2ra-1904/18 — cu privire la garantarea dreptului de creditor prin conservarea creanței printr-o acțiune oblică, repararea prejudiciului moral, prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată

2ra-1904/18 — cu privire la garantarea dreptului de creditor prin conservarea creanței printr-o acțiune oblică, repararea prejudiciului moral, prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-1904/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. N. Costin)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Buhnaci, L. Pruteanu, M. Guzun)

DECIZIE

14 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Ala Cobăneanu

examinând recursul declarat de către Tudor Borțoi

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Tudor Borțoi împotriva

Mariei Zamornea, Eudochiei Para și lui Dumitru Digor cu privire la garantarea

dreptului de creditor prin conservarea creanței printr-o acțiune oblică, repararea

prejudiciului moral, prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată

la cererea reconvențională a Eudochiei Para împotriva lui Tudor Borțoi cu

privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

la cererea reconvențională a Mariei Zamornea împotriva lui Tudor Borțoi cu

privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată și

la cererea reconvențională a lui Dumitru Digor împotriva lui Tudor Borțoi cu

privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 30 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă cererea de apel declarată de către Tudor Borțoi și menținută hotărârea

din 25 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru

constată:

La 9 septembrie 2014 Tudor Borțoi a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Mariei Zamornea, Eudochiei Para și lui Dumitru Digor cu privire la

garantarea dreptului de creditor prin conservarea creanței printr-o acțiune oblică,

repararea prejudiciului moral, prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că pârâții, cel puțin din anul 2012 au gestionat

afacerile APLP 50/142, situat în str. XXXXX mun. XXXXX prin încheierea și

executarea actelor juridice și anume a contractului de predare-primire în gestiune

1

economică a blocului locativ situat în str. XXXXX mun. XXXXX și actului de

predare-primire a patrimoniului de la balanța asociației la balanța ÎMGFL nr. 11.

A relatat că această gestionare a afacerilor APLP 50/142 a fost și este fără

mandat și contravine voinței reale a administratorului.

A indicat că circumstanțele invocate în cererea de chemare în judecată se

confirmă prin Extrasul din procesul-verbal al Adunării locatarilor din

1 noiembrie 2011 și depozițiile din 7 iulie 2014 a unui pârât, depuse la dosarul civil

nr. 2-1066/14.

A menționat că prin gestionarea nelegitimă asociația s-a transformat într-un

debitor cu o datorie de cel puțin 120000 de lei, fapt confirmat prin titlurile executorii

anexate.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 1378 Cod civil.

A solicitat admiterea acțiunii, obligarea pârâților la repararea prejudiciului

material și moral cauzat prin gestiunea nelegitimă a afacerilor asociației precum și

achitarea cheltuielilor de judecată.

La 29 mai 2015, Eudochia Para a depus cerere reconvențională împotriva lui

Tudor Borțoi cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii reconvenționale a invocat că la 11 noiembrie 1997 de

către proprietarii blocului locativ situat în mun. XXXXX str. XXXXX, a fost

înființată Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 50/142.

La momentul de față APLP 50/142 este constituită din 85 membri, dintre care

fac parte Dumitru Digor și Tudor Borțoi.

A indicat că din anul 2009, Tudor Borțoi, profitând de inactivitatea organelor

de conducere a APLP 50/142 a înaintat împotriva APLP 50/142 o serie de acțiuni

civile.

A remarcat că din materialele acțiunii inițiale se observă faptul că Tudor Borțoi

a obținut în instanță încasarea de la APLP 50/142 a prejudiciului material în sumă de

39064 de lei, 11567, 81 de lei și 60000 de lei prejudiciul moral.

Însă, dat fiind faptul că APLP 50/142 nu are bunuri și mijloace financiare

pasibile de a fi urmărite, Tudor Borțoi a demarat o serie de acțiuni abuzive pentru a

pedepsi persoanele pe care el le consideră vinovate de situația survenită.

A considerat că prin acțiunea abuzivă și neîntemeiată a lui Tudor Borțoi

înaintată împotriva ei, i-au fost cauzate grave suferințe psihologice care au influențat

per ansamblu starea fizică generală.

A insistat că prin acțiunea înaintată de către Tudor Borțoi, i-a fost lezată

onoarea, demnitatea și reputația profesională și i-a fost atentat la dreptul de

proprietate, cât și la dreptul la integritate psihică.

A subliniat că dânsa este un membru respectat al APLP 50/142, este persoană

cu studii superioare, activează în calitate de bibliotecară la Biblioteca Națională,

respectiv prin invocarea în acțiunea inițială de către Tudor Borțoi a faptului că de

către ea i-a fost gestionată nelegitim afacerea și nelegitim a gestionat proprietatea

străină, acuzație care nu corespunde realității, prin ce i-a fost lezată grav onoarea,

demnitatea și reputația profesională în cadrul APLP 50/142, cât și în cadrul instituției

în care activează.

