2r-775/18 — Încasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Încasarea datoriei
- Temei legal
- Restituirea apelului, depunerea tardivă a apelului
2r-775/18 — Încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2r-775/18
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central, judecător – A. Braga
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – G. Dașchevici, S. Gîrbu, L. Bulgac
DECIZIE
21 noiembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Dumitru Visternicean
Nicolae Craiu
examinând recursul declarat de Veronica Cebotari, prin intermediul avocatului
Vitalie Rotaru,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de SRL „Kirsan-
Invest” către Veronica Cebotari și Antonina Peatcova cu privire la încasarea
datoriei și încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva încheierii din 18 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost respinsă cererea apelantei Veronica Cebotari cu privire la repunerea în
termenul de declarare a apelului și s-a restituit cererea de apel depusă de Veronica
Cebotari împotriva hotărârii din 19 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Central, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă,
con st ată:
La 28 aprilie 2017, SRL „Kirsan-Invest” s-a adresat în instanța de judecată cu
cerere către Veronica Cebotari și Antonina Peatcova, solicitând încasarea solidară
din contul ultimelor a sumei în mărime de 2 364,14 Euro și a sumei de 1 489 lei cu
titlu de taxă de stat.
Prin cererea din 25 octombrie 2017, SRL „Kirsan-Invest” și-a concretizat
cerințele, solicitând încasarea în mod solidar de la Veronica Cebotari și Antonina
Peatcova a sumei împrumutate de 1 500 Euro, a dobânzii contractuale restantă în
sumă de 180 Euro, a dobânzii majorate (penalitate) în sumă de 1512 Euro,
calculată conform punctului 2.4 al contractului, și a dobânzii de întârziere în sumă
de 253, 87 Euro conform art. 619 din Codul civil, iar în total a sumei de 3 445,79
Euro.
Prin hotărârea din 19 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,
cererea de chemare în judecată a fost admisă integral.
Invocând ilegalitatea hotărârii primei instanțe, la 16 mai 2018, Veronica
Cebotari, prin intermediul avocatului Vitalie Rotaru, a înaintat apel împotriva
hotărârii din 19 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, solicitând
repunerea apelului în termenul de declarare, admiterea acestuia, casarea hotărârii și
emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.
În motivarea cererii privind repunerea în termen a apelului declarat, Veronica
Cebotari a indicat că a omis termenul de declarare a apelului, din motivul că a
1
recepționat dispozitivul hotărârii abia la 18 aprilie 2018 și nu a cunoscut despre
hotărârea primei instanțe, fapt confirmat prin anexa plicului de recepție.
Prin încheierea din 18 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă
cererea apelantei Veronica Cebotari cu privire la repunerea în termenul de
declarare a apelului și s-a restituit cererea de apel depusă de Veronica Cebotari
împotriva hotărârii din 19 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, în
temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă.
La 09 august 2018, a fost înregistrată cererea de recurs, depusă de Veronica
Cebotari, prin intermediul avocatului Vitalie Rotaru, împotriva încheierii din 18
iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău.
În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu încheierea instanței de
apel, care urmează a fi casată, deoarece apelanta nu a cunoscut despre existența
hotărârii primei instanțe. Potrivit recurentei, termenul de atac urma a fi calculat din
momentul recepționării de către ea a copiei dispozitivului, și anume din data de 18
aprilie 2018. Consideră recurenta că cererea de apel urmează a fi repusă în termen
și primită spre examinare, dat fiind faptul că atât prima instanță, cât și instanța de
apel, au examinat prezentul litigiu cu încălcarea principiului contradictorialității,
încălcând drepturile recurentei.
Astfel, recurenta a solicitat casarea încheierii din 18 iunie 2018 a Curții de
Apel Chișinău și remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.
La 03 octombrie 2018, SRL „Kirsan-Invest” a depus referință la cererea de
recurs, solicitând respingerea acesteia și menținerea în vigoare a încheierii
contestate.
Studiind materialele dosarului în raport cu cele invocate în recurs și prevederile
legale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție consideră că recursul declarat de Veronica Cebotari, prin intermediul
avocatului Vitalie Rotaru, urmează a fi respins din următoarele motive.
În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de
declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea
încheierii.
Potrivit materialelor cauzei, încheierea contestată cu recurs a fost pronunțată de
Curtea de Apel Chișinău la 18 iunie 2018, fiind expediată spre cunoștință
participanților la proces la 12 iulie 2018 (f.d. 96), însă la materialele cauzei nu
există înscrisuri care să confirme momentul recepționării încheierii de către părți.
