2ra-1813/18 — decaderea din drepturile parintesti

Dosarul nr. 2ra-1813/18

Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (jud: L. Turculeț)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud: V. Movilă, N. Veleva, E. Dvurecenschii)

Î N C H E I E R E

17 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Angela Bălănel,

reprezentată de avocatul Dumitran Ignat,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Angela Bălănel

împotriva lui Ștefan Bălănel, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și

Protecția Familiei Cahul cu privire la decăderea din drepturile părintești și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 17 mai 2018 a Curții de Apel Cahul, prin care s-a respins

cererea de apel depusă de către Angela Bălănel și s-a menținut hotărârea din 5

decembrie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central,

c o n s t a t ă :

La 11 iulie 2017 Angela Bălănel a depus o cerere de chemare în judecată

împotriva lui Ștefan Bălănel, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și

Protecția Familiei Cahul cu privire la decăderea din drepturile părintești și

compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că din căsătoria cu pârâtul au doi copii minori

XXXX, născut la XXXX și XXXX, născut la XXXX.

Prin hotărârea din 8 august 2016 a Judecătoriei Cahul, a fost desfăcută căsătoria

nr. 31 încheiată între Ștefan Bălănel și Angela Bălănel la 17 noiembrie 2000. S-a

încasat de la Ștefan Bălănel în beneficiul Angelei Bălănel pensie alimentară pentru

întreținerea copilului minor XXXX, născut la XXXX, în mărime de 900 de lei lunar

începând cu 23 mai 2016 până la atingerea majoratului. S-a încasat de la Ștefan

Bălănel în beneficiul Angelei Bălănel pensie alimentară pentru întreținerea copilului

minor XXXX, născut la XXXX, în mărime de 680 de lei lunar începând cu 23 mai

2016 până la atingerea majoratului. S-a încasat de la Ștefan Bălănel taxa de stat în

sumă de 568,8 lei.

Reclamanta a menționat că copii au rămas să locuiască cu mama, care este

angajată în câmpul muncii și are un loc de trai care corespunde condițiilor necesare

pentru a întreține și a educa copii minori.

1

Angela Bălănel a comunicat că pârâtul nu se interesează de copii, nu participă

la educația lor și nu contribuie financiar la îngrijirea acestora.

A reiterat că pârâtul are datorii la plata pensiei alimentare, ba chiar nu a achitat-

o niciodată.

Angela Bălănel a solicitat decăderea din drepturile părintești a lui Ștefan

Bălănel față de copiii XXXX, născut la XXXX și XXXX, născut la XXXX și

încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 5 decembrie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central,

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 17 mai 2018 a Curții de Apel Cahul, a fost respins apelul

declarat de către Angela Bălănel și a fost menținută hotărârea din 5 decembrie 2017

a Judecătoriei Cahul, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că conform art. 67 Codul

familiei, părinții pot fi decăzuți din drepturile părintești dacă: a) se eschivează de la

exercitarea obligațiilor părintești, inclusiv de la plata pensiei de întreținere; b) refuză

să ia copilul din maternitate sau dintr-o altă instituție curativă, educativă, dintr-o

instituție de asistență socială sau alta similară; c) fac abuz de drepturile părintești; d)

se comportă cu cruzime față de copil, aplicând violența fizică sau psihică, atentează

la inviolabilitatea sexuală a copilului; e) prin comportare amorală, influențează

negativ asupra copilului; f) suferă de alcoolism cronic sau de narcomanie; g) au

săvîrșit infracțiuni premeditate contra vieții și sănătății copiilor sau a soțului; precum

și h) în alte cazuri cînd aceasta o cer interesele copilului.

Instanța de apel a menționat și faptul că eschivarea de la exercitarea obligațiilor

părintești include acțiunile sau inacțiunile sistematice ale părinților care pun în

pericol sănătatea fizică și psihică a copilului, dezvoltarea lui morală, asigurarea

condițiilor de trai și materiale, primejduiesc învățătura și instruirea copilului.