2

A specificat că odată cu depunerea în instanța de judecată a acțiunii inițiale,

Tudor Borțoi a înaintat o plângere penală pe numele ei, respectiv față de ea au fost

înaintate inclusiv acuzații penale, fapt ce reprezintă o gravă lezare a onoarei,

demnității și reputației profesionale, fiindu-i cauzate și suferințe psihice la o vârstă

înaintată, manifestate prin stres, frică și iritare.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 15, 16, 1422, 1423 Cod civil,

art. 90 lit. i), 94 alin. (1) CPC.

A solicitat admiterea acțiunii reconvenționale, încasarea din contul lui Tudor

Borțoi în beneficiul său a prejudiciului moral în mărime de 11000 de lei și a

cheltuielilor de judecată de acordare a asistenței juridice în mărime de 500 de lei, cât

și taxa de stat în mărime de 100 de lei.

La 29 mai 2015 și Maria Zamorea a depus cerere reconvențională împotriva lui

Tudor Borțoi cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii reconvenționale a invocat că prin acțiunea abuzivă și

neîntemeiată a lui Tudor Borțoi înaintată împotriva ei, i-au fost cauzate grave

suferințe psihologice care i-au influențat starea fizică generală.

A menționat că dânsa este o persoană de vârsta a treia, cu venituri financiare

modeste, astfel încât înaintarea de către Tudor Borțoi față de ea a acțiunii prin care se

solicită încasarea sumei de 120000 de lei, sumă exorbitant de mare în raport cu

veniturile ei, i-a fost cauzată o stare psihologică adâncă de stres general, manifestată

prin insomnie, diminuarea poftei de mânare, nervozitate.

A susținut că dânsa este un membru respectat al APLP 50/142, este o persoană

cu grad științific în domeniul biologiei, cât și persoană cu grad didactic, respectiv prin

invocarea în acțiunea inițială de către Tudor Borțoi a faptului că dânsa i-ar fi

gestionat nelegitim afacerea, acuzație care nu corespunde realității, i-a fost lezată

grav onoarea, demnitatea și reputația profesională.

De altfel, Tudor Borțoi i-a lezat grav onoarea, demnitatea și reputația

profesională și prin înaintarea plângerii penale pe numele ei, fiindu-i cauzate și

suferințe psihice care s-au manifestat la o vârstă înaintată prin stres, frică și iritare.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 15, 16, 1422, 1423 Cod civil,

art. 90 lit. i), 94 alin. (1) CPC.

A solicitat admiterea acțiunii reconvenționale, încasarea din contul lui Tudor

Borțoi în beneficiul său a prejudiciului moral în mărime de 15000 de lei, și a

cheltuielilor de judecată de acordare a asistenței juridice în mărime de 500 de lei, cât

și taxa de stat în mărime de 100 de lei.

Tot, la 29 mai 2015 și Dumitru Digor a depus o cerere reconvențională

împotriva lui Tudor Borțoi cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reconvenționale, a invocat că prin acțiunea abuzivă și

neîntemeiată a lui Tudor Borțoi înaintată împotriva lui, i-au fost cauzate grave

suferințe psihologice care i-au influențat starea fizică generală.

A susținut că de către Tudor Borțoi i-a fost lezată onoarea, demnitatea și

reputația profesională și că acesta a atentat la dreptul de proprietate cât și i-a lezat

dreptul la integritate psihică.

3

A relevat că dânsul este un membru respectat al APLP 50/142, este o persoană

cu grad științific în domeniul fizicii, cât și persoană cu grad didactic și că respectiv

prin invocarea de către Tudor Borțoi în acțiunea inițială precum că i-a gestionat

nelegitim afacerea, i-a fost lezat grav onoarea, demnitatea și reputația profesională

A indicat că odată cu depunerea în instanța de judecată a acțiunii inițiale, Tudor

Borțoi a depus o plângere penală și în privința lui, prin care de asemenea i-a fost

lezată grav onoarea, demnitatea și reputația profesională.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 15, 16, 1422, 1423 Cod civil,

art. 90 lit. i), 94 alin. (1) CPC.

A solicitat admiterea acțiunii reconvenționale, încasarea din contul lui Tudor

Borțoi în beneficiul său a prejudiciului moral în mărime de 15000 de lei, și a

cheltuielilor de judecată de acordare a asistenței juridice în mărime de 500 de lei, cât

și taxa de stat în mărime de 100 de lei.

La 28 mai 2015, Tudor Borțoi o depus cerere de concretizare a pretențiilor din

acțiunea inițială, prin care a solicitat obligarea pârâților la repararea prejudiciului

material cauzat asociației prin ratarea venitului de 120000 de lei, obligarea pârâților

la repararea prejudiciului moral cauzat reclamantului în mărime de 120000 de lei și

obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

În argumentarea cererii de concretizare a pretențiilor, Tudor Borțoi a indicat că

suma venitului ratat de asociație este calculat pentru 83 apartamente ale blocului

pentru o perioadă de 3 ani și la o sumă de 40 de lei/lunar pentru serviciile de gestiune.

