corespondența acesteia cu Chirița Vitalie și Mitrofan

Mihail expusă pe CD-ul prezentat, precum și stenograma convorbirilor telefonice,

cercetate în ședința de judecată a primei instanțe (f.d. 149).

4

Instanța de recurs consideră juste constatările instanțe de fond, precum că

Ursachi Galina, prin încheierea contractului de vânzare-cumpărare nr. 119 din

24.03. 2014, a fost ilegal deposedată de bunul imobil amplasat în or. Soroca, str.

Tineretului, 19, fiind încredințată de către Chirița Vitalie că semnează un contract

formal de gaj cu scopul de a-i facilita ultimului primirea unui împrumut în sumă de

5 000 de euro de la Mitrofan Mihail și că după o lună își va primi imobilul înapoi.

La acest capitol, instanța de recurs menționează că prin hotărârea din 28 aprilie

2015 a Judecătoriei Soroca s-a admis acțiunea lui Mitrofan Mihail împotriva lui

Chirița Vitalie privind încasarea datoriei și s-a încasat în beneficiul lui Mitrofan

Mihail de la Chiriț Vitalie datoria în sumă de 6750 de euro (f.d.133).

Colegiul, de asemenea, consideră că instanța de fond corect a stabilit că în

speță reclamanta, ca vânzător, nu s-a obligat să predea imobilele pârâtului Nartea

Anatolie și nu a primit de la acesta careva sume de bani în urma semnării

contractului, fapt confirmat prin declarațiile însuși ale lui Chirița Vitalie în

procesul-verbal de confruntare din 03.12.2015, sumele de bani invocate fiind

transmise unor terți la tranzacția dată.

Conform normelor legale, la capitolul acordului asupra clauzelor esențiale ale

contractului (art. 679 alin. (1) Cod civil), legiuitorul cert explică că pentru părți vor

apărea anumite drepturi și obligații de natură contractuală numai în cazul în care în

cadrul tratativelor totalitatea propunerilor și răspunsurilor vor asigura existența

unui acord al părților asupra tuturor condițiilor esențiale ale contractului, negociat

între părți. În același timp, este de menționat că participanții la tratative sunt obligați

să negocieze cu bună credință și diligență.

Totodată, se menționează că contractul se consideră încheiat în momentul în

care părțile au realizat un acord de voință cu privire la toate clauzele esențiale ale

contractului.

Instanța de recurs consideră că la încheierea contractului este evidentă lipsa

negocierilor între Nartea Anatolie și Ursachi Galina.

Astfel, din declarațiile lui Nartea Anatolie expuse în procesul-verbal de

confruntare din 10 noiembrie 2016 (f.d. 86-87) în cadrul urmăririi penale și

cercetate în ședința de judecată a instanței de apel rezultă că acesta a primit oferta

de procurare a imobilului de la Chirița Vitalie, persoană terță, care nu avea nici o

împuternicire legală de la proprietarul legal al imobilului dat. Părțile contractante

niciodată nu au negociat referitor la înstrăinări și procurări de bunuri imobile, iar

reclamanta niciodată nu a manifestat dorință de a înstrăina imobilul.

Astfel, se elucidează cert lipsa intenției prezumatului cumpărător de a procura

de la reclamantă bunul imobil, precum și lipsa intenției a prezumatului vânzător

referitor la faptul vânzării bunului imobil.

Poziția expusă, suplimentar se probează și prin faptul că însăși oferta de a

contracta a reieșit de la o persoană care nu deținea titlul de proprietate asupra

bunurilor imobile, nici împuterniciri legale referitor la acțiunile date.

Circumstanțele date denotă că în speță lipsește unul din elementele definitorii

ale actului juridic consfințit în art. 195 Cod civil – intenția de a da naștere, modifica,

sau stinge drepturi și obligații civile.

5

Colegiul mai menționează că reieșind din faptul că contractul de vânzare-

cumpărare a bunului imobil este un act juridic bilateral, acesta reprezintă

manifestarea de voință concordantă a două părți.

