3ra-1553/18 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1553/18 Prima instanță: Judecătoria Căușeni, sediul Central (judecător V. Railean) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecători M. Guzun, L. Pruteanu și V. Buhnaci) DECIZIE 15 decembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecător Oleg Sternioală judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru Mariana Pitic Ala Cobăneanu examinând recursul declarat de Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului sătesc Tănătari r-nul Căușeni cu privire la contestarea actului administrativ împotriva deciziei din 3 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care apelul declarat de Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat împotriva hotărârii din 30 ianuarie 2018 a Judecătoriei Căușeni sediul central, a fost respins c o n s t a t ă : La 1 iulie 2016, Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului sătesc Tănătari r-nul Căușeni cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că, în conformitate cu art. 64 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 cu privire la administrația publică locală, a efectuat controlul de legalitate al deciziei Consiliului sătesc Tănătari nr. 3/6 din 31 martie 2016 „Cu privire la examinarea cererii cet. Osadci Petru și corectarea erorii comise cu modificarea configurației terenului”, constatând că aceasta a fost emisă contrar prevederilor legii. A relatat că prin decizia dată s-a admis cererea lui Petru Osadcii cu privire la repararea erorii comise în timpul înregistrării masive a terenului cu nr. cadastral 1 XXXXX, s-a anulat titlul de proprietate privată al lui Petru Osadcii asupra terenului cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0, 2423 ha, aferent casei de locuit și s-a corectat eroarea comisă prin modificarea configurației și a suprafeței terenului cu nr. cadastral XXXXX, de la 0, 2423 ha până la 0, 35 ha.

A arătat că, conform art. 281 alin. (2) lit. h) CPC, instanța judecă cauzele în care i se cere să constate posesiunea, folosința și dispoziția unui bun imobil în drept de proprietate. În temeiul acestei norme de drept, Petru Osadcii urma să se adreseze în instanța de judecată cu cerința cu privire la anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren. De asemenea, a susținut că în Registrul bunurilor imobile nu este înscris dreptul de proprietate al autorității publice locale din satul Tănătari asupra terenului cu suprafața de 0, 1 ha, ceea ce făce inadmisibilă modificarea configurației și a suprafeței terenului deținut de Petru Osadcii. A evidențiat că în baza art. 321 alin. (2) Cod civil, pentru a modifica configurația și suprafața terenului lui Petru Osadcii, Consiliul sătesc Tănătari trebuia să-și înscrie dreptul de proprietate asupra terenului cu suprafața de 0, 1 ha în Registrul bunurilor imobile.

A relatat că la 25 aprilie 2016 a notificat Consiliul sătesc Tănătari despre ilegalitatea deciziei nr. 3/6 din 31 martie 2016, solicitând abrogarea acesteia, iar la 28 iunie 2016 Consiliul sătesc Tănătari a comunicat despre faptul menținerii deciziei. Prin hotărârea din 14 noiembrie 2016 a Judecătoriei Căușeni, acțiunea înaintată de Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin încheierea din 15 noiembrie 2016 a Judecătoriei Căușeni a fost corectată omisiunea din hotărârea din 14 noiembrie 2016 a Judecătoriei Căușeni, fiind introdus în dispozitivul hotărârii mențiunea grefierul Maria Chiperi. La 14 noiembrie 2016, Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a declarat apel împotriva hotărârii din 14 noiembrie 2016 a primei instanțe.

Prin decizia din 31 mai 2017 a Curții de Apel Chișinău, apelul declarat de Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a fost admis. S-a casat integral hotărârea din 14 noiembrie 2016 a primei instanțe și s-a trimis cauza spre rejudecare în primă instanță. Prin încheierea protocolară din 24 iulie 2017 a Judecătoriei Căușeni sediul Central, Petru Osadcii a fost introdus în proces în calitate de intervenient accesoriu. Prin hotărârea din 30 ianuarie 2018 a Judecătoriei Căușeni sediul Central, acțiunea înaintată de Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a fost admisă parțial, a fost anulat pct. 2 din decizia Consiliului sătesc Tănătari nr. 3/6 din 31 martie 2016 „Cu privire la examinarea cererii cet.

