2ra-2349/18 — apararea onoarei, demnitatii profesionale si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-2349/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (N. Costin)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (N. Budăi, I. Țurcan, I. Muruianu)

ÎNCHEIERE

28 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea admisibilității recursului declarat de Călugăru

Gheorghe, reprezentat de avocatul Burlacu Marcel,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Călugăru

Gheorghe împotriva Societății pe Acțiuni „Moldagroconstrucția” și Lungu Ion cu

privire la constatarea cauzării prejudiciului moral, apărarea onoarei, demnității

profesionale și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Călugăru Gheorghe și a fost admis apelul declarat de

Societatea pe Acțiuni „Moldagroconstrucția” și Lungu Ion, a fost casată hotărârea

din 27 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cu emiterea unei noi

hotărâri de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă

La 11 iulie 2016 Călugăru Gheorghe a depus cerere de chemare în judecată

împotriva SA „Moldagroconstrucția” și Lungu Ion cu privire la constatarea cauzării

prejudiciului moral, apărarea onoarei, demnității profesionale și repararea

prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat că la 22 decembrie 1996 SA

„Moldagroconstrucția” a perfectat și a depus în adresa Camerei înregistrării de Stat

cererea pentru înregistrarea de stat a documentelor constitutive ale Companiei

pentru Construcție și Comerț SA „Moldagroconstrucția”.

A menționat că cererea din 22.12.1996 constituie un document oficial,

deoarece prin aceasta a fost înregistrat statutul SA „Moldagroconstrucția” cu

indicarea capitalului de stat în valoare de 6 377 300 de lei.

A indicat că cererea din 22.12.1996 a fost semnată de către nouă persoane și

anume: Președintele Comitetului de Conducere al Societății: Ion Lungu și membrii

Comitetului de Conducere al Societății:-Gheronim Bunicovschi; Gheorghe Gangan;

Gheorghe Călugăru; Ștefan Olari; Vitalie Orlovschi; Petru Pleșca; Nicolae Rusu și

Vladimir Sîrghi.

Făcând cunoștință cu cererea, a observat că semnătura alăturată numelui și

prenumelui său este contrafăcută și nu-i aparține. Pe faptul falsificării semnăturii

sale, s-a adresat Procuraturii sectorului Centru cu cerința intentării unei cauze

penale pentru falsificarea documentelor oficiale, fiind pornită cauza penală

nr.2015018004 pe indicii infracțiunii de fals a documentelor oficiale.

De către ofițerul de urmărire penală a IP Centru a fost dispusă expertiza

grafoscopică. Conform concluziilor din Raportul de expertiză nr.2745 din 23 martie

2015, „semnătura a fost executată nu de către Gheorghe Călugăru, ci de către o altă

persoană”.

A specificat că la moment organul de urmărire penală al Centrului Național

de Anticorupție, efectuează urmărirea penală în cauza pornită de Procuratura

Anticorupție în ordinea art.190 alin.(5) Cod Penal pe faptul sustragerii averii altei

persoane în proporții deosebit de mari, în cadrul căreia se analizează și

circumstanțele în care a avut loc sustragerea cotei statului.

A considerat că prin falsificarea acestei cereri, SA „Moldagroconstrucția” și

implicit administratorul și deținătorul cotei substanțiale de acțiuni, Lungu Ion, i-au

cauzat un prejudiciu prin care i-a fost lezată onoarea, demnitatea și reputația

profesională.

A solicitat constatarea cauzării prejudiciului moral de către SA

„Moldagroconstrucția” și Lungu Ion determinată de falsificarea semnăturii sale pe

documentul oficial- cererea de înregistrare a Statutului SA „Moldagroconstrucția” la

Camera Înregistrării de Stat; încasarea în mod solidar din contul SA

„Moldagroconstrucția” și Lungu Ion a compensației pentru cauzarea prejudiciului

moral determinat de falsificarea semnăturii sale, fapt ce a denaturat onoarea și

reputația sa profesională în valoare de 1 000 000 de lei.

