2rac-491/18 — incasarea penalitătii si dobînzii de intirziere

Dosarul nr. 2rac-491/18

prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Rîșcani (jud. I. Rabei)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți ( jud. Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)

DECIZIE

05 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Ala Cobăneanu

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de Societatea cu răspundere limitată „Exponord-

Intertransport”,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu

răspundere limitată „Madintertrans” împotriva Societății cu răspundere limitată

„Exponord-Intertransport” cu privire la încasarea penalității, dobânzii de întârziere

și cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 19 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de Societatea cu răspundere limitată „Exponord-

Intertransport” și a fost menținută încheierea din 10 ianuarie 2018 și hotărârea din

10 ianuarie 2018 ale Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, prin care acțiunea a fost

admisă,

c o n s t a t ă:

La data de 12 octombrie 2017 SRL „Madintertrans” a depus cerere de

chemare în judecată împotriva SRL „Exponord-Intertransport” cu privire la

încasarea penalităților și a dobânzii de întârziere.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 08 decembrie 2016

între SRL „Madintertrans” și SRL „Exponord-Intertransport” a fost încheiat

contractul-comandă nr. 0125/16 din 08 decembrie 2017 prin care reclamantul s-a

obligat să presteze servicii de transport internațional, iar pârâtul s-a obligat să achite

serviciul în sumă totală de 2 325 de dolari SUA, echivalentul sumei de 46 953,14

lei.

Reclamantul a indicat că SRL „Exponord-Intertransport” în baza contractului

comandă nr. 0125/16 din 08 decembrie 2016, urma să achite transportatorului SRL

„Madintertrans” suma de 2 325 de dolari SUA, echivalentul sumei de 46 953,14 lei,

scadentă la 30 decembrie 2016, dar pârâtul nu și-a onorat obligațiunile contractuale

în termen, fiind achitată suma în patru tranșe (conform actului de verificare a

decontărilor), din care ultima tranșă a fost achitată la data de 25 august 2017.

A menționat faptul că în scopul soluționării litigiului pe cale amiabilă, la data

de 18 august 2017, s-au adresat cu o reclamație, dar nu au primit răspuns.

Reclamatul a susținut că datoria contractuală nu a fost achitată în termenul

stabilit în contract și că debitorul urmează să achite penalitate în mărime de 0,5%

pentru fiecare zi de întârziere și dobândă de întârziere.

SRL „Madintertrans” a solicitat încasarea din contul SRL „Exponord-

Intertransport” în beneficiul său a penalității de întârziere în mărime de 27 233,98

de lei, a dobînzii de întîrziere în mărime de 5 024,74 de lei și a cheltuielilor de

judecată suportate la examinarea litigiului.

Prin încheierea din 10 ianuarie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani a

fost respins demersul SRL „Exponord-Intertransport” cu privire la scoaterea de pe

rol a cererii de chemare în judecată depusă de SRL „Madintertrans” împotriva SRL

„Exponord-Intertransport” cu privire la încasarea penalității și dobînzii de întîrziere.

Prin hotărârea din 10 ianuarie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani a

fost admisă acțiunea depusă de SRL „Madintertrans” și a fost încasat de la SRL

„Exponord-Intertransport” în beneficiul SRL „Madintertrans” suma de 5024,74 de

lei cu titlu de penalitate, suma de 27233,98 de lei cu titlu de dobândă de întârziere și

suma de 2967 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

La data de 15 ianuarie 2018 SRL „Exponord-Intertransport” a declarat apel

împotriva hotărârii și încheierii din 10 ianuarie 2018 ale Judecătoriei Drochia,

sediul Rîșcani, prin care a solicitat casarea acestora și emiterea unei noi hotărâri de

respingere a acțiunii sau scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată.

Prin decizia din 19 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți a fost respins apelul

declarat de SRL „Exponord-Intertransport” și a fost menținută hotărârea și

încheierea din 10 ianuarie 2018 ale Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani.

La data de 17 iulie 2018 SRL „Exponord-Intertransport” a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi

hotărâri de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că a fost dată apreciere arbitrară probelor

administrate și că nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată.

A mai menționat că instanța de apel eronat a aplicat normele de drept material

în privința aplicării penalității, or eronat a stabilit obiectul clauzei penale pertinent

cauzei respective. Nu a luat în considerare faptul lipsei dovezii expedierii

reclamației prealabile invocate de intimat, astfel, absolut neîntemeiat a respins

cererea de scoatere de pe rol.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 28 noiembrie 2018 a considerat recursul admisibil și

a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care

urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și trimiterea

cauzei spre rejudecare în instanța de apel din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța de recurs, după ce

judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței

2

de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată cînd

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, la data de 08 decembrie 2016