Osadci Petru și corectarea erorii comise cu modificarea configurației terenului” și menținută fără modificări decizia Consiliului sătesc Tănătari nr. 3/6 din 31 martie 2016 „Cu privire la examinarea cererii cet. Osadci Petru și corectarea erorii comise cu modificarea 2 configurației terenului”, în partea ce ține de corectarea erorii comise în timpul înregistrării masive a bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX cu modificarea configurației terenului și suprafeței de la 0,2423 ha la 0,3500 ha, teren aferent casei de locuit. Prin decizia din 3 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, apelul declarat de Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a fost respins, iar hotărârea din 30 ianuarie 2018 a primei instanțe menținută.

La 27 septembrie 2018, Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a declarat recurs împotriva deciziei din 03 iulie 2018 a instanței de apel, solicitând casarea integrală a acesteia și casarea hotărârii din 30 ianuarie 2018 a primei instanțe în partea pretenției respinse. În motivarea recursului, Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a susținut că instanța de apel a interpretat eronat art. 56 alin. (4) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, nu a ținut cont de pct. 7 subpct. 3) din Indicația metodologică privind corectarea erorilor și înlăturarea neconformităților în planul cadastral întocmit în procesul de privatizare, aprobată prin Ordinul Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 43 din 09 aprilie 2015, care prevede că eroarea poate fi înlăturată pe calea actualizării planului cadastral.

În context, a precizat că Consiliul sătesc Tănătari trebuia să stabilească hotarele terenului la fața locului și să emită un act administrativ cu privire la actualizarea planului cadastral. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale. Din actele pricinii rezultă că copia deciziei instanței de apel a fost expediată în adresa părților la data de 20 iulie 2018, însă careva date care ar indica recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc. Astfel, recursul depus de către Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat la 27 septembrie 2018 împotriva deciziei instanței de apel din 3 iulie 2018 este în termenul legal.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi admis din alte temeiuri decât cele invocate în recurs, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

În conformitate cu art. 443 alin. (4) CPC, săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, iar alin. (5) al 3 normei enunțate prevede că temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

Din suportul probator al cauzei rezultă că prin decizia nr. 3/6 emisă de Consiliul sătesc Tănătari r-nul Căușeni la 31 martie 2016 „Cu privire la examinarea cererii lui Petru Osadci și corectarea erorii comise cu modificarea configurației terenului”, a fost admisă cererea lui Petru Osadci cu privire la repararea erorii comise în timpul înregistrării masive a bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX (pct. 1), anulat titlul de proprietate privată a deținătorilor de teren Petru Osadci, înregistrat cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,2423 ha, teren aferent casei de locuit (pct. 2) și corectată eroarea comisă în timpul înregistrării masive a bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX, cu modificarea configurației terenului și suprafeței de la 0,2423 ha la 0,3500 ha, teren aferent casei de locuit (pct. 3). Se mai constată că prin notificarea nr. 1304/Ot -301 din 25 aprilie 2016, în 3 conformitate cu prevederile art. 64 și 68 alin. (1) și (2) din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, pct. 9 alin. (2) lit. a) și pct. 11 din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009, Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a solicitat Consiliului sătesc Tănătari r-nul Căușeni,

abrogarea deciziei nr. 3/6 din 31 martie 2016 „Cu privire la examinarea cererii lui Petru Osadci și corectarea erorii comise cu modificarea configurației terenului” ca fiind ilegală, emisă contrar prevederilor legale. Iar prin decizia nr. 4/1 din 24 iunie 2016 „Cu privire la examinarea notificării nr. 1304/Ot -301 din 25 aprilie 2016 a Oficiului teritorial Căușeni a 3 Cancelariei de Stat”, Consiliul sătesc Tănătari r-nul Căușeni a luat act de notificarea nr. 1304/Ot -301 din 25 aprilie 2016 a Oficiului teritorial Căușeni a 3 Cancelariei de Stat și a menținut decizia nr. 3/6 din 31 martie 2016 „Cu privire la examinarea cererii lui Petru Osadci și corectarea erorii comise cu modificarea configurației terenului”.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată împotriva Consiliul sătesc Tănătari r-nul Căușeni, Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a solicitat anularea deciziei nr. 3/6 din 31 martie 2016 „Cu privire la examinarea cererii lui Petru Osadci și corectarea erorii comise cu modificarea configurației terenului” ca ilegală.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a ajuns la concluzia temeiniciei parțiale a acțiunii, a anulat pct. 2 din decizia nr. 3/6 din 31 martie 2016 „Cu privire la examinarea cererii lui Petru Osadci și corectarea erorii comise cu modificarea configurației terenului” a Consiliului sătesc Tănătari r-nul Căușeni, prin care s-a decis anularea titlului de proprietate privată a deținătorilor de teren nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,2423 ha, teren aferent casei de locuit și a menținut fără modificări decizia dată în partea ce ține de corectarea erorii comise în timpul înregistrării masive a bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX, cu modificarea configurației terenului și suprafeței de la 0,2423 ha la 0,3500 ha, teren 4 aferent casei de locuit.