Suma prejudiciului moral este argumentată prin faptul detașării familiei reclamantului

constituită din 3 persoane, timp de 3 ani, care reprezintă circa 8% din suma de

985,5 mii de lei calculată în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 10-2 din

29 mai 2008 care prevede detașarea salariaților întreprinderilor, instituțiilor din

Republica Moldova.

La 17 noiembrie 2015, Tudor Borțoi a mai depus o cerere de concretizare a

pretențiilor din acțiunea inițială, prin care a solicitat retragerea pretențiilor înaintate în

cererile din 9 septembrie 2014 și 28 mai 2015, și a solicitat obligarea pârâților la

repararea prejudiciului material cauzat asociației prin ratarea venitului de 120000 de

lei, cât și obligarea pârâților la repararea prejudiciului moral cauzat lui în mărime de

120000 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acesteia a invocat că suma venitului ratat de asociație este

calculată pentru 83 de apartamente a blocului, timp de 3 ani și la o sumă de circa 40

de lei lunar pentru serviciul de gestiune.

În baza raportului juridic de prestator-consumator, pârâții prin acțiunile lor au

omis nelegitim obligațiunile asociației de prestator în raport cu dânsul. Astfel, a fost

suspendată posibilitatea legitimă de înaintare a pretențiilor la prestațiile comunal-

locative necorespunzătoare a executorului, cel puțin, deconectarea alimentării cu apă

a apartamentului.

Ulterior, la data de 16 februarie 2016, Tudor Borțoi a mai depus o cerere de

concretizare a pretențiilor din acțiunea inițială, prin care a solicitat retragerea

pretențiilor înaintate prin cererea din 17 noiembrie 2015, și a solicitat recunoașterea

ca fiind false toate documentele întocmite de pârâți de extrase din procesul-verbal al

adunării locatarilor APLP 50/142 din 1 noiembrie 2011, nulitatea actului de primire-

4

predare a documentelor ce țin de activitatea asociației din 12 noiembrie 2011,

obligarea pârâților la repararea solidară a prejudiciului material cauzat lui în mărime

de 100000 de lei, obligarea pârâților la repararea solidară a prejudiciului moral cauzat

lui în mărime de 100000 de lei, obligarea pârâților la plata solidară a cheltuielilor de

judecată.

La 17 martie 2016, Tudor Borțoi a mai depus încă o cerere de concretizare a

pretențiilor din acțiunea inițială, prin care a renunțat la pretențiile expuse în cererea

din 16 februarie 2016 și a solicitat constatarea faptului de gestionare fără de mandat

de către pârâți a afacerilor APLP 50/142 începând cu 12 noiembrie 2011 și până în

prezent, constatarea faptului de gestionare contrar voinței reale a adunării generale a

APLP 50/142, constatarea faptului cauzării APLP 50/142 de către pârâți a

prejudiciului în sumă de 364 845,90 de lei în perioada lor de gestionare a afacerilor

fără mandat, constatarea nulă a actului de primire-predare a documentelor ce țin de

activitatea asociației din 12 noiembrie 2011, obligarea solidară a încasării de la pârâți

prin acțiune oblică în folosul său a prejudiciului cauzat de către asociație în mărime

de 263538 de lei, obligarea solidară a pârâților la plata cheltuielilor de judecată în

mărime de 11236 de lei.

În motivarea cererii a invocat că pârâții au gestionat afacerile APLP 50/142 în

lipsa mandatului, începând cu 12 noiembrie 2011 și până în prezent.

A menționat că pârâții au abandonat gestiunea afacerilor asociației până la

preluarea efectivă de către adunarea generală, iar faptul cauzării prejudiciului

asociației APLP 50/142 de către pârâți în sumă de 364845,90 de lei reiese din sumele

de 175960 de lei ca venit ratat și 188886,10 de lei prejudiciul cauzat prin

abandonarea acțiunilor prejudiciabile ale asociației în raport cu el.

În motivarea cerinței cu privire la încasarea în beneficiul său a sumei în

mărime de 263588 de lei, Tudor Borțoi a indicat că suma respectivă este formată în

baza calculului efectuat a sumelor care rezultă din decizia nr. 2 -95/10 din

11 martie 2010 a Curții de Apel Chișinău, decizia nr. 2ra-1250/10 din 28 iulie 2010 a

Curții Supreme de Justiție și în baza hotărârii nr. 2-286/12 din 6 decembrie 2012 a

Judecătoriei Centru mun. Chișinău.

A solicitat încasarea din contul pârâților a cheltuielilor de judecată formate din

7 906 de lei taxa de stat la depunerea acțiunii și 3330 de lei taxa de stat plătită

ulterior.

Prin încheierea din 12 iulie 2016 a Judecătoriei Grigoriopol mun. Chișinău, a

fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu Asociația Proprietarilor de

Locuințe Privatizate nr. 50/142.

