2ra-2197/18 — stabilirea paternitatii

2ra-2197/18 — stabilirea paternitatii (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosar nr. 2ra-2197/2018

Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central, judecător: M. Bușuleac

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul judecători: G. Vavrin, T. Berdilă, I. Dănăilă

Î N C H E I E R E

14 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ana Ajder, reprezentată

de avocatul Dorin Trestianu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Afanasi Ciota

împotriva Oficiului Stare Civilă Cahul, intervenienții accesorii Ana Ajder, Direcția

Asistență Socială Protecția Familiei Cahul, cu privire la constatarea paternității,

împotriva deciziei din 26 iunie 2018 a Curții de Apel Cahul, prin care s-au

respins apelurile declarate de avocatul Ignat Dumitran în interesele Anei Ajder cât

și apelul Anei Ajder și s-a menținut hotărârea din 17 iulie 2017 a Judecătoriei

Cahul, sediul Central,

c o n s t a t ă :

La 26 ianuarie 2016, Afanasi Ciota a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Oficiului Stare Civilă Cahul, intervenienții accesorii Ana Ajder,

Direcția Asistență Socială Protecția Familiei Cahul, cu privire la constatarea

paternității.

În motivarea acțiunii, reclamantul Afanasi Ciota, a indicat că, s-a aflat cu

Tatiana Ajder în relații de concubinaj în urma cărora aceasta a rămas însărcinată.

Reclamantul Afanasi Ciota, a invocat că, în perioada sarcinii Tatiana Ajder

s-a îmbolnăvit, în rezultatul cărui fapt starea sa de sănătate s-a înrăutățit, dânsa

afându-se în stare de inconștiență.

Reclamantul Afanasi Ciota, a indicat că, la data de 07 iulie 2015 în rezultatul

intervenției cezariene s-a născut copilul minor XXXXXXXX. În actul de naștere

în calitate de mamă a fost indicată Tatiana Ajder, iar cine este tatăl nu s-a stabilit.

La 19 iulie 2015, Tatiana Ajder a decedat.

Reclamantul Afanasi Ciota, a invocat că, la momentul înregistrării nașterii

copilului minor XXXXXXXX, nu a făcut declarație despre paternitate deoarece

era plecat peste hotarele țării. Actualmente dorește să fie înregistrat în calitate de

tată a copilului minor XXXXXXXX.

Reclamantul Afanasi Ciota, a solicitat, acordul autorității tutelare, însă a

primit răspuns negativ. Prin dispoziția nr. 49 din 25 septembrie 2015 emisă de

1

Direcția Asistența Socială Protecția Familiei Cahul, a fost informat că, asupra

copilului minor XXXXXXXX este instituită tutelă, care se exercită de bunica

Ana Ajder.

Reclamantul Afanasi Ciota, a solicitat admiterea acțiunii, stabilirea

paternității, a lui Afanasi Ciota asupra copilului XXXXXXXX cu obligarea

Oficiului Stare Civilă Cahul de a opera modificări în actele de stare civilă.

Prin încheierea din 10 februarie 2017 a Judecătoriei Cahul, s-a atras în

proces Serviciul Stare Civilă, în calitate de copârât la cererea de chemare în

judecată depusă de Afanasi Ciota împotriva Oficiului Stării Civile Cahul,

persoană interesată Ana Ajder, Direcția Asistență Socială Protecția Familiei

Cahul cu privire la constatarea paternității.

Prin hotărârea din 17 iulie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Afanasi Ciota împotriva

Oficiului Stare Civilă Cahul, intervenienții accesorii Ana Ajder, Direcția

Asistență Socială Protecția Familiei Cahul, cu privire la constatarea paternității, s-

a constatat paternitatea lui Afanasi Ciota față de XXXXXXXX, s-a respins ca

fiind neîntemeiată cererea lui Afanasi Ciota cu privire la obligarea Oficiului Stării

Civile de a opera modificări în actele de stare civilă.

Prin decizia din 26 iunie 2018 a Curții de Apel Cahul, s-au respins apelurile

declarate de avocatul Ignat Dumitran în interesele Anei Ajder cât și apelul Anei

Ajder și s-a menținut hotărârea din 17 iulie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul

Central, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Afanasi Ciota

împotriva Oficiului Stare Civilă Cahul, intervenienții accesorii Ana Ajder,

Direcția Asistență Socială Protecția Familiei Cahul, cu privire la constatarea

paternității.

În consolidarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că la data de

07 iulie 2015, s-a născut copilul minor XXXXXXXX, fapt ce se confirmă prin

actul de naștere nr. 22 din 12 august 2015, în calitate de mamă fiind indicată

Tatiana Ajder, iar datele cu privire la tată lipsesc. Potrivit actului de deces nr. 26

din 12 august 2015 Tatiana Ajder a decedat la data de 19 iulie 2015. După

decesul Tatianei Ajder în privința copilului minor XXXXXXXX a fost instituită

tutela de către bunica acestuia Ajder Ana, prin Dispoziția nr. 49 din 25 septembrie

lipsă de probe a refuzat să fie înregistrat reclamantul Afanasi Ciota în calitate de

tată a copilului minor XXXXXXXX.

Potrivit concluziilor de investigare a cazului de paternitate contestabilă nr.

681/06-2017 din 21 iunie 2017, efectuată de SRL „Brio Med Test” se atestă că,

cetățeanul Afanasi Ciota, poate fi tatăl biologic al copilului XXXXXXXX,

probabilitatea paternității adevărate constituie peste 99,9999999999%, ceea ce

corespunde formulării verbale paternitatea este practic dovedită.

Instanța de apel a reținut că, prima instanța just a concluzionat faptul că, în

cazul dedus judecății nu este contestat refuzul unei autorități publice, din care

considerente nu sunt aplicabile prevederile legale cu privire la contenciosul

administrativ, iar legea expres nu prevede pentru o astfel de cerință respectarea

procedurii prealabile.

2

Reclamantul nu și-a concretizat pretențiile sale în acest sens fiind indicat de

a obliga doar Oficiul de Stare Civilă Cahul de efectua înregistrarea faptelor

constatate în ședința de judecată.

Instanța de apel a respins argumentele apelantei Ana Ajder precum că, prima

instanța nu a reflectat în hotărâre motivele, concluziile sale privind admiterea

probei, concluzia de investigare a cazului de paternitate contestabilă nr.681/06-

2017 din 21 iunie 2017, deoarece aceasta nu poate fi admisă întrucât nu conține o

concluzie certă, ori actul respectiv lasă loc de îndoieli, prin formularea poate fi

Afanasi Ciota tată biologic sau paternitatea este practic dovedită.

Instanța de apel a reținut că, prin încheierea Curții de Apel Cahul din

20 decembrie 2017, s-a admis demersul avocatului Dorin Trestianu,

reprezentantul apelantei Ana Ajder. S-a dispus efectuarea expertizei medico-

legale biologică judiciară. Din circumstanțele expuse la pct.8 al prezentei decizii,

rezultă că fiind stabilită în repetate ori data prezentării la instituția de expertiză,

apelanta nu s-a prezentat pentru efectuarea expertizei, astfel, apelanta tăcit a

refuzat de această probă. Instanța de apel a concluzionat că, fiind solicitată

prezentarea părților pentru prelevarea mostrelor la Centul de Medicină Legală de

pe lângă Ministerul Justiției, Ana Ajder de 4 ori nu s-a prezentat.

Prin urmare din Concluzia de investigare a cazului de paternitate

contestabilă nr. 681/06-2017 din 21 iunie 2017, efectuată de SRL „Brio Med

Test” se atestă că, cetățeanul Afanasi Ciota poate fi tatăl biologic al copilului

XXXXXXXX, probabilitatea paternității adevărate constituie peste

99,9999999999 %, ceea ce corespunde formulării verbale paternitatea este practic

dovedita”, poate fi apreciată ca probă pertinentă, veridică și legală, iar apelanta nu

a demonstrat neveridicitatea ei prin probe, exprimându-se doar că este una

incertă, ce trezește îndoieli prin formularea poate fi Afanasi Ciota, tată biologic

sau paternitatea este practic dovedită.

Instanța de apel a indicat că, nici în prima instanță și nici în instanța de apel

nu au fost prezentate careva probe potrivit cărora s-ar demonstra faptul că

Concluzia de investigare a cazului de paternitate contestabilă nr. 681/06-2017 din

din 21 iunie 2017, efectuată de SRL „Brio Med Test” prin care se atestă că,

cetățeanul Afanasi Ciota poate fi tatăl biologic al copilului Nichita Alder,

probabilitatea paternității adevărate constituie peste 99,9999999999 %, ceea ce

corespunde formulării verbale paternitatea este practic dovedita”, este una incertă.