Prin hotărârea din 27 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

s-a admis parțial acțiunea; s-a constatat faptul cauzării prejudiciului moral lui

Călugăru Gheorghe prin acțiunile de fals a semnăturii pe cererea de înregistrare a

statutului SA „Moldagroconstrucția”, prin ce i-a fost cauzat prejudiciu onoarei și

reputației profesionale; s-a încasat solidar din contul SA „Moldagroconstrucția” și

Lungu Ion în beneficiul lui Gheorghe Călugăru cu titlu de compensației pentru

cauzarea prejudiciului moral și reputației profesionale suma de 200 000 de lei. În

rest acțiunea s-a respins.

La 15 ianuarie 2018 SA „Moldagroconstrucția” a declarat apel împotriva

hotărârii din 27 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând

casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca fiind tardivă

și neîntemeiată.

La 21 martie 2018 Lungu Ion a solicitat prin cerere alăturarea la apelul

declarat de SA „Moldagroconstrucția”.

La 26 ianuarie2018 Călugăru Gheorghe a declarat apel împotriva hotărârii

primei instanțe, solicitând modificarea hotărârii primei instanțe privind cuantumul

prejudiciului moral dispus spre încasare.

Prin decizia din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Călugăru Gheorghe și a fost admis apelul declarat de SA

„Moldagroconstrucția” și Lungu Ion, a fost casată hotărârea din 27 decembrie 2017

a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost emisă o hotărâre nouă de respingere

a acțiunii.

2

Instanța de apel a menționat că acțiunea a fost bazată exclusiv pe concluziile

unei expertize grafoscopice, petrecute în cadrul urmăririi penale și anume pe

Raportul de expertiză nr.2745 din 23 martie 2015, efectuat de SEEC a Direcției

Tehnico-Criminalistică și Expertize Judiciare Centru a Centrului Tehnic-

Criminalistic și Expertize Judiciare al IGP al MAI, care a conchis că „ semnătura

plasată în stânga numelui Gheorghe Călugăru la rubrica „Membrii Comitetului de

Conducere al Societății”, în cererea nr.2 din data de 22 decembrie 1996 a

Companiei pentru Construcții și Comerț „Modagroconstrucția” SA către Camera de

Stat de Înregistrare a Ministerului Justiției, a fost executată nu de către Gheorghe

Călugăru, ci de către o altă persoană”.

Colegiul a pus în evidență faptul că pe faptul falsificării semnăturii din

numele reclamantului în cererea adresată Camerei Înregistrării de Stat, nu au fost

pronunțate sentințe de condamnare în privința făptașilor infracțiunilor de fals și uz

de fals în documente oficiale și nici, cel puțin, nu au fost înaintate învinuiri în

privința unor persoane fizice sau juridice în comiterea infracțiunilor de acest gen.

Astfel, în opinia instanței de apel, situația de fapt a prezentei spețe denotă

lipsa oricăror probe care să conducă la concluzia privind culpa pârâților în

falsificarea semnăturii reclamantului și, implicit, a utilizării nemijlocit de către

aceștia a documentului cu semnătura contrafăcută. De asemenea, lipsesc dovezi care

ar fi de natură să confirme solidaritatea pârâților în comiterea acțiunilor îndreptate

spre falsificarea semnăturii reclamantului.

La 24 august 2018 Călugăru Gheorghe, reprezentat de avocatul Burlacu

Marcel, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea

acesteia și modificarea hotărârii primei instanțe privind cuantumul prejudiciului

moral dispus spre încasare.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Completul denotă că Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa recurentului

copia deciziei integrale, însă la materialele dosarului nu se regăsește dovada

recepționării acesteia, din care considerente recursul declarat la data 24 august 2018

se consideră în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Călugăru Gheorghe, reprezentat

de avocatul Burlacu Marcel, în raport cu materialele pricinii civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

3

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Călugăru Gheorghe,

reprezentat de avocatul Burlacu Marcel, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

4

considera inadmisibil recursul declarat de Călugăru Gheorghe, reprezentat de

avocatul Burlacu Marcel.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Călugăru Gheorghe, reprezentat de avocatul Burlacu

Marcel, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

5