La acest capitol, Colegiul menționează că nu a existat nici voința lui Nartea

Anatolie de a procura imobilul, or probe în acest sens nu au fost aduse.

Drept suport probator la poziția expusă servesc stenogramele convorbirilor

telefonice din 01.07.2015 și 27.05.2016 anexate la materialele dosarului și cercetate

în cadrul ședințelor de judecată ale prime instanțe, din care cert rezultă că atât

Mitrofan Mihail, cât și Chirița Vitalie se obligă să restituie bunurile.

Lipsa manifestării de voință concordante între părțile contractante, în cazul dat,

este evidentă, ce denotă lipsa scopului urmărit la încheierea contractului dat din

partea cumpărătorului, care nu a transmis vânzătorului costul imobilelor stipulate în

contract, nu a întreprins acțiuni de a se instala în imobil, precum și din partea așa-

numitului vânzător, care niciodată nu a înaintat oferta cu privire la înstrăinarea

acestor și nu a dus careva negocieri în acest sens.

Astfel, prezumata manifestare de voință a pârâtului de a procura bunurile

imobile, pe care nu le-a văzut și nu a discutat cu proprietarul imobilului, este falsă,

creând doar aparența existenței a anumitor obligațiuni asumate în realitate.

Circumstanțele date, de fapt, denotă lipsa scopului urmărit la încheierea actului

juridic civil, fiind elementul obligatoriu (art. 207 alin. (1) Cod civil).

Tot aici, Colegiul mai invocă prevederile art.207 Cod civil, conform cărora, actul

juridic civil încheiat fără cauză ori fondat pe o cauză falsă sau ilicită nu poate avea

nici un efect.

Cauza este obiectivul urmărit la încheierea actului juridic civil: este acel interes

pe care părțile actului juridic caută să-l satisfacă. Cauza actului juridic civil constă

din două elemente: elementul obiectiv și elementul subiectiv.

Elementul obiectiv constă în scopul imediat, direct, numit și scopul obligației,

este abstract și invariabil în cadrul unei anumite categorii de acte juridice civile.

Scopul imediat este reprezentarea mintală a contraprestației cocontractantului – în

contractele sinalagmatice cu titlu oneros; - considerarea remiterii bunului – în actele

reale; - intenția de a gratifica – în contractele cu titlu gratuit, - considerarea unei

împrejurări viitoare și incerte de care depinde survenirea efectelor – în cotractele

aleatorii.

Scopul imediat permite de a verifica dacă cauza actului juridic există.

În speță, Colegiul, având în vedere că contractul de vânzare-cumpărare este unul

sinalagmatic, nu a stabilit existența cauzei, ori reclamanta nu a avut nicio

reprezentare referitor la contraprestația cumpărătorului, deoarece ea nici nu a

existat.

Deoarece cauza este un element constitutiv al actului juridic fără de care acesta

nu poate exista, inexistența cuzei este sancționată cu nulitatea absolută.

Spre deosebire de nulitatea relativă a actului juridic, nulitatea absolută poate fi

invocată și din oficiu de către instanța de judecată, conform art.217 alin.(1) Cod

civil.

6

La caz, Colegiul consideră că actul juridic litigios este lipsit de cauză și

respectiv este lovit de nulitate absolută, nulitate ce se invocă din oficiu de Colegiu

și care a fost demonstrată de către reclamantă.

În circumstanțele descrise, se relevă cert încălcarea abuzivă a definiției

generale a contractului de vânzare-cumpărare, care, conform art. 753 alin. (1) Cod

civil: o parte (vânzător) se obligă să predea un bun în proprietate celeilalte părți

(cumpărător), iar acesta se obligă să preia bunul și să plătească prețul convenit.

În această ordine de idei, conform procesului-verbal de confruntare din 10

noiembrie 2016, Nartea Anatolie a declarat cert că anumite negocieri cu Ursachi

Galina nu a dus, deoarece nici nu cunoștea că aceasta este proprietara imobilului

litigios.