între SRL „Exponord-Intertransport” și SRL „Madintertrans” a fost încheiat

contractul-comandă de transport internațional nr. 0125/16, prin care SRL

„Madintertrans” urma să presteze servicii de transport, iar SRL „Exponord-

Intertransport” trebuia să achite costul de transport în sumă de 2325 de dolari SUA,

echivalentul sumei de 46953,14 lei, sumă care urma a fi achitată până la data de 30

decembrie 2016, însă datoria a fost achitată integral la data de 25 august 2017.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, SRL „Madintertrans” a

solicitat încasarea de la SRL „Exponord-Intertransport” a penalității în sumă de

5024,74 de lei și a dobânzii de întîrziere în sumă de 27233,98 de lei calculate

conform contractului-comandă de transport internațional încheiat între părți la data

de 08 decembrie 2016, a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 2000 de lei și

a taxei de stat în sumă de 967 de lei.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauzei, a ajuns la

concluzia temeiniciei acțiunii, încasând de la SRL „Exponord-Intertransport” în

beneficiul SRL „Madintertrans” suma de 5024,74 de lei cu titlu de penalitate, suma

de 27233,98 de lei cu titlu de dobândă de întârziere și suma de 2967 de lei cu titlu

de cheltuieli de judecată.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de

către SRL „Exponord-Intertransport”, a ajuns la concluzia netemeiniciei acestuia,

menținând hotărârea primei instanțe, pe care a considerat-o întemeiată și legală.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție, verificând legalitatea deciziei atacate, a constatat că, instanța

de apel a încălcat normele de drept procedural.

În conformitate cu art. 118 alin. (3) Codul de procedură civilă, circumstanțele

care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei sunt determinate definitiv de

instanța judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor

participanți la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce

urmează a fi aplicate.

În conformitate cu art. 239 Codul de procedură civilă, hotărârea

judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea

numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în

ședință de judecată.

În conformitate cu art. 241 alin. (5) Codul de procedură civilă, în motivare se

indică circumstanțele pricinii, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază

concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la

respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța.

Totodată, în conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) Codul de procedură

civilă, instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și

obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește

constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În limitele

apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în

hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au

importanță pentru soluționarea pricinii, apreciază probele din dosar și cele

prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

3

La caz, instanța de recurs constată, însă, că, contrar prevederilor legale

menționate, decizia instanței de apel este una nemotivată, iar concluziile instanței de

apel sunt expuse într-o formă evazivă, incertă, neavând putere de convingere, fără a

fi dată o apreciere cuvenită pretențiilor formulate în prezentul litigiu în raport cu

materialul probator reținut de prima instanță, precum și cu normele de drept ce

reglementează acest aspect.

Or, analiza pe care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt și de

drept, care i-au format convingerea în sensul unei anumite soluții, trebuie să fie

clară și simplă, precisă, conchisă și fermă, să aibă putere de convingere.

În speță, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție reține că, prima instanță, în motivarea hotărârii, a

considerat necesar de a admite acțiunea cu încasarea de la SRL „Exponord-

Intertransport” în beneficiul SRL „Madintertrans” suma de 27233,98 de lei cu titlu

de penalitate și suma de 5024,74 de lei cu titlu de dobândă de întârziere, însă în

dispozitivul hotărârii a indicat că se încasează de la SRL „Exponord-Intertransport”

în beneficiul SRL „Madintertrans” suma de 5024,74 de lei cu titlu de penalitate și

suma de 27233,98 de lei cu titlu de dobândă de întârziere.

Așadar, la emiterea hotărârii, prima instanță a încălcat principiul respectării

concordanței între motivare și dispozitiv, eroare care nu a fost corectată de instanța

de apel.

Conform art. 626 alin. (3) Codul civil, în cazul în care a primit executarea,

creditorul poate cere plata penalității numai dacă și-a rezervat expres acest drept la

primirea executării.

Această prevedere acordă posibilitatea creditorului care a primit executarea

obligației, dreptul de a pretinde plata penalităților doar dacă și-a rezervat acest drept

la primirea executării,

În acest sens, Colegiul ține să menționeze că instanța de apel nu a verificat

dacă creditorul SRL „Madintertrans” și-a rezervat acest drept la primirea executării

obligației integrale de către SRL „Exponord-Intertransport”.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrative lărgit al

Curții Supreme de Justiție conchide că, în prezența acestor erori este imposibil de

stabilit opinia instanței de apel în privința litigiului supus judecății.

Colegiul ține să menționeze că în sensul art. 6 §1 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, instanțele de

judecată trebuie să indice cu suficientă claritate motivele pe care-și întemeiază

hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale, să

precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse judecării. De asemenea,

noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată să nu-și motiveze doar

sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse

aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și simplu concluziile uneia dintre

părți.

În contextul dat, instanța de recurs reține că cele descrise cert indică la

examinarea superficială a apelului, fără a fi supusă controlului temeinicia și

corectitudinea soluției date de prima instanță prin prisma prevederilor legale.

Sub aspectul celor relatate se constată că soluția instanței de apel nu conține o

argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la care

s-a ajuns, iar instanța de recurs este în imposibilitate să exercite controlul judiciar

4

asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii atacate

cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, eroarea

judiciară în cauză nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și de a

trimite cauza spre rejudecare în instanța de apel.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele

menționate și, reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată,

respectând dreptul garantat al părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de de Societatea cu răspundere limitată

„Exponord-Intertransport”.

Se casează integral decizia din 19 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu răspundere limitată

„Madintertrans” împotriva Societății cu răspundere limitată „Exponord-

Intertransport” cu privire la încasarea penalității, dobânzii de întârziere și

cheltuielilor de judecată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel

Bălți, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Ala Cobăneanu

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

5