Pentru decăderea din drepturile părintești pe motivul eschivării de la plata

pensiei de întreținere este necesară existența unor probe concludente și pertinente

care ar demonstra cu certitudine că părintele se eschivează cu rea-credință, inclusiv

cu viclenie, de la plata pensiei de întreținere

Curtea de Apel Cahul a constatat că așa cum, la caz, nu a fost probat faptul

întrunirii vreo uneia din condițiile specificate la art. 67 Codul familiei, iar prima

instanță corect a conchis necesitatea respingerii cererii privind decăderea din

drepturile părintești a lui Ștefan Bălănel, concluzia dată instanța de fond formând-o

în baza materialelor dosarului.

Mai mult că, întemeiat prima instanță a făcut trimitere la faptul că în

conformitate cu art. 118 Cod de procedură civilă, fiecare parte trebuie să dovedească

circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă

legea nu dispune altfel.

În speță, însă nu au fost prezentate probe că pârâtul se eschivează cu rea –

credință de plata pensiei de întreținere a copiilor minori, chiar dacă se invocă aceasta

și se anexează încheierea executorului judecătoresc, precum că tatăl copiilor are

restanță la plata pensiei de întreținere a copiilor minori, nu este clar din ce perioadă

acesta a încetat să achite, nu a fost confirmat faptul că Ștefan Bălănel de la începutul

stabilirii pensiei alimentare nu a achitat-o, sau că o oarecare perioadă ar fi achitat și

apoi ar fi încetat.

2

La examinarea cauzei nu a fost confirmat faptul că în cadrul procedurii de

executare Ștefan Bălănel ar fi fost anunțat în căutare în baza art. 72 Cod de executare,

deci nu sunt cunoscute până în prezent motivele din care intimatul nu achită pensia

de întreținere a copiilor minori, în astfel de circumstanțe nu-i poate fi imputată

eschivarea cu rea – credință de la executarea obligațiilor părintești.

Astfel, instanța de apel a notat că corect instanța de fond a menționat că datoria

la plata pensiei de întreținere nu este dovada fermă de neglijență din partea lui Ștefan

Bălănel față de copii atâta timp cât nu sunt cunoscute motivele neachitării acesteia.

A mai reținut și faptul că la materialele dosarului este anexat avizul Direcției

Asistență Socială și Protecția Familiei Cahul nr. 948 din 6 septembrie 2017, din care

rezultă că se solicită respectarea interesului superior al copilului, dar concluzia

autorității tutelare, nu este specificată, limitându-se doar la descrierea situației, fără

a fi indicată o concluzie motivată (f. d. 21).

La 6 iulie 2018, prin intermediul oficiului poștal, Angela Bălănel, reprezentată

de avocatul Dumitran Ignat a declarat recurs împotriva deciziei din 17 mai 2018 a

Curții de Apel Cahul.

În motivarea recursului a indicat că instanțele ierarhic inferioare și-au motivat

soluția, prin faptul că reclamanta nu a prezentat probe pertinente referitor la faptul

că Ștefan Bălănel se eschivează cu rea – credință de la îndeplinirea drepturilor și

obligațiilor părintești, inclusiv și de la plata pensiei alimentare, însă din probele

anexate la dosar rezultă că copiii se află doar la întreținerea mamei, deoarece tatăl

nu achită pensia alimentară.

A comunicat că unul dintre copii este invalid cu grad de dizabilitate sever, care

are nevoie de ajutor medical, cât și de suport financiar de la naștere și până în

prezent.

Recurenta a mai invocat faptul că după nașterea copilului XXXX, pârâtul a

părăsit familia și a plecat la muncă peste hotarele țării.

A remarcat că în pofida faptului că lucrează peste hotare, acesta nu participă la

întreținerea copiilor minori și nici la educarea acestora.

Angela Bălănel, reprezentată de avocatul Dumitran Ignat a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea

unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Curtea de Apel Cahul a pronunțat decizia contestată la 17 mai 2018.

Astfel, recursul declarat la 6 iulie 2018, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Angela Bălănel, reprezentată

de avocatul Dumitran Ignat, în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

3

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu prevederile art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea

de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Angela Bălănel,

reprezentată de avocatul Dumitran Ignat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

4

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de către Angela Bălănel, reprezentată de

avocatul Dumitran Ignat.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Angela Bălănel, reprezentată de avocatul Dumitran

Ignat, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

5