Prin hotărârea din 25 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost

respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Tudor Borțoi.

A fost încasat din contul lui Tudor Borțoi în beneficiul Eudochiei Para,

Mariei Zamornea și Dumitru Digor câte 500 de lei pentru fiecare cu titlu de cheltuieli

de asistență juridică suportate în legătură cu depunerea de către Tudor Borțoi a

acțiunii.

A fost admisă acțiunea reconvențională a Eudochiei Para împotriva lui

Tudor Borțoi.

5

A fost încasat de la Tudor Borțoi în beneficiul Eudochiei Para, prejudiciul

moral în mărime de 11000 de lei, cheltuielile de judecată suportate la depunerea

acțiunii reconvenționale sub formă de taxă de stat în mărime de 100 de lei și

cheltuielile de asistență juridică în mărime de 500 de lei.

A fost admisă acțiunea reconvențională a Mariei Zamornea împotriva lui

Tudor Borțoi.

A fost încasat de la Tudor Borțoi în beneficiul Mariei Zamornea, prejudiciul

moral în mărime de 15000 de lei, cheltuielile de judecată suportate la depunerea

acțiunii reconvenționale sub formă de taxă de stat în mărime de 100 de lei și

cheltuielile de asistență juridică în mărime de 500 de lei.

A fost admisă acțiunea reconvențională a lui Dumitru Digor împotriva lui

Tudor Borțoi.

A fost încasat de la Tudor Borțoi în beneficiul lui Dumitru Borțoi, prejudiciul

moral în mărime de 11000 de lei, cheltuielile de judecată suportate la depunerea

acțiunii reconvenționale sub formă de taxă de stat în mărime de 100 de lei și

cheltuielile de asistență juridică în mărime de 500 de lei.

Prin decizia din 30 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Tudor Borțoi și menținută hotărârea din 25 aprilie 2017 a

Judecătoriei Chișinău sediul Centru.

La 29 iunie 2018, Tudor Borțoi a declarat recurs împotriva deciziei din

30 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea integrală a deciziei recurate și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi

hotărâri prin care cererea sa de chemare în judecată să fie admisă integral.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și a

indicat că aceasta este neîntemeiată și urmează a fi casată pe motiv că circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii nu au fost constatate și elucidate pe deplin, iar

circumstanțele pe care instanța de apel le consideră constatate nu au fost dovedite cu

probe veridice și suficiente, de asemenea, concluziile instanței, expuse în decizie,

sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii. Totodată, a indicat că au fost aplicate

eronat normele de drept procedural

A remarcat că la adoptarea soluției date instanța de apel a încălcat prevederile

art.123 alin. (2) și (4) CPC.

Invocând prevederile art. 20 alin. (1) și art. (30) lit. e) al capitolului 4 din

Legea condominiului în fondul locativ nr.913 din 30 martie 2000 a relatat că instanța

de apel a limitat drepturile civile ale lui.

A remarcat că instanța de apel prin calificarea raportului juridic material

litigios cu privire la administrarea condominiului a exclus ipoteza raportului juridic

material litigios pe care o acoperă administrarea persoanei juridice fără mandat și a

încălcat prevederile art. 17 alin. (1) și (2) din Legea condominiului în fondul locativ

nr. 913 din 30.martie 2000 care stabilesc răspunderea civilă pentru cazurile

înregistrării de stat a condominiului și a asociației de coproprietari.

Suplimentar a relatat faptul că la examinarea cauzei de către instanța de apel nu

au fost cercetate toate probele prezentate de către apelant.

6

La 22 august 2018 Maria Zamornea, Dumitru Digor și Eudochia Para,

reprezentați de avocatul Andrian Cotună au depus referință, prin care au solicitat

respingerea recursului declarat de către Tudor Borțoi.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 4 mai 2018, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 82 vol. II) și care a fost recepționată de către recurent la data de 28 mai 2018,

ceea ce se atestă prin ștampila Oficiului Poștal aplicată pe plicul de recepție a deciziei

instanței de apel (f. d. 87 vol. II ).

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 29 iunie 2018 împotriva deciziei din 30 ianuarie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, în termenul legal.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră următoarele.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) lit. c) CPC, se consideră că normele de

drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească a interpretat în mod eronat legea.

După cum rezultă din materialele cauzei, Tudor Borțoi, înaintând acțiunea în

judecată împotriva Mariei Zamornea, Eudochiei Para și lui Dumitru Digor, cu

ulterioarele concretizări, a solicitat constatarea faptului de gestionare fără de mandat

de către pârâți a afacerilor APLP 50/142 începând cu 12 noiembrie 2011 și până în

prezent, constatarea faptului de gestionare contrar voinței reale a adunării generale a

APLP 50/142, constatarea faptului cauzării APLP 50/142 de către pârâți a

prejudiciului în sumă de 364 845,90 de lei în perioada lor de gestionare a afacerilor

fără mandat, constatarea nulă a actului de primire-predare a documentelor ce țin de

activitatea asociației din 12 noiembrie 2011, obligarea solidară a încasării de la pârâți

prin acțiune oblică în folosul său a prejudiciului cauzat de către asociație în mărime

de 263538 de lei, încasarea din contul pârâților în beneficiul său a cheltuielilor de

judecată formate din 7 906 de lei taxa de stat la depunerea acțiunii și 3330 de lei taxa

de stat plătită ulterior.