Judecând apelul declarat de către Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat, instanța de apel l-a respins și a menținut hotărârea primei instanțe. Este de menționat că Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat, prin cererea de recurs depusă, a contestat hotărârile instanțelor de judecată ierarhic inferioare doar în partea prin care a fost menținută decizia nr. 3/6 din 31 martie 2016 a Consiliului sătesc Tănătari r-nul Căușeni „Cu privire la examinarea cererii lui Petru Osadci și corectarea erorii comise cu modificarea configurației terenului”. Așadar, din materialele dosarului rezultă că la data de 20 iunie 2006, Primăria sat. Tănătari r-nul Căușeni a eliberat pe numele lui Petru Osadci, titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXXX, conform căruia, în temeiul deciziei Primăriei sat.

Tănătari nr. 1 din 15 martie 1992, i-a fost repartizat în proprietate privată lotul de pământ cu suprafața totală de 0,2423 ha, conform hotarelor indicate în planul sectorului repartizat (f. d. 10 vol. I). Tot actele pricinii atestă că, potrivit listei cetățenilor satului Tănătari r-nul Căușeni care dispun de pământ conform art. 82 Cod funciar, Petru Osadci deține în proprietate un teren cu suprafața de 0,35 ha (f. d. 35 verso vol. I). Iar prin extrasul din Registrul deținătorilor de teren sat. Tănătari r-nul Căușeni, se confirmă că Petru Osadci deține în proprietate privată un teren cu suprafața de 0,7 ha (f. d. 37-38 vol. I). La caz, este important de notat și faptul că prin adeverința nr. 1114 din 13 septembrie 2016, eliberată de către Primăria sat.

Tănătari, se adeverește că Petru Osadci a achitat impozitul funciar pentru loturile de lângă casă cu suprafața de 0,70 ha, dintre care 0,35 ha intravilan și 0,35 ha grădini extravilan, până în anul 2007, când a avut loc înregistrarea masivă. Prin confirmarea înregistrată cu nr. 237 din 06 noiembrie 2017, Primăria satului Tănătari r-nul Căușeni, recunoaște faptul că familiei Petru Osadci, în baza dispoziției nr. 1 din 15 martie 1992, a fost alocat lotul de teren în mărime de 0,70 ha, dintre care teren grădini – 0,35 ha și teren pe lângă casă – 0,35 ha. Terenul cu destinație grădini a fost alocat vizavi de terenul de pe lângă casă.

Totodată, Primăria satului Tănătari, în cadrul examinării prezentei pricini a confirmat faptul că în urma înregistrării masive a loturilor de teren, în cazul lui Petru Osadci a fost comisă o eroare, care ulterior a fost corectată prin decizia Consiliului sătesc Tănătari nr. 3/6 din 31 martie 2016 (f. d. 196 vol. I). La actele pricinii este anexată și adeverința nr. 1110 din 06 noiembrie 2017, prin care Primăria satului Tănătari r-nul Căușeni a confirmat că din anul 1992 și până în anul 2007 familia Osadci a achitat impozite funciare la Primăria satului Tănătari pentru terenurile intravilan și extravilan cu suprafața de 0,70 ha, iar din anul 2007 și până în prezent a achitat impozitele funciare pentru suprafața de 0,60 ha, conform titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren (f. d. 198 vol. I). Iar prin scrisoarea înregistrată cu nr. 236 din 06 noiembrie 2017, Primăria satului Tănătari r-nul Căușeni susține faptul că toate titlurile de autentificare a 5 dreptului deținătorului de teren au fost eliberate în baza dispoziției nr. 1 din 15 martie 1992. Prin aceeași scrisoare, Primăria satului Tănătari a informat că nu dispune de dispoziția în cauză, iar prin certificatul nr. 944 din 14 septembrie 2016, eliberat de Serviciul Arhivă a Consiliului raional Căușeni,

