3ra-1461/18 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1461/2018 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud: N. Pasecinic) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: L. Bulgac, G. Dașchevici, S. Gîrbu) Î N C H E I E R E 28 noiembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Mariana Pitic Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului orășenesc Durlești, Olesei Ermicioi, intervenient accesoriu Pavel Ermicioi cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 24 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și a fost menținută hotărârea din 29 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani c o n s t a t ă : La 27 ianuarie 2016, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului orășenesc Durlești, intervenient accesoriu Olesea Ermicioi cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că în conformitate cu art. 64 din Legea privind administrația publică locală a efectuat controlul de legalitate a deciziei nr. 3/1.18.12 din 09 octombrie 2015 a Consiliului orășenesc Durlești și a considerat că aceasta a fost adoptată cu încălcarea prevederilor legislației în vigoare. A invocat că în conformitate cu art. 77 alin. (3)-(5) al Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, bunurile domeniului privat al unității administrativ-teritoriale pot fi înstrăinate, date în administrare, în arendă ori în locațiune, în condițiile legii; înstrăinarea, concesionarea, darea în arendă ori în locațiune a bunurilor proprietate a unității administrativ-teritoriale se fac prin licitație publică, organizată în condițiile legii, cu excepția cazurilor stabilite expres prin lege.

Totodată, în corespundere cu art. 53 alin. (3) al Legii nr. 121 din 04 mai 2007 privind administrarea și dezetatizarea proprietății publice, după privatizarea de 1 către două sau mai multe persoane a tuturor părților (încăperilor nelocuibile) ale clădirii sau ale construcției, coproprietarii acesteia sunt în drept: a) să încheie contract de locațiune a terenului aferent bunului privatizat; sau regulamentului; b) să dobândească în proprietate comună pe cote-părți terenul respectiv. Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a susținut că conform datelor din Registrul bunurilor imobile, la momentul adoptării deciziei vizate proprietar al bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 29, 3 m.p., amplasat în or.

Durlești, str. Caucazului, aparținea lui Pavel Ermicioi și Olesei Ermicioi.

A relevat că conform pct. 13-14 a hotărârii Guvernului nr. 1428 din 16 decembrie 2008 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la vânzarea- cumpărarea terenurilor aferente, pentru vânzarea-cumpărarea terenurilor aferente din domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale, cumpărătorul depune pe numele primarului din localitatea în care este amplasat terenul o cerere de modelul indicat în anexa nr. 1 la prezentul Regulament; la cerere cumpărătorul anexează: 1) schema terenului aferent, elaborată de serviciile specializate ale autorităților administrației publice locale sau de întreprinderile licențiate în domeniul urbanismului și planul geometric elaborat în modul stabilit; 2) copia certificatului înregistrării de stat - pentru persoanele juridice și întreprinderile individuale, iar copia buletinului de identitate sau a pașaportului - pentru persoanele fizice; 3) Extrasul din Registrul bunurilor imobile, capitolele A și B, în original, sau copia autentificată și copia documentelor în baza cărora a fost înscris în Registru dreptul de proprietate asupra bunului, amplasat pe terenul solicitat spre cumpărare; 4) autorizația de construcție și actul de inspectare a construcției în cazul construcțiilor nefinalizate; 5) contractul de arendă asupra terenului aferent, după caz.

Reieșind din normele legale menționate, reclamantul a concluzionat că nu a fost prezentat setul de acte necesare pentru adoptarea deciziei vizate. Prin încheierea din 16 mai 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Pavel Ermicioi. Ulterior, prin cererea de majorare a pretențiilor, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a solicitat anularea deciziei nr. 3/1.18.12 din 09 octombrie 2015 a Consiliului orășenesc Durlești, anularea contractului de vânzare-cumpărare nr. XXXXX din 25 decembrie 2015, precum și obligarea ÎS „Cadastru” de a opera modificările necesare în vederea repunerii terenului la situația anterioară adoptării deciziei contestate.

Prin încheierea din 14 iulie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău a fost admisă parțial cererea privind majorarea pretențiilor înaintate de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, și anume în partea ce ține de anularea contractului de vânzare-cumpărare nr. XXXXX din 25 decembrie 2015. Cererea Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat în partea ce ține de obligarea ÎS „Cadastru” de a opera modificările necesare în vederea repunerii terenului la situația anterioară adoptării deciziei nr. 3/1.18.12 a Consiliului orășenesc Durlești a fost restituită. Prin hotărârea din 13 octombrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău a fost respinsă integral acțiunea Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

La 09 noiembrie 2016 Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a declarat apel, prin care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea înaintată să fie admisă. 2 Prin decizia din 02 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul declarat de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și a fost casată hotărârea din 13 octombrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, cu restituirea cauzei la rejudecare în aceeași instanță. Prin cererea din 10 ianuarie 2018, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și-a concretizat cerințele acțiunii și a solicitat modificarea calității procesuale a Olesei Ermicioi din intervenient accesoriu în pârât.

Prin hotărârea din 29 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani a fost respinsă acțiunea înaintată de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat. La 07 februarie 2018, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus apel și a solicitat casarea hotărârii cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea înaintată să fie admisă integral. Prin decizia din 24 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și a fost menținută hotărârea din 29 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. La 30 iulie 2018, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 24 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 29 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, și a solicitat casarea acestora cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii, în sensul invocat.

În motivarea recursului a indicat că consideră neîntemeiată și ilegală decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, deoarece instanțele de judecată au examinat superficial cauza, fără a reține spre examinare argumentele și probele prezentate în susținerea acțiunii, precum și au aplicat și interpretat eronat normele de drept material, aplicabile speței. A reiterat în susținerea recursului motive de fapt și de drept similare celor invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele inferioare. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 24 mai 2018, dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc.

Astfel, recursul, declarat la data de 30 iulie 2018, este în termen. Examinând temeiurile recursului declarat de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către 3 instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

4 În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Mariana Pitic Galina Stratulat 5