Eudochia Para înaintând acțiunea reconvențională împotriva lui Tudor Borțoi, a

solicitat încasarea din contul lui Tudor Borțoi în beneficiul său a prejudiciului moral

în mărime de 11000 de lei și a cheltuielilor de judecată de acordare a asistenței

juridice în mărime de 500 de lei, cât și taxa de stat în mărime de 100 de lei.

Maria Zamorea înaintând acțiunea reconvențională împotriva lui Tudor Borțoi,

a solicitat încasarea din contul lui Tudor Borțoi în beneficiul său a prejudiciului moral

în mărime de 15000 de lei și a cheltuielilor de judecată de acordare a asistenței

juridice în mărime de 500 de lei, cât și taxa de stat în mărime de 100 de lei.

7

La rândul său, Dumitru Digor înaintând acțiunea reconvențională împotriva lui

Tudor Borțoi, a solicitat încasarea din contul lui Tudor Borțoi în beneficiul său a

prejudiciului moral în mărime de 15000 de lei și a cheltuielilor de judecată de

acordare a asistenței juridice în mărime de 500 de lei, cât și taxa de stat în mărime de

100 de lei.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a respins ca neîntemeiată

acțiunea depusă de Tudor Borțoi și a încasat din contul lui Tudor Borțoi în beneficiul

Eudochiei Para, Mariei Zamornea și Dumitru Digor câte 500 de lei pentru fiecare cu

titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate în legătură cu depunerea de către

Tudor Borțoi a acțiunii.

Au fost admise acțiunile reconvenționale a Eudochiei Para, Mariei Zamornea și

a lui Dumitru Digor împotriva lui Tudor Borțoi și încasat de la Tudor Borțoi în

beneficiul Eudochiei Para, prejudiciul moral în mărime de 11000 de lei, cheltuielile

de judecată suportate la depunerea acțiunii reconvenționale sub formă de taxă de stat

în mărime de 100 de lei și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 500 de lei, în

beneficiul Mariei Zamornea, prejudiciul moral în mărime de 15000 de lei, cheltuielile

de judecată suportate la depunerea acțiunii reconvenționale sub formă de taxă de stat

în mărime de 100 de lei și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 500 de lei și

în beneficiul lui Dumitru Borțoi, prejudiciul moral în mărime de 11000 de lei,

cheltuielile de judecată suportate la depunerea acțiunii reconvenționale sub formă de

taxă de stat în mărime de 100 de lei și cheltuielile de asistență juridică în mărime de

500 de lei.

Judecând apelul declarat de către Tudor Borțoi, instanța de apel a respins

apelul și a menținut hotărârea primei instanțe.

Verificând legalitatea și temeinicia deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe contestate, în raport cu criticele formulate în recurs, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră

că instanțele de judecată ierarhic inferioare corect au ajuns la concluzia netemeiniciei

acțiunii înaintate de către Tudor Borțoi.

Astfel, după cum rezultă din materialele cauzei, la 1 noiembrie 2011, adunarea

generală a locatarilor APLP 50/142 a hotărât de a-i delega pe Eudochia Para, Maria

Zamornea și Dumitru Digor pentru transmiterea actelor și ștampilei asociației APLP

50/142 și de a încheia contractul de gestiune cu ÎMGFL nr. 11 (f. d. 65 vol. I).

Ulterior, la 12 noiembrie 2011, a fost întocmit actul de primire-predare, de

către comisia formată din membrii consiliului Eudochia Para, Dumitru Stanciu, Olga

Golban, Tamara Muntean ș.a., pentru predarea de către ex-președintele Leonid

Cruglițchi a documentelor ce țin de activitatea asociației (f. d. 66-67 vol. I).

Este cert și faptul că la 3 iulie 2012, a fost întocmit actul de predare-primire a

patrimoniului APLP nr. 50/142 din str. XXXXX mun. XXXXX, în gestiunea

ÎMGFL nr. 11, semnată de către reprezentanții APLP 50/142 Eudochia Para, Maria

Zamornea și Dumitru Digor și reprezentanții ÎMGFL nr. 11 Ion Tuluc, Maria Bîrcă și

Victor Morari (f. d. 24 vol. I).

În același timp, actele cauzei denotă că la 3 iulie 2012, între ÎMGFL nr. 11 în

persoana directorului Ion Tuluc și APLP 50/142 în persoana Mariei Zamornea a fost

încheiat contractul nr. 1 de predare-primire în gestiune economică, conform căruia

8

APLP nr. 50/142 a transmis în gestiunea economică a ÎMGFL nr. 11 blocul locativ

situat pe str. Academiei 4 mun. Chișinău, contract care a fost încheiat pe un termen

de 3 ani și intrat în vigoare la momentul semnării (f. d. 23 vol. I).

