2ra-2419/18 — cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești

Dosarul nr. 2ra-2419/18 Prima instanță: Judecătoria Drochia sediul Rîșcani (jud. M. Chilari) instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Corcenco, A. Ciobanu, D. Stănilă) ÎNCHEIERE 5 decembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Galina Stratulat examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Alexandru Vasilachi în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Alexandru Vasilachi împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Procuraturii Generale a Republicii Moldova și Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești împotriva deciziei suplimentare din 7 iunie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care au fost încasate din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în beneficiul lui Alexandru Vasilachi cheltuielile de judecată în sumă de 500 de lei și respinsă în rest cerința cu privire la încasarea prejudiciului moral în sumă de 95000 de lei constată: La 4 august 2016, Alexandru Vasilachi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal Rîșcani cu privire la repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a invocat că în luna aprilie 2016 a fost bănuit că ar fi furat un covor și o tumbă. Ca urmare, judecătorul de instrucție din cadrul Judecătoriei Rîșcani a admis demersul procurorului Procuraturii Rîșcani, Victor Rauh privind autorizarea efectuării percheziției la domiciliu și a autorizat efectuarea percheziției în gospodăria lui, în urma căreia nu a fost găsit ceva suspect.

Astfel, la 11 mai 2016 a declarat recurs împotriva încheierii din 21 aprilie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, care prin decizia din 22 iulie 2016 a Curții de Apel Bălți, a fost admis, fiind casată încheierea din 21 aprilie 2016 a Judecătoriei Rîșcani și pronunțată o nouă hotărâre, prin care demersul cu privire la autorizarea 1 efectuării percheziției din 21 aprilie 2016, înaintat de către procurorul în Procuratura Rîșcani, Victor Rauh a fost respins ca fiind nefondat și dispusă declararea nulă a procesului – verbal de percheziție din 6 mai 2016, prin care a fost efectuată percheziția la domiciliul său. A remarcat că urmare a acțiunilor ilicite și neîntemeiate ale organele de urmărire penală, dânsul a fost înjosit în fața lucrătorilor din raion și ponegrit în fața vecinilor care au aflat despre bănuiala că ar fi sustras anumite bunuri.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 1422, 1423 Cod civil. A solicitat admiterea acțiunii și încasarea din contul pârâtului în beneficiul său a sumei de 100000 de lei cu titlu de prejudiciu moral. La 2 noiembrie 2016, Vasilachi Alexandru a depus o cerere suplimentară împotriva Ministerului Justiției al RM, Procuraturii Generale a RM și Ministerului Afacerilor Interne al RM cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, prin care a solicitat încasarea din contul bugetului de stat în beneficiul său a prejudiciului moral în mărime de 100000 de lei și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 18 octombrie 2017 a Judecătoriei Drochia sediul Rîșcani, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia din 18 ianuarie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul declarat de Alexandru Vasilachi, casată integral hotărârea primei instanțe și emisă o hotărâre nouă, prin care a fost admisă acțiunea parțial. A fost încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției al RM în beneficiul lui Alexandru Vasilachi prejudiciul moral în sumă de 5000 de lei. Prin decizia suplimentară din 7 iunie 2018 a Curții de Apel Bălți, au fost încasate din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției al RM în beneficiul lui Alexandru Vasilachi cheltuielile de judecată în sumă de 500 de lei.

În rest, a fost respinsă cerința cu privire la încasarea prejudiciului moral în sumă de 95000 de lei. Prin încheierea din 12 septembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, au fost considerate inadmisibile recursurile declarate de Procuratura Generală a RM, Ministerul Justiției al RM, Alexandru Vasilachi și Ministerul Afacerilor Interne al RM. La 13 iulie 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Alexandru Vasilachi a declarat recurs împotriva deciziei suplimentare din 7 iunie 2018 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestui, modificarea deciziei suplimentare a instanței de apel cu emiterea unei alte hotărâri prin care să fie încasat din contul statului în beneficiul lui prejudiciul moral în mărime de 100000 de lei.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel a comis o greșeală matematică, din considerentul că dânsul a solicitat 100000 de lei, fiindu-i atribuite 500 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, suma de 95000 de lei a fost refuzată fără a fi invocat vreun motiv, iar referitor la diferența de 5000 de lei nu a fost menționat nimic. 2 La 7 noiembrie 2018, Ministerul Afacerilor Interne al RM a depus referință la recursul declarat de Alexandru Vasilachi, solicitând considerarea acestuia ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 13 iulie 2018 împotriva deciziei suplimentare din 7 iunie 2018 a Curții de Apel Bălți în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Alexandru Vasilachi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea 3 de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Alexandru Vasilachi, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Alexandru Vasilachi ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de Alexandru Vasilachi se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Galina Stratulat 4