Totuși, recurenta a invocat în conținutul cererii de recurs că a primit copia
încheierii la 24 iulie 2018, anexând drept dovadă plicul cu ștampila de expediere
care conține anume această dată (f.d. 103). Astfel, ținând cont de faptul că cererea
de recurs a fost înregistrată la 09 august 2018, fiind depusă la oficiul poștal la 07
august 2018 (f.d. 107), Colegiul consideră că aceasta a fost depusă în termen.
În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de
recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă
recursul și să mențină încheierea.
În conformitate cu art. 428 din Codul de procedură civilă, decizia instanței de
recurs, emisă după examinarea recursului împotriva încheierii, rămâne irevocabilă
din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data
emiterii. Copia deciziei se remite părților în termen de 5 zile de la data emiterii.
2
În speță, se constată că, prin încheierea din 18 iunie 2018 a Curții de Apel
Chișinău, a fost respinsă cererea apelantei Veronica Cebotari cu privire la
repunerea în termenul de declarare a apelului și s-a restituit cererea de apel depusă
de Veronica Cebotari împotriva hotărârii din 19 martie 2018 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Central, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură
civilă.
În conformitate cu prevederile art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură
civilă, instanța de apel restituie printr-o încheiere cererea, dacă apelul a fost depus
în afara termenului legal, iar apelantul nu a solicită repunerea în termen sau
instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.
În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură
este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia
instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea
instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un
ansamblu de acte.
Astfel, Colegiul susține poziția instanței de apel referitoare la tardivitatea
cererii de apel formulate de Veronica Cebotari, deoarece în conformitate cu
prevederile art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a
apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea
nu prevede altfel.
Cu referire la norma citată, Colegiul menționează faptul că dispozitivul
hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Central a fost pronunțat la 19 martie 2018 și
termenul de atac urmează a fi calculat anume din această zi, și nu din data
recepționării copiei dispozitivului în cauză de către apelantă, aceasta fiind o
interpretare eronată a normelor de procedură, odată ce legiuitorul indică în mod
expres momentul în care începe a curge termenul de declarare a apelului.
Respectiv, odată ce recurenta Veronica Cebotari a fost citată în mod legal de
către prima instanță de trei ori (pentru ședințele de judecată din 07 iunie 2017, 25
octombrie 2017, 01 februarie 2018), aceasta a cunoscut despre existența
prezentului litigiu, a fost în drept să se prezinte în ședințele de judecată și a fost
obligată să se intereseze de soarta dosarului aflat la examinare în instanță, astfel
Colegiul consideră că cerința sa privind repunerea în termen a apelului este
neîntemeiată.
Colegiul relevă că, potrivit art. 61 din Codul de procedură civilă, părțile sunt
obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța
judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se
urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.
Articolul 6 par. (1) al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a
Libertăților Fundamentale, garantează fiecăruia dreptul de a se adresa unui tribunal
pentru ca ultimul să se pronunțe asupra drepturilor și obligațiilor sale civile. În
acest sens, este de menționat că limitarea accesului la o curte sau la un tribunal nu
se conciliază cu art. 6 par. (1) al Convenției decât în cazul în care acestea urmăresc
un scop legitim și există un raport de proporționalitate între mijloacele utilizate și
scopul vizat. Mai mult, repunerea nejustificată în termen a cererii de apel ar egala
cu încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția
definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.
3
În conformitate cu art. 10 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă,
sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept
procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de
neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în
caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. Efectuarea necorespunzătoare a
actelor de procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de
către judecător sau de participantul care are interes să o invoce. Sancțiunile
procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale
participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în
funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în
decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în
obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în
restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri
prevăzute de lege.
Din această perspectivă, instanța de recurs concluzionează că, recursul declarat
de Veronica Cebotari, prin intermediul avocatului Vitalie Rotaru, împotriva
încheierii din 18 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, este neîntemeiat, iar actul
de discreție al Curții de Apel Chișinău este întemeiat și urmează a fi menținut de
către instanța de recurs.
Luând în considerație cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a), art. 428 din
Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se respinge recursul declarat de Veronica Cebotari, prin intermediul
avocatului Vitalie Rotaru.
Se menține încheierea din 18 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în pricina
civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de SRL „Kirsan-Invest” către
Veronica Cebotari și Antonina Peatcova cu privire la încasarea datoriei și încasarea
cheltuielilor de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
Judecătorul Svetlana Filincova,
Judecătorii Dumitru Visternicean,
Nicolae Craiu
4