3r-209/18 — contestarea actului juridic, restabilirea in dreptul sau de mostenitor

Dosarul nr.3r-209/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. G. Grozav)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. E. Palanciuc, A. Malîi, V. Clima)

DECIZIE

21 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței , judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de Vasili Baculin,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vasili Baculin

împotriva Biroului Notarial Maria Colomeeț cu privire la contestarea actului

administrativ,

împotriva încheierii din 13 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 05 decembrie 2017, conform sigiliului oficiului poștal (f.d.12), Vasili

Baculin a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Notarial Maria

Colomeeț solicitând anularea actului notarial, restabilirea în dreptul de moștenitor.

În rezultatul înlăturării neajunsurilor indicate conform încheierii din 11

decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, la 27 decembrie 2017,

conform sigiliului oficiului poștal (f.d.18), Vasili Baculin a depus cerere de chemare

în judecată concretizată, solicitând anularea actului notarial nr. 81 din 09 noiembrie

2016 privind decăderea sa din dreptul de moștenitor și restabilirea în dreptul de

moștenitor.

Prin hotărârea din 07 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Vasili Baculin împotriva Biroului

Notarial Maria Colomeeț cu privire la contestarea actului administrativ.

La 24 aprilie 2018, conform sigiliului oficiului poștal (f.d.30), Vasili Baculin a

declarat apel împotriva hotărârii din 07 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani.

Prin încheierea din 13 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit ca fiind

depusă în afara termenului legal, iar apelantul nu a solicitat repunerea în termen,

cererea de apel împotriva hotărârii din 07 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani.

La 28 august 2018, conform sigiliului oficiului poștal (f.d.40), Vasili Baculin a

declarat recurs împotriva încheierii din 13 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău

solicitând restituirea cauzei civile în instanța de apel și repunerea în termen pentru

1

a-și apăra drepturile sale legitime. Totodată, a solicitat să nu-i fie refuzat repunerea

în termenul de declarare a apelului.

În motivarea recursului s-a invocat că instanțele de judecată nu au dat o

apreciere probelor prezentate. Instanța de apel incorect a restituit cererea sa fără

soluționarea problemei, deoarece a respectat normele procedurale. La fel, instanța

de apel nu a luat în considerare că hotărârea primei instanțe i-a fost expediată cu

întârziere.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Instanța de apel a adoptat încheierea contestată la 13 iunie 2018, iar Vasili

Baculin a declarat recurs la 28 august 2018, conform sigiliului oficiului poștal

(f.d.40).

Materialele cauzei atestă că încheierea a fost expediată participanților la proces

la 09 iulie 2018, conform scrisorii de însoțire (f.d.37), însă lipsesc date despre

recepționarea acesteia. Astfel, recursul declarat la 28 august 2018, conform sigiliului

oficiului poștal (f.d.40), este în termen.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat prin prisma argumentelor

invocate în recurs și a materialelor din dosar, coroborate cu normele de drept,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul declarat de Vasili Baculin neîntemeiat și pasibil de a fi respins,

din următoarele motive.

În conformitate cu art. 426 alin.(3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la

recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul

și să mențină încheierea.

Din materialele cauzei rezultă că prin hotărârea din 07 martie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a respins cererea de chemare în judecată

depusă de Vasili Baculin împotriva Biroului Notarial Maria Colomeeț cu privire la

contestarea actului administrativ (f.d.26).

La 24 aprilie 2018, conform sigiliului oficiului poștal (f.d.30), Vasili Baculin a

declarat apel împotriva hotărârii din 07 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani (f.d.29-30).

În conformitate cu art. 110 Cod de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de

acte.

În conformitate cu art. 362 alin. (1), (3) Cod de procedură civilă, termenul de

declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii,

dacă legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel se face de către instanța

de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art.116.

În conformitate cu art. 116 alin. (1), (3),(4) Cod de procedură civilă, persoanele

care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură

2

pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se

anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie

efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea,

să fie prezentate documentele respective etc.). Repunerea în termen nu poate fi

dispusă decît în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de

împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia

să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură.

În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanța de

apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului

legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să

efectueze repunerea în termen;

Astfel, prin încheierea din 13 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit

ca fiind depusă în afara termenului legal, iar apelantul nu a solicitat repunerea în

termen, cererea de apel împotriva hotărârii din 07 martie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.34-36).

Colegiul apreciază ca fiind corectă concluzia instanței de apel privind

restituirea cererii de apel împotriva hotărârii din 07 martie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, ca fiind depusă cu omiterea termenului legal, iar apelantul

nu a solicitat repunerea în termen.

Argumentul recurentului precum că instanța de apel nu a luat în considerare că

ar fi primit cu întârziere hotărârea primei instanțe, nu poate fi reținut în sensul

justificării omiterii termenului de contestare a hotărârii primei instanțe.

