2ra-2391/18 — încasarea prejudiciului material și moral

Dosarul nr. 2ra-2391/2018 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud: V. Puica) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: L. Bulgac, V. Sîrbu, V. Clima) Î N C H E I E R E 28 noiembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Mariana Pitic Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către Elena Voscoboinic și Alexandr Suvorov, reprezentați de avocatul Gheorghe Botezatu, și de către Întreprinderea de Stat Compania Aeriană „Air Moldova”, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Elena Voscoboinic și Alexandr Suvorov împotriva Întreprinderea de Stat Compania Aeriană „Air Moldova”, intervenient accesoriu Societatea cu Răspundere Limitată „Tur-Magazin” cu privire la încasarea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei din 06 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost respinse apelurile declarate de către Elena Voscoboinic, Alexandr Suvorov și de către Întreprinderea de Stat Compania Aeriană „Air Moldova” și a fost menținută hotărârea din 22 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central c o n s t a t ă : La 05 decembrie 2016, Elena Voscoboinic și Alexandr Suvorov au depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎS CA „Air Moldova” cu privire la încasarea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii au indicat că au procurat prin internet, bilete de avion pentru ruta deservită de pârât pentru data de 03 iunie 2016, plecare din aeroport Antalya Turcia ora 03:30 cu sosire în Chișinău la aceiași dată la ora 05:30, distanța dintre cele 2 aeroporturi fiind mai mică de 1 500 km. Reclamanții au relatat că cursa aeriană a fost anulată de ÎS CA „Air Moldova” fără anunțare prealabilă, în legătură cu care fapt au achitat suma de 300 de Euro pentru o noapte suplimentară de cazare la hotel.

Urmare a anulării zborului de către pârât, în afară de prejudiciul material exprimat prin cheltuielile suportate pentru o noapte suplimentară de cazare, reclamanții au suportat și un prejudiciu material exprimat prin pierderea practic a unei zile, cât și prejudiciu moral exprimat prin suferințele psihice cauzate de însăși anulare zborului, pierderea planurilor stabilite pentru ziua de 03 iunie 2016 etc., având în vedere că Alexandr Suvorov este un sportiv de performanță. 1 Astfel, au indicat că de către pârât a fost propusă o alternativă de zbor care urma să fie efectuat în dimineața zilei de 03 iunie 2016, care a fost acceptată de reclamanți. La 03 iunie 2016, la sosire în Chișinău, reclamanții au scris câte o reclamație privitor la acordarea de despăgubiri, la care au primit răspunsuri identice, prin care pârâtul a indicat că regretă cele întâmplate și că zborul a fost anulat din necesitate operațională, fără a indica alte detalii.

La 19 și 25 iulie 2016, reclamanții s-au adresat cu cereri suplimentare față de ÎS CA „Air Moldova”, invocând prevederile Regulamentului privind compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea nr. 836 din 08 noiembrie 2012 a Guvernului RM. Cererile fiind motivate prin faptul că necesitatea operațională și acceptarea alternativei ulterioare de zbor nu scutește ÎS CA „Air Moldova” de achitarea compensațiilor prevăzute de actul normativ. Însă, reclamanții au afirmat că la pretențiile lor au primit de la pârât un răspuns formal, în care a fost indicat că nu va reexamina solicitările făcute.

Au susținut că prin comandarea și achitarea pentru bilete, pârâtului i-a apărut obligația de a efectua zborul aerian și de a-i transporta la destinație la data și ora stabilită, obligații ce nu au fost îndeplinite de către pârât, urmare a anulării zborului, cauzând prejudicii reclamanților. Reclamanții au solicitat încasarea din contul ÎS CA „Air Moldova” a sumei de 250 Euro pentru fiecare reclamant, cu titlu de compensație a prejudiciului material pentru anularea zborului, a sumei de 300 de Euro, cu titlu de compensație a prejudiciului material pentru cazare suplimentară, a sumei de 250 de Euro pentru fiecare, cu titlu de compensație a prejudiciului moral, precum și încasarea sumei de 6 960 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

Prin hotărârea din 22 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Elena Voscoboinic și Alexandr Suvorov. A fost încasat de la ÎS CA „Air Moldova” a câte 250 de Euro, cu titlu de despăgubiri și suma de 4 130 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, pentru fiecare reclamant, în rest, pretențiile au fost respinse. La 03 aprilie 2018, ÎS CA „Air Moldova” a declarat apel, în partea admiterii acțiunii, iar la data de 05 aprilie 2018, Elena Voscoboinic și Alexandr Suvorov au declarat apel, contestând hotărârea în partea prin care pretențiile acestora au fost respinse. Prin decizia din 06 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău au fost respinse apelurile declarate de către Elena Voscoboinic, Alexandr Suvorov și de ÎS CA „Air Moldova” și a fost menținută hotărârea din 22 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

La 28 septembrie 2018, Elena Voscoboinic și Alexandr Suvorov, reprezentați de avocatul Gheorghe Botezatu, au depus cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și au solicitat casarea acestora în parte cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. În motivarea recursului s-a indicat că este neîntemeiată și ilegală decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, în partea respingerii cerințelor, deoarece instanțele de judecată au examinat superficial cauza, fără a reține spre examinare argumentele și probele prezentate în susținerea acțiunii, precum și au aplicat și interpretat eronat normele de drept material, aplicabile speței.

2 Au reiterat în susținerea recursului motive de fapt și de drept similare celor invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele inferioare. La 11 octombrie 2018, ÎS CA „Air Moldova” a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și a solicitat casarea acestora în parte cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii. În motivarea recursului s-a indicat că este neîntemeiată și ilegală decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe în partea admiterii cerințelor, deoarece instanțele de judecată au examinat superficial cauza, fără a reține spre examinare argumentele și probele prezentate în susținerea poziției, precum și au aplicat și interpretat eronat normele de drept material, aplicabile speței.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 06 septembrie 2018. Astfel, recursurile, declarate la data de 28 septembrie 2018 și la data de 11 octombrie 2018, sunt în termen. Examinând temeiurile recursurilor declarate de către Elena Voscoboinic și Alexandr Suvorov, reprezentați de avocatul Gheorghe Botezatu, și de către ÎS CA „Air Moldova”, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de către Elena Voscoboinic și Alexandr Suvorov, reprezentați de avocatul Gheorghe Botezatu, și de către ÎS CA „Air Moldova”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are 3 caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibile recursurile declarate de către Elena Voscoboinic și Alexandr Suvorov, reprezentați de avocatul Gheorghe Botezatu, și de către ÎS CA „Air Moldova”.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibile recursurile declarate de către Elena Voscoboinic și Alexandr Suvorov, reprezentați de avocatul Gheorghe Botezatu, și de către Întreprinderea de Stat Compania Aeriană „Air Moldova”. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Mariana Pitic Galina Stratulat 4