Ca urmare, în circumstanțele enunțate, se constată indubitabil că începând cu

3 iulie 2012, gestiunea economică a blocului locativ din str. Academiei 4

mun. Chișinău este exercitată de către ÎMGFL nr. 11 în temeiul contractului de

predare-primire în gestiune economică.

În acest aspect, se vor reține prevederile art. 15 alin. (1) din Legea

condominiului în fondul locativ nr. 913 din 30 martie 2000, potrivit cărora pentru

asigurarea exploatării clădirii cu mai multe locuințe, utilizarea locuințelor și

proprietății comune în condominiu, efectuarea altor operații legate de activitatea

economico-financiară, proprietarii sunt în drept de sine stătător să aleagă modul de

administrare a proprietății imobiliare.

Iar alin. (2) lit. b) al aceluiași articol, stipulează că administrarea condominiului

poate fi efectuată de către asociația de coproprietari de sine stătător sau prin

transmiterea acestor funcții (parțial sau integral), pe bază de contract, unei persoane

fizice sau juridice autorizate, în modul stabilit, să îndeplinească aceste funcții.

Totodată, dispozițiile art. 27 alin. (8) din Legea condominiului în fondul locativ

nr. 913 din 30 martie 2000, prevăd că deciziile adunării generale se adoptă cu

majoritatea simplă de voturi ale membrilor (reprezentanților) asociației de

coproprietari prezenți, cu excepția cazului prevăzut la articolul 10 alineatul (1) din

prezenta lege, și sunt obligatorii pentru toți proprietarii.

Cu referire la prevederile enunțate, instanța de recurs constată că instanțele de

judecată ierarhic inferioare corect au stabilit, că de către adunarea generală a

locatarilor APLP 50/142, în calitate de organ administrativ suprem a asociației, la

data de 1 noiembrie 2011 s-a decis transmiterea funcțiilor de administrare (gestiune)

a condominiului unei persoane juridice și anume ÎMGFL nr. 11 în temeiul

contractului de predare-primire în gestiune economică.

Relevanță la caz au și prevederile art. 242 alin. (1) și (2) Cod civil, potrivit

cărora, un act juridic poate fi încheiat personal sau prin reprezentant. Împuternicirile

reprezentantului rezultă din lege, din act juridic sau din împrejurările în care

acționează. Actul juridic încheiat de o persoană (reprezentant) în numele unei alte

persoane (reprezentat) în limitele împuternicirilor dă naștere, modifică sau stinge

drepturile și obligațiile civile ale reprezentatului.

În temeiul prevederilor specificate, se va reține că Eudochia Para, Maria

Zamornea și Dumitru Digor au exercitat în numele APLP 50/14 împuterniciri de

reprezentare la încheierea contractului de predare-primire în gestiune economică și a

actului de predare-primire a patrimoniului APLP nr. 50/142 din str. XXXXX mun.

XXXXX în gestiunea ÎMGFL nr. 11, conform modului selectat de adunarea

locatarilor de administrare a condominiului, delegarea acestora fiind confirmată prin

procesul-verbal al adunării locatarilor APLP nr. 50/142 din 1 noiembrie 2011 (f. d. 65

vol. I).

Mai mult că legalitatea contractului nr. 1 din 3 iulie 2012 de predare-primire în

gestiune economică, prin care APLP nr. 50/142 a transmis în gestiunea economică a

ÎMGFL nr. 11 blocul locativ situat pe str. XXXXX mun. XXXXX, a fost confirmată

9

prin hotărârea din 13 iunie 2014 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău, în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată a lui Tudor Borțoi împotriva APLP 50/142 și

Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 11 cu privire la

declararea nulă a contractului nr. 1 din 3 iulie 2012 încheiat între APLP 50/142 și

ÎMGFL nr. 11 de predare primire în gestiune economică și a actului de predare-

primire a patrimoniului APLP 50/142 din str. XXXXX mun. XXXXX în gestiunea

ÎMGFL nr. 11 și casarea obligațiunilor născute din acest act juridic, prin care acțiunea

lui Tudor Borțoi a fost respinsă (f. d. 69 vol. I).

Relevanță cazului are și faptul că prin hotărârea din 7 iulie 2014 a Judecătoriei

Centru mun. Chișinău, a fost respinsă cererea de chemare în judecată a lui Tudor

Borțoi împotriva ÎMGFL nr. 11 și APLP 50/142 privind rezoluțiunea contractului

nr. 1 din 3 iulie 2012 de predare-primire în gestiune economică, hotărârea

judecătorească fiind menținută prin decizia din 9 octombrie 2014 a Curții de Apel

Chișinău, iar recursul declarat de către Tudor Borțoi considerat ca inadmisibil prin

încheierea din 26 februarie 2015 a Curții Supreme de Justiție (f. d. 71-79 vol. I).