Or, norma procedurală în acest sens stabilește expres termenul de contestare cu

apel de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii și nu din data

recepționării acestuia.

În conformitate cu art. 236 alin. (4) Cod de procedură civilă, participanții care

nu au fost prezenți la pronunțarea dispozitivului hotărârii primesc copia hotărârii în

decurs de 5 zile.

În acest sens, pornind de la faptul că dispozitivul hotărârii primei instanțe a fost

pronunțat în lipsa părților, Colegiul menționează că la 07 martie 2018, conform

scrisorii de însoțire, i-a fost expediată lui Vasili Baculin copia dispozitivului

hotărârii din 07 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.27). De

altfel, recurentul nu neagă recepționarea dispozitivului hotărârii primei instanțe.

În atare circumstanțe, Colegiul conchide că recurentul nu a fost lipsit de dreptul

de a exercita calea de atac-apelul împotriva hotărârii primei instanțe în termenul

prevăzut de lege, iar instanța de apel corect a reținut că Vasili Baculin a omis

termenul de declarare a apelului, fără a solicita repunerea în termen.

Colegiul accentuează că prezintă relevanță nu data recepționării dispozitivului

hotărârii, dar invocarea motivelor ce justifică declararea apelului în afara termenului

legal, inclusiv cu solicitarea de repunere în termen la declararea apelului.

Or, instanța de apel nu poate din oficiu să repună apelantul în termenul de

declarare a apelului, fapt corect reținut și de instanța de apel.

Colegiul precizează că materialele cauzei denotă cert că apelul împotriva

hotărârii din 07 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost declarat

în afara termenului legal și în condițiile în care apelul a fost declarat peste termen,

3

apelantul urma să solicite repunerea în termen cu invocarea motivelor ce au justificat

omiterea acestuia, ceea ce la caz nu s-a realizat de către apelant.

Chiar și solicitarea de repunere în termen pentru a-și apăra drepturile sale

legitime în ordine de apel, indicată de către recurent în cererea în recurs, nu este

motivată în sensul art. 116 alin.(3) Cod de procedură civilă, citat supra. De altfel,

simpla afirmație precum că a recepționat cu întârziere hotărârea primei instanțe, fără

specificarea datei și confirmarea acestui aspect, precum și lipsa solicitării de

repunere în termen în cererea de apel, nu poate servi ca temei de repunere în termen.

Colegiul reiterează că instituția de drept procesual a repunerii în termen

constituie beneficiul acordat de lege titularului unui drept procesual, care din motive

justificate nu și-a putut exercita dreptul în interiorul termenului imperativ, să-și

îndeplinească acest drept și, ulterior, fără ca instanța să-l decadă din exercițiul său

sau să aplice o altă sancțiune prevăzută de lege în caz de nerespectare a termenului.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a relevat

că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor

sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn împotriva Germaniei, nr.

7557/03 din 11 septembrie 2007).

Pornind de la principiul respectării dreptului de acces liber la justiție, garantat

de art. 6 Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, art. 20 al Constituției Republicii Moldova și art. 5 Cod de procedură

civilă, relevat și în jurisprudența CtEDO și în contextul circumstanțelor relevate,

Colegiul menționează că recurentul nu a întreprins măsurile necesare după cum

sugerează și jurisprudența CtEDO de a-și proteja drepturile de acces la instanță. Or,

părțile mai au obligația de a se folosi cu bună credință de drepturile lor procedurale

rezultând din prevederile art. 56 alin.(3) Cod de procedură civilă.

Astfel, circumstanțele relatate denotă că însuși recurentul nu a respectat

drepturile sale procedurale și s-a eschivat de la îndeplinirea actelor de procedură în

măsura stabilită de normele de drept procedural, ca ulterior să invoce încălcarea

drepturilor. Or, argumentele recurentului nu pot fi acceptate de către instanța de

recurs în vederea casării actului judecătoresc contestat, în condițiile în care instanța

de apel s-a conformat prevederilor legale la restituirea cererii de apel ca fiind depusă

cu omiterea termenului. De altfel, părțile urmează să-și valorifice drepturile

garantate de lege în termenul stabilit, aspect specific și speței.

În conformitate cu art. 27 alin.(1) Cod de procedură civilă disponibilitatea în

drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul rând a părților,

de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus

judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea

și mijloacele procedurale de apărare.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea

contestată este întemeiată și conformă prevederilor legale, iar argumentele invocate

de către recurent nu sunt justificate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul

declarat, cu menținerea încheierii instanței de apel din 13 iunie 2018.

În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

4

Se respinge recursul declarat de Vasili Baculin.

Se menține încheierea din 13 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vasili Baculin împotriva Biroului

Notarial Maria Colomeeț cu privire la contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței ,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

5