Din declarațiile date rezultă că reclamanta nu a dus careva tratative sau

negocieri referitor la înstrăinarea bunurilor imobile; nu s-a obligat în predarea

bunurilor prezumatului cumpărător; cumpărătorul Nartea Anatolie, până în ziua

procurării bunurilor imobile, nu cunoștea că proprietara acestora este, de fapt,

Ursachi Galina; ultima nu a primit careva sume de bani în urma semnării

contractului de vânzare-cumpărare.

Reieșind din cele expuse, contractul de vânzare-cumpărare nr. 911 din

24.03.2014, încheiat între Ursachi Galina și Nartea Anatolie, poartă un caracter

fictiv, ce a avut menirea să creeze o aparență juridică pentru terți referitor la

aspectul legal al tranzacției invocate.

În concluzie instanța de recurs menționează că instanța de fond just a dispus

declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare.

Colegiul instanței de recurs consideră că urmează a fi critic apreciată concluzia

instanței de apel referitor la faptul că fictivitatea contractului de vânzare-cumpărare

și a recipiselor contestate este exclusă prin acțiunile concludente consecutive ale

reclamantei care sunt obligatorii pentru încheierea contractului de vânzare-

cumpărare și anume: ridicarea extrasului de la OCT Soroca pentru perfectarea

contractului, ridicarea actelor ce ar confirma lipsa sau existența restanțelor față de

buget, etc. Instanța menționează că actele enunțate nu sunt în exclusivitate

obligatorii de a fi prezentate doar la încheierea contractelor de vânzare-cumpărare a

bunurilor imobile și nu denotă intenția de a încheia un act juridic real.

Cu referire la pretenția din acțiune privind declararea nulității recipiselor

întocmite la data de 24 martie 2014, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că acestea urmează a fi

respinse.

În acest sens, se aduc prevederile art. 195 Cod civil, conform cărora, actul

juridic civil este manifestarea de către persoane fizice și juridice a voinței îndreptate

spre nașterea, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile.

Colegiul consideră că recipisele întocmite la data de 24 martie 2018 nu

necesită a fi anulate, deoarece acestea nu întrunesc calitatea unui act juridic pasibil

de a produce efecte pentru părți sau terți. În speță, recipisele au fost întocmite doar

în scopul confirmării anumitor acțiuni (de vânzare și de cumpărare), acțiuni, care,

însă, nu formează obiectul unui act juridic, deoarece nu în virtutea întocmirii

7

recipiselor vânzătorul și cumpărătorul s-au obligat la acțiunea de vânzare-

cumpărare. Or, existența recipiselor nu produce nici o finalitate.

Ca urmare a celor menționate, în conexiunea celor relatate, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră ca decizia instanței de apel este neîntemeiată, fapt ce impune necesitatea

admiterii recursului, casării deciziei instanței de apel și parțial hotărârii primei

instanțe, în partea declarării nulității recipiselor întocmite la 24 martie 2014 și

emiterea în această parte a unei noi hotărâri de respingere a acțiunii, în rest cu

menținerea hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, art. 445 alin. (3) Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Ursachi Galina.

Se casează integral decizia din 03 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți și parțial

hotărârea din 05 decembrie 2016 a Judecătoriei Soroca, în cauza civilă la cererea de

chemare în judecată depusă de Ursachi Galina împotriva lui Nartea Anatolie,

intervenient accesoriu notarul public Radu Marian cu privire la constatarea nulității

actelor juridice și radierea înscrierii din Registrul bunurilor imobile, în partea

declarării nulității recipiselor întocmite la 24 martie 2014 de către Ursachi Galina și

Nartea Anatolie și în această parte se emite o hotărâre nouă prin care:

Se respinge acțiunea în partea declarării nulității recipiselor întocmite la 24

martie 2014 de către Ursachi Galina și Nartea Anatolie.

În rest, hotărârea din 05 decembrie 2016 a Judecătoriei Soroca se menține.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Ala Cobăneanu

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

8