3ra-1461/18 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1461/2018

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud: N. Pasecinic)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: L. Bulgac, G. Dașchevici, S. Gîrbu)

Î N C H E I E R E

28 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Mariana Pitic

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului orășenesc Durlești, Olesei

Ermicioi, intervenient accesoriu Pavel Ermicioi cu privire la contestarea actului

administrativ,

împotriva deciziei din 24 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și a fost

menținută hotărârea din 29 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

c o n s t a t ă :

La 27 ianuarie 2016, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului orășenesc Durlești,

intervenient accesoriu Olesea Ermicioi cu privire la contestarea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că în conformitate cu art. 64 din Legea privind

administrația publică locală a efectuat controlul de legalitate a deciziei nr.

3/1.18.12 din 09 octombrie 2015 a Consiliului orășenesc Durlești și a considerat că

aceasta a fost adoptată cu încălcarea prevederilor legislației în vigoare.

A invocat că în conformitate cu art. 77 alin. (3)-(5) al Legii nr. 436 din 28

decembrie 2006 privind administrația publică locală, bunurile domeniului privat al

unității administrativ-teritoriale pot fi înstrăinate, date în administrare, în arendă ori

în locațiune, în condițiile legii; înstrăinarea, concesionarea, darea în arendă ori în

locațiune a bunurilor proprietate a unității administrativ-teritoriale se fac prin

licitație publică, organizată în condițiile legii, cu excepția cazurilor stabilite expres

prin lege.

Totodată, în corespundere cu art. 53 alin. (3) al Legii nr. 121 din 04 mai 2007

privind administrarea și dezetatizarea proprietății publice, după privatizarea de

1

către două sau mai multe persoane a tuturor părților (încăperilor nelocuibile) ale

clădirii sau ale construcției, coproprietarii acesteia sunt în drept: a) să încheie

contract de locațiune a terenului aferent bunului privatizat; sau regulamentului; b)

să dobândească în proprietate comună pe cote-părți terenul respectiv.

Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a susținut că conform datelor

din Registrul bunurilor imobile, la momentul adoptării deciziei vizate proprietar al

bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 29, 3 m.p., amplasat în or.

Durlești, str. Caucazului, aparținea lui Pavel Ermicioi și Olesei Ermicioi.

A relevat că conform pct. 13-14 a hotărârii Guvernului nr. 1428 din 16

decembrie 2008 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la vânzarea-

cumpărarea terenurilor aferente, pentru vânzarea-cumpărarea terenurilor aferente

din domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale, cumpărătorul depune pe

numele primarului din localitatea în care este amplasat terenul o cerere de modelul

indicat în anexa nr. 1 la prezentul Regulament; la cerere cumpărătorul anexează: 1)

schema terenului aferent, elaborată de serviciile specializate ale autorităților

administrației publice locale sau de întreprinderile licențiate în domeniul

urbanismului și planul geometric elaborat în modul stabilit; 2) copia certificatului

înregistrării de stat - pentru persoanele juridice și întreprinderile individuale, iar

copia buletinului de identitate sau a pașaportului - pentru persoanele fizice; 3)

Extrasul din Registrul bunurilor imobile, capitolele A și B, în original, sau copia

autentificată și copia documentelor în baza cărora a fost înscris în Registru dreptul

de proprietate asupra bunului, amplasat pe terenul solicitat spre cumpărare; 4)

autorizația de construcție și actul de inspectare a construcției în cazul construcțiilor

nefinalizate; 5) contractul de arendă asupra terenului aferent, după caz.

Reieșind din normele legale menționate, reclamantul a concluzionat că nu a

fost prezentat setul de acte necesare pentru adoptarea deciziei vizate.

Prin încheierea din 16 mai 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău a fost

atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Pavel Ermicioi.

Ulterior, prin cererea de majorare a pretențiilor, Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat a solicitat anularea deciziei nr. 3/1.18.12 din 09 octombrie 2015

a Consiliului orășenesc Durlești, anularea contractului de vânzare-cumpărare nr.

XXXXX din 25 decembrie 2015, precum și obligarea ÎS „Cadastru” de a opera

modificările necesare în vederea repunerii terenului la situația anterioară adoptării

deciziei contestate.

Prin încheierea din 14 iulie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău a

fost admisă parțial cererea privind majorarea pretențiilor înaintate de Oficiul

Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, și anume în partea ce ține de anularea

contractului de vânzare-cumpărare nr. XXXXX din 25 decembrie 2015.

Cererea Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat în partea ce ține de

obligarea ÎS „Cadastru” de a opera modificările necesare în vederea repunerii

terenului la situația anterioară adoptării deciziei nr. 3/1.18.12 a Consiliului

orășenesc Durlești a fost restituită.

Prin hotărârea din 13 octombrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău

a fost respinsă integral acțiunea Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

La 09 noiembrie 2016 Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a

declarat apel, prin care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei

noi hotărâri prin care acțiunea înaintată să fie admisă.

2

Prin decizia din 02 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

declarat de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și a fost casată

hotărârea din 13 octombrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, cu

restituirea cauzei la rejudecare în aceeași instanță.

Prin cererea din 10 ianuarie 2018, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei

de Stat și-a concretizat cerințele acțiunii și a solicitat modificarea calității

procesuale a Olesei Ermicioi din intervenient accesoriu în pârât.

Prin hotărârea din 29 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani a

fost respinsă acțiunea înaintată de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat.

La 07 februarie 2018, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a

depus apel și a solicitat casarea hotărârii cu emiterea unei noi hotărâri prin care

acțiunea înaintată să fie admisă integral.

Prin decizia din 24 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și a fost menținută

hotărârea din 29 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

La 30 iulie 2018, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus

cerere de recurs împotriva deciziei din 24 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârii din 29 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, și a

solicitat casarea acestora cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a

acțiunii, în sensul invocat.

În motivarea recursului a indicat că consideră neîntemeiată și ilegală decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, deoarece instanțele de judecată au

examinat superficial cauza, fără a reține spre examinare argumentele și probele

prezentate în susținerea acțiunii, precum și au aplicat și interpretat eronat normele

de drept material, aplicabile speței.

A reiterat în susținerea recursului motive de fapt și de drept similare celor

invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele inferioare.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 24 mai 2018, dar

date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc.

Astfel, recursul, declarat la data de 30 iulie 2018, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

3

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă

a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei

de Stat.

4

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Mariana Pitic

Galina Stratulat

5