la fel se constată lipsa deciziei Consiliului satului Tănătari sau dispoziția Primarului nr. 1 din 15 martie 1992. Instanța de recurs constată că instanțele de judecată ierarhic inferioare întemeiat au reținut la caz și raportul întocmit de comisia în componența Primarului satului Tănătari r-nul Căușeni Berlinschi Constantin, inginerului cadastral Mungiu Valeriu, consilierilor Balan Petru și Derevenco Petru, prin care s-a constatat că titlul deținătorului de teren eliberat lui Petru Osadci nu corespunde realității (f. d. 68 vol. II). În acest sens, relevanță au prevederile art. 14 alin. (2) lit. b) din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, pornind de la domeniile de activitate ale autorităților administrației publice locale de nivelul întâi stabilite la art.4 al Legii privind descentralizarea administrative, consiliul local administrează bunurile domeniului public și ale celui privat ale satului (comunei), orașului (municipiului).

Potrivit art. 4 alin. (3) din Legea privind descentralizarea administrativă nr. 435 din 28 decembrie 2006, autoritățile publice locale de nivelurile întâi și al doilea, în limitele legii, dispun de libertate deplină de acțiune în reglementarea și gestionarea oricărei chestiuni de interes local care nu este exclusă din competența lor și nu este atribuită unei alte autorități. Alte competențe proprii autorităților publice locale pot fi atribuite acestora numai prin lege.

Alin. (3) al art. 38 alin. (3) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, stipulează că, greșelile care nu au caracter tehnic (indicarea greșită a tipului de drept, a denumirii titularului de drepturi, componența bunului imobil, denaturarea mărimii cotelor în proprietatea comună, a coordonatelor hotarelor, exceptînd transformarea coordonatelor punctelor de hotar dintr-un sistem de coordonate în altul, și alte greșeli care lezează drepturile și interesele legitime ale titularilor de drepturi sau ale altor persoane) se corectează cu consimțămîntul exprimat în scris al fiecărui titular de drepturi ale cărui interese sînt atinse sau în temeiul hotărîrii judecătorești irevocabile.

Astfel fiind, reieșind din raționamentele legale invocate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că decizia nr. 3/6 emisă de către Consiliul sătesc Tătănati r-nul Căușeni la data de 31 martie 2016, în partea prin care a fost corectată eroarea comisă în timpul înregistrării masive a bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX, cu modificarea configurației terenului și suprafeței de la 0,2423 ha la 0,3500 ha, teren aferent casei de locuit, a fost emisă întemeiat, în urma adresării lui Petru Osadci cu cerere privind corectarea erorii comise la identificarea terenului pe care-l deține cu drept de proprietate în timpul înregistrării masive.

Distinct de cele constate mai sus, instanța de recurs va respinge ca lipsit de suport argumentul recurentului precum că autoritatea administrației publice locale 6 urma să stabilească hotarele terenului la fața locului și să emită un act administrativ prin care planul cadastral al terenului să fie actualizat. Or, la materialele dosarului, după cum a fost deja menționat, se conține raportul întocmit de comisia în componența Primarului satului Tănătari r-nul Căușeni Berlinschi Constantin, inginerului cadastral Mungiu Valeriu, consilierului sătesc Balan Petru și Derevenco Petru, prin care a fost constatat că hotarele indicate în titlul deținătorului de teren eliberat lui Petru Osadci nu corespunde situației de fapt (f. d. 68 vol. II).

În susținerea acestei concluzii vin prevederile art. 18 alin. 4) lit. a) și alin. (5) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, potrivit cărora planul cadastral și/sau geometric pot fi modificate numai în cazul acordului scris al tuturor titularilor de drepturi asupra bunurilor imobile ale căror interese sunt atinse, în condițiile ca această modificare să fie conformă normelor tehnice caracteristice pentru bunurile imobile respective, să fie necesară pentru o mai bună administrare a acestor bunuri și să nu contribuie la tăinuirea tranzacțiilor cu suprafețele de teren.

La modificarea planului cadastral și/sau geometric în cazul prevăzut la alin.(4) lit.a), specialistul de lucrări cadastrale va întocmi actul de constatare pe teren, de un model aprobat de organul central de specialitate în domeniul cadastrului, în care vor fi descrise modificările efectuate în plan, inclusiv modificările de suprafață, cauzele necesității de modificare și se va notifica îndeplinirea sau neîndeplinirea condițiilor prevăzute pentru acest caz. Actul de constatare pe teren, planul cadastral sau geometric nou și acordul scris al titularilor de drepturi ale căror interese sunt atinse se anexează la documentul ce confirmă drepturile asupra bunului imobil, constituind parte componentă a acestuia.

