2ra-2242/18 — Repararea prejudiciului material si moral

Dosarul nr. 2ra-2242/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (jud: M. Gandrabur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru)

ÎNCHEIERE

28 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Lidia

Gîrleanu, reprezentată de avocatul Valeriu Mardari,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Lidia Gîrleanu

împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Provicon Grup” cu privire la repararea

prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 05 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Lidia Gîrleanu, reprezentată de avocatul Valeriu Mardari și

a fost menținută hotărârea din 23 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Ciocana,

c o n s t a t ă:

La data de 28 martie 2017 reclamanta Lidia Gîrleanu, reprezentată de avocatul

Valeriu Mardari a depus cerere de chemare în judecată împotriva Societății cu

Răspundere Limitată „Provicon Grup” cu privire la repararea prejudiciului material în

mărime de 4800 de euro, prejudiciului moral în sumă de 500000 de lei și încasarea

cheltuielilor de expertiză în sumă de 500 de lei.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la data de 18 iulie 2008 a încheiat

cu SRL „Provicon Grup” contractul nr. 7058, potrivit căruia ultima, în calitate de

producător s-a obligat să asambleze, livreze și instaleze ferestre din PVC profil german

„Salamander”, comandate de ea, în calitate de cumpărător, la adresa de domiciliu: mun.

Chișinău str. M. Grecu 3 ap. 10.

A susținut că, conform pct. 1.4 din contractul enunțat, pîrîtul în calitate de

producător urma să asambleze ferestrele din PVC profil „Salamander” (Germania),

totodată conform pct. 2.1 din același contract, producerea ferestrelor de către

1

producător se efectuează în perioada de 7 zile din momentul semnării prezentului

contract de către părți, iar în caz de necesitate de producere acest termen poate fi

prelungit de către producător unilateral, însă nu mai mult de 2 zile.

A specificat că, potrivit pct. 3.1 din contract, pentru producerea, livrarea și

instalarea ferestrelor specificate în comandă, cumpărătorul a achitat producătorului

arvună în mărime de 400 de euro, valoarea totală a ferestrelor constituind 2400 de euro.

A afirmat că, SRL „NG Galas Com” a examinat lucrările de pe str. Mihai Grecu

3 ap. 10 și a întocmit un act, prin care a efectuat calcularea lucrărilor de pregătire a

locului de instalare a ferestrelor care constituie suma de 245 de euro.

A relatat că, potrivit prevederilor pct. 5.1 din contract, termenul de garanție

pentru ferestrele specificate în prezentul contract constituie 10 ani, însă după instalarea

necalitativă a ferestrelor sau depistat multiple defecte, după prima ploaie apa a început

să pătrundă în cantități mari în apartament.

A precizat că, despre deficiențele depistate după instalarea ferestrelor a fost

informat imediat SRL „Provicon Grup” și invitată la față locului pentru confirmarea

executării necalitative a lucrărilor la instalarea geamurilor, care în rezultat a constatat

că lucrările de instalare au fost executate necalitativ și că instalarea acestora în rama

construcției din vina producătorului, nu au fost aplicate materialele corespunzătoare,

ce a dus la apariția unor spatii între geamuri și pervazul de scurgere a apei spre

exteriorul apartamentului, iar ca consecință apa de ploaie de fiecare dată pătrunde în

interiorul apartamentului (odăilor) în urma cărora s-a defectat podeaua, pereții se

umezesc și provoacă apariția unui miros neplăcut.

A subliniat că, pentru remedierea situației conflictuale de nenumărate ori a fost

nevoită să-și întrerupă programul de activitate, însă fără succes, iar orice convorbire

telefonică cu directorul SRL „Provicon Grup”, erau însoțite de cuvinte grosolane,

jignitoare, într-un ton nerespectuos care i-a creat stare de nervozitate, crize de

hipertensiune arterială, urmate de dereglarea zilnică a programului de lucru.

A notat că, SRL „Provicon Grup” a ignorat să înlăture deficiențele constatate

după instalarea geamurilor și a refuzat întocmirea actului de predare-primire a

lucrărilor cum prevede contractul de prestare a serviciilor. Astfel, având în vedere că

la nenumăratele solicitări telefonice pârâtul nu a întreprins nici o acțiune, a fost nevoită

să se adreseze pentru efectuarea unei expertize în domeniul construcției cu înlăturarea

deficienților puse pe seama producătorului, care a fost efectuată la Centrul Expertizelor

Independente „Cexin” la data de 16 septembrie 2008. Astfel, expertul Mocanu O. a

stabilit unele și aceleași defecte la șase blocuri (geamuri) instalate de SRL „Provicon

Grup”, pătrunderea umezelii, lipsa unei ermetizări calitative între rame și alte defecte,

cu indicarea acțiunilor care necesită a fi efectuate pentru înlăturarea defecțiunilor

stabilite.

A solicitat încasarea de la SRL „Provicon Grup” în beneficiul său a sumei în

mărime de 4800 de euro, cu titlu de prejudiciului material, a sumei în cuantum de

500000 de lei, cu titlu de prejudiciului moral și a sumei de 500 de lei, cu titlu de

cheltuieli pentru întocmirea raportului de expertiză.

Prin hotărârea din 23 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana,

2

acțiunea depusă de Lidia Gîrleanu, reprezentată de avocatul Valeriu Mardari, a fost

respinsă ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripție.

Prin decizia din 05 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Lidia Gîrleanu, reprezentată de avocatul Valeriu Mardari și a fost menținută

hotărârea din 23 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

Instanța de apel și-a motivat concluzia prin faptul că, instanța de fond corect a

relevat că dreptul la acțiune al Lidiei Gîrleanu s-a născut la data când a luat cunoștință

de încălcarea dreptului său legitim și descoperirea viciilor lucrărilor efectuate de SRL

,,Provicon Grup” (26 august 2008), însă acțiunea fost depusă la data de 28 martie 2017,

deci examinarea unei acțiuni depusă în afara termenului legal, constituie o încălcare a

principiului legalității și securității raporturilor juridice și, respectiv, o soluție

inadmisibilă în ordinea de drept.

La data de 12 septembrie 2018, prin intermediul oficiului poștal, Lidia Gîrleanu,

reprezentată de avocatul Valeriu Mardari a declarat recurs împotriva deciziei din 05

iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre de admitere

integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, instanțele ierarhic inferioare au aplicat o

lege care nu trebuia să fie aplicată și nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată și

anume, prevederile art. art. 771, 772, 783, 784 și 292 Cod civil.

La data de 22 octombrie 2018 SRL „Provicon Grup”, reprezentată de avocatul

Nicolae Leșan a depus referință la cererea de recurs, prin care a solicitat respingerea

recursului și menținerea deciziei instanței de apel și hotărârea primei instanței.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 05 iunie 2018,

dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc.

Astfel, recursul, declarat la data de 12 septembrie 2018, este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

3

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Lidia Gîrleanu, reprezentată de

avocatul Valeriu Mardari nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere,

la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri

(cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de

Lidia Gîrleanu, reprezentată de avocatul Valeriu Mardari, asemenea aspecte nu se

regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și

4

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Lidia Gîrleanu, reprezentată de avocatul Valeriu Mardari

ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Lidia Gîrleanu, reprezentată de avocatul Valeriu Mardari

se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

5