Instanța de apel consideră că hotărârea primei instanțe este întemeiată și

legală, iar motivele invocate în cererea de apel sunt nefondate, prin urmare ajunge

la concluzia de a respinge apelul declarat și de a menține hotărârea primei

instanțe.

La 04 septembrie 2018, Ana Ajder, reprezentată de avocatul Dorin

Trestianu, a declarat recurs împotriva deciziei din 26 iunie 2018 a Curții de Apel

Cahul, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărârii, prin care să fie respinsă

acțiunea lui Afanasi Ciota cu privire la constatarea paternității.

În motivarea cererii de recurs recurenta Ana Ajder, a indicat că, nu este de

acord cu decizia instanței de apel o consideră neîntemeiată, ilegală, bazată pe o

interpretare eronată a normelor de drept material, iar instanța de apel nu a aplicat

legea, care trebuia să fie aplicată.

3

Recurenta Ana Ajder, a menționat că, Afanasi Ciota din momentul nașterii

copilului minor nu a manifestat nici un inters în privința copilului minor, nu s-a

interesat de starea de sănătate a copilului minor, nu a contribuit niciodată la

tratamentele necesare în continuu nici financiar și nici prin altă formă de

întreținere.

Recurenta Ana Ajder, consideră că, orice măsură privitoare la copil,

indiferent de autorul ei, trebuia să fie luată, cu respectarea interesului superior al

copilului, iar instanța urma să soluționeze litigiul conform regulilor de drept care

îi sunt aplicabile, având îndatorirea ca prin toate mijloacele legale să prevină orice

greșeală, privind aflarea adevărului în baza căruia urmează a fi stabilite faptele și

aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărârii temeinice și legale.

Recurenta Ana Ajder, a menționat că, instanțele judecătorești au apreciat

încsrisurile din dosar și au depășit limitele din acțiune, deoarece prin cererea de

chemare în judecată s-a solicitat stabilirea paternității și nu constatarea

paternității, care de altfel consideră că sunt proceduri diferite.

Recurenta Ana Ajder, consideră că, decizia instanței de apel este eronată,

fiind emisă cu încălcarea drepturilor și libertărților fundamentale ale omului, cu

încălcarea dreptului la apărare și dreptul la libera exprimare.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din

26 iunie 2018 a Curții de Apel Cahul, a fost expediată participanților la proces la

data de 09 august 2018, prin scrisoarea de expediere numărul 05-2a-870-04082018

(f. d. 87, vol. II) însă dovada recepționării acesteia la materialele cauzei, lipsește.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost

declarat de Ana Ajder, reprezentată de avocatul Dorin Trestianu, la data de

04 septembrie 2018, cu respectarea termenului prevăzut la art. 434 Cod de

procedură civilă.

La 02 octombrie 2018, în adresa intimaților Afanasi Ciota și Direcția

Asistență Socială Protecția Familiei Cahul și Oficiul Stare Civilă a fost expediată

copia recursului declarat de Ana Ajder, reprezentată de avocatul Dorin Trestianu,

cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

La 01 noiembrie 2018, Afanasi Ciota a depus referință la cererea de recurs,

prin care a solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil.

Intimații Oficiul Stare Civilă, Direcția Asistență Socială Protecția Familiei

Cahul nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv, și nu au depus referințe în

termenul stabilit, la cererea de recurs declarată de Ana Ajder, reprezentată de

avocatul Dorin Trestianu.

Examinând temeiurile recursului declarat de Ana Ajder, reprezentată de

avocatul Dorin Trestianu, în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

4

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ana Ajder,

reprezentată de avocatul Dorin Trestianu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Ana Ajder, reprezentată

de avocatul Dorin Trestianu, se referă la dezacordul recurentei cu soluția

pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială, sau

aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform

secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în

fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă

a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

5

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, numărul26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Ana Ajder, reprezentată de avocatul

Dorin Trestianu.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 alin. 1 Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ana Ajder, reprezentată de

avocatul Dorin Trestianu, împotriva deciziei din 26 iunie 2018 a Curții de Apel

Cahul, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Afanasi Ciota

împotriva Oficiului Stare Civilă Cahul, intervenienții accesorii Ana Ajder, Direcția

Asistență Socială Protecția Familiei Cahul, cu privire la constatarea paternității.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

6