Astfel fiind, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că instanțele ierarhic inferioare corect au ajuns la concluzia legalității pct. 3 din decizia nr. 3/6 din 31 martie 2016 a Consiliului sătesc Tătănari, r-nul Căușeni. În același timp, instanța de recurs notează că, deși instanțele de judecată ierarhic inferioare întemeiat au constatat legalitatea pct. 3 din decizia nr. 3/6 emisă de către Consiliul sătesc Tătănati r-nul Căușeni la data de 31 martie 2016, concluzia în dispozitivul actelor judecătorești contestate cu recurs în sensul menținerii fără modificări a deciziei date în partea ce ține de corectarea erorii comise în timpul înregistrării masive a bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX, cu modificarea configurației terenului și suprafeței de la 0,2423 ha la 0,3500 ha, teren aferent casei de locuit este contrară prevederilor legale.

Și asta deoarece, potrivit art. 25 alin. (1) lit. b) din Legea contenciosului administrativ, judecând acțiunea, instanța de contencios administrativ adoptă una din următoarele hotărâri: a) respinge acțiunea ca fiind nefondată sau depusă cu încălcarea termenului de prescripție; b) admite acțiunea și anulează, în tot sau în parte, actul administrativ sau obligă pârâtul să emită actul administrativ cerut de reclamant ori să elibereze un 7 certificat, o adeverință sau oricare alt înscris, ori să înlăture încălcările pe care le- a comis, precum și dispune adjudecarea în contul reclamantului a despăgubirilor pentru întârzierea executării hotărârii; c) admite acțiunea și constată circumstanțele care justifică suspendarea activității consiliului local sau a consiliului raional, după caz.

Prin urmare, norma menționată nu acordă instanței de judecată dreptul de a menține un act administrativ contetstat, or, instanța de judecată constatând ilegalitatea actului administrativ admite acțiunea și anulează în tot sau în parte actul administrativ, iar în caz de legalitate a actului administrativ respinge acțiunea ca neîntemeiată. În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că instanța de fond nejustificat a indicat în hotărârea sa menținerea în parte a deciziei nr. 3/6 emisă de către Consiliul sătesc Tătănati r-nul Căușeni, în partea dată acțiunea urmând a fi respinsă ca neîntemeiată.

În circumstanțele expuse, având în vedere că hotărârea primei instanțe a fost menținută de instanța de apel, instanța de recurs consideră necesar de a casa parțial hotărârea primei instanțe și decizia instanței de recurs, și anume în partea prin care a fost menținut pct. 3 din decizia nr. 3/6 din 31 martie 2016 „Cu privire la examinarea cererii lui Petru Osadci și corectarea erorii comise cu modificarea configurației terenului” a Consiliului sătesc Tătănari r-nul Căușeni și a pronunța în partea dată dată o nouă hotărâre prin care cerința dată se respinge ca neîntemeiată. Având în vedere că în rest decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe nu au fost contestate cu recurs, instanța de recurs, având în susținere prevederile art. 442 alin. (1) CPC, consideră inoportun de a se expune cu privire la legalitaea actelor judecătorești menționate în partea necontestată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat. Se casează parțial decizia din 3 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 30 ianuarie 2018 a Judecătoriei Căușeni sediul central în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului sătesc Tănătari r-nul Căușeni cu privire la contestarea actului administrativ, și anume în partea prin care a fost menținută fără modificări decizia Consiliului sătesc Tănătari nr. 3/6 din 31 martie 2016 „Cu privire la examinarea cererii cet.

Osadci Petru și corectarea erorii comise cu modificarea configurației terenului“ ce ține de corectarea erorii comise în timpul înregistrării masive a bunului imobil cu nr. cadastral XXXXXcu modificarea configurației terenului și suprafeței de la 0,2423 ha la 0,3500 ha, teren aferent casei de locuit, și în această parte se emite o hotărâre nouă prin care: 8 Se respinge acțiunea Oficiului teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului sătesc Tănătari r-nul Căușeni cu privire la anularea pct. 3 din decizia nr. 3/6 din 31 martie 2016 „Cu privire la examinarea cererii lui Petru Osadci și corectarea erorii comise cu modificarea configurației terenului” a Consiliului sătesc Tătănari, r-nul Căușeni, ca fiind neîntemeiată.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru Mariana Pitic Ala Cobăneanu 9