Prin urmare, cele relatate indică la netemeinicia argumentelor lui Tudor Borțoi

din acțiunea inițială, precum că Eudochia Para, Maria Zamornea și Dumitru Digor au

gestionat afacerile APLP 50/142 în lipsa mandatului.

Aceste constatări resping și susținerile recurentului Tudor Borțoi din recurs

precum că instanța de apel prin calificarea raportului juridic material litigios cu

privire la administrarea condominiului a exclus ipoteza raportului juridic material

litigios pe care o acoperă administrarea persoanei juridice fără mandat.

Astfel fiind, în temeiul celor expuse, este cert că instanțele de judecată ierarhic

inferioare just au ajuns la concluzia de a respinge cerințele lui Tudor Borțoi cu privire

la constatarea faptului de gestionare fără de mandat de către pârâți a afacerilor APLP

50/142 începând cu 12 noiembrie 2011 și până în prezent, constatarea faptului de

gestionare contrar voinței reale a adunării generale a APLP 50/142, constatarea

faptului cauzării APLP 50/142 de către pârâți a prejudiciului în sumă de 364 845,90

de lei în perioada lor de gestionare a afacerilor fără mandat, constatarea nulă a actului

de primire-predare a documentelor ce țin de activitatea asociației din

12 noiembrie 2011.

În context, instanța de recurs constată și temeinicia concluziilor instanțelor de

judecată ierarhic inferioare cu privire la respingerea pretenției lui Tudor Borțoi

privind obligarea solidară a încasării de la pârâți prin acțiune oblică în folosul său a

prejudiciului cauzat de către asociație în mărime de 263538 de lei.

Și asta deoarece, în speță nu au fost întrunite condițiile art. 599 alin. (1) Cod

civil, potrivit cărora creditorul a cărui creanță este certă, lichidă și exigibilă poate, în

numele debitorului său, exercita drepturile și acțiunile acestuia în cazul în care

debitorul, în dauna creditorului, refuză sau omite să le exercite.

Ca consecință, urmare a respingerii acțiunii lui Tudor Borțoi, prin prisma

art. 94 alin. (1) CPC, corect a fost respinsă și cerința lui Tudor Borțoi cu privire la

încasarea de la Maria Zamornea, Eudochia Para și Dumitru Digor a cheltuielilor de

judecată.

Totodată, având în vedere dispozițiile art. 96 alin. (1) CPC, instanțele de

judecată ierarhic inferioare just au încasat de la Tudor Borțoi în beneficiul Eudochiei

10

Para, Mariei Zamornea și a lui Dumitru Digor, cheltuielile de asistență juridică,

acordată de către avocatul Andrian Cotună, în mărime de 500 de lei pentru fiecare,

suportate în legătură cu depunerea de către Tudor Borțoi a acțiunii, cheltuieli

confirmate prin ordinile de încasare a numerarului nr. GHP2-R000 din

30 martie 2015, nr. LRQ2-R000 din 30 martie 2015 și nr. NGQ2-R000 din

30 martie 2015 (f. d. 82-84 vol. I).

În alt aspect, instanța de recurs constată că instanțele de judecată ierarhic

inferioare incorect au considerat ca întemeiate pretențiile Eudochiei Para, Mariei

Zamornea și lui Dumitru Digor din acțiunile reconvenționale înaintate de către aceștia

cu privire la încasarea de la Tudor Borțoi a prejudiciului moral.

Și asta deoarece, cerințele Eudochiei Para, Mariei Zamornea și a lui Dumitru

Digor, după cum au fost formulate în acțiunile reconvenționale, nu se includ în

categoria litigiilor ce acordă dreptul la încasarea prejudiciului moral, pentru lezarea

onoarei, demnității și reputației profesionale.

Astfel, instanța de recurs relevă că instanțele de judecată ierarhic inferioare

eronat au considerat că odată ce în cererea de chemare în judecată și în cererile de

concretizare a pretențiilor, Tudor Borțoi i-a învinuit pe Eudochia Para, Maria

Zamornea și Dumitru Digor, într-un proces judiciar public, de comiterea unui delict

civil cu privire la gestionarea ilegală și samavolnică a afacerilor APLP 50/142, cu

prejudicierea APLP 50/142 cu suma de 364 845,9 de lei, precum și înaintarea de către

Tudor Borțoi a unor acuzații de natură penală, care nu au fost ulterior confirmate, ar

constitui temei de încasare a prejudiciului moral prin prisma prevederilor art. 15, 16

alin. (1), 1422 și 1423 Cod civil.

Or, apărarea juridico-civilă a drepturilor personale nepatrimoniale este posibilă

în cazul când esența dreptului sau valorii încălcate și caracterul consecințelor acestei

încălcări admite posibilitatea aplicării metodei generale de apărare a drepturilor civile

prevăzute de art. 11 Cod civil și în cazul când pentru apărarea acestor drepturi sunt

prevăzute metode speciale de apărare, aceste metode speciale de apărare a drepturilor

persoanelor nepatrimoniale fiind stabilite pentru apărarea onoarei, demnității sau

reputației profesionale a persoanelor fizice și juridice la art. 16 Cod civil.

La acest capitol se va reține că cerințele cu privire la dezmințirea informațiilor

cuprinse în hotărârile și sentințele judiciare, în demersurile în scris (verbale) și

depozițiile martorilor adresate organelor de urmărire penală sau instanței

judecătorești, în procesele-verbale ale ședinței de judecată în procesul soluționării

altei cauze, în ordonanțele organelor de urmărire penală și a celor împuternicite cu

soluționarea cazurilor cu privire la contravențiile administrative, în hotărârile

organelor puterii și administrației de stat, ale comisiilor de atestare, în actele despre

aplicarea față de lucrător a unei sancțiuni disciplinare și în alte documente oficiale nu

pot fi judecate în ordinea art. 16 Cod civil, deoarece legislația în privința lor prevede

o altă cale de atac.

Distinct de aceste constatări, instanța de recurs remarcă că depunerea unei

cereri de chemare în judecată de către Tudor Borțoi împotriva Mariei Zamornea,

Eudochiei Para și lui Dumitru Digor, nu poate fi considerat și un abuz din partea

reclamantului în raport cu pârâții, după cum a fost susținut de către prima instanță.

11

Or, reieșind din prevederile art. 5 alin. (1) CPC, orice persoană interesată este

în drept să se adreseze în instanță judecătorească, în modul stabilit de lege, pentru a-și

apăra drepturile încălcate sau contestate, libertățile și interesele legitime.

Mai mult că, instanța de judecată a examinat și a dat apreciere pretențiilor lui

Tudor Borțoi din cererea de chemare în judecată, pe care le-a respins ca fiind

neîntemeiate.

În consecință, se va reține că depunerea cererii de chemare în judecată de către

Tudor Borțoi împotriva Mariei Zamornea, Eudochiei Para și lui Dumitru Digor, nu

poate constitui temei de reparare a prejudiciului moral, pentru lezarea onoarei,

demnității și reputației profesionale.

Mai cu seamă că în privința lui Tudor Borțoi nu există o sentință sau o hotărâre

în plan penal sau contravenție administrativă prin care ar fi fost constatată

răspândirea cu bună știință de către acesta a unor scorniri mincinoase ce ar defăima

personalitatea Mariei Zamornea, Eudochiei Para și lui Dumitru Digor.

Astfel fiind, în raport de cele mai sus reținute, se impune respingerea acțiunilor

reconvenționale înaintate de către Eudochia Para, Maria Zamornea și Dumitru Digor

împotriva lui Tudor Borțoi cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată, ca consecință și anularea deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe în partea dată.

Față de cele ce preced, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat

de către Tudor Borțoi, de a casa parțial decizia din 30 ianuarie 2018 a Curții de Apel

Chișinău și hotărârea din 25 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, și

anume în partea prin care au fost admise acțiunile reconvenționale înaintate de către

Eudochia Para, Maria Zamornea și Dumitru Digor împotriva lui Tudor Borțoi cu

privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, și de a

pronunța în partea dată o nouă hotărâre de respingere a acțiunilor reconvenționale

înaintate de către Eudochia Para, Maria Zamornea și Dumitru Digor împotriva lui

Tudor Borțoi cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de

judecată. În rest, decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe de a menține.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Tudor Borțoi.

Se casează parțial decizia din 30 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 25 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată a lui Tudor Borțoi împotriva Mariei Zamornea,

Eudochiei Para și lui Dumitru Digor cu privire la garantarea dreptului de creditor prin

conservarea creanței printr-o acțiune oblică, repararea prejudiciului moral și material

și încasarea cheltuielilor de judecată, la cererea reconvențională a Eudochiei Para

împotriva lui Tudor Borțoi cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată, la cererea reconvențională a Mariei Zamornea împotriva lui

Tudor Borțoi cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de

12

judecată și la cererea reconvențională a lui Dumitru Digor împotriva lui Tudor Borțoi

cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, și

anume în partea prin care au fost admise acțiunile reconvenționale înaintate de către

Eudochia Para, Maria Zamornea și Dumitru Digor împotriva lui Tudor Borțoi cu

privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată și se

pronunță în partea dată o nouă hotărâre prin care:

Se respinge cererea reconvențională a Eudochiei Para împotriva lui Tudor

Borțoi cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de

judecată.

Se respinge cererea reconvențională a Mariei Zamornea împotriva lui Tudor

Borțoi cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de

judecată.

Se respinge cererea reconvențională a lui Dumitru Digor împotriva lui Tudor

Borțoi cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de

judecată.

În rest decizia din 30 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din

25 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Oleg Sternioală

judecătorul

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Ala Cobăneanu

13