2ra-2165/18 — anularea ordinului de concediere, restabilire la lucru si repararea prejudiciului material

Dosarul nr. 2ra-2165/18 prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Taraclia (jud. S. Uzun) instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. G. Vavrin, T. Berdilă, I. Dănăilă) ÎNCHEIERE 14 noiembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Tatiana Dimitrova, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Tatiana Dimitrova împotriva Elenei Socolenco, intervenienți accesorii Consiliul raional Taraclia al Sindicatului Educației și Științei și Ecaterina Donceva cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilire la lucru și repararea prejudiciului material, împotriva deciziei din 15 mai 2018 a Curții de Apel Cahul, prin care a fost admis apelul declarat de către Elena Socolenco și Grădinița de copii „Svetleacioc”, a fost casată integral hotărârea din 27 decembrie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia și a fost emisă o nouă hotărâre cu privire la respingerea acțiunii, c o n s t a t ă: La data de 30 august 2017 Tatiana Dimitrova a depus cerere de chemare în judecată împotriva Elenei Socolenco, intervenient accesoriu Consiliul raional Taraclia al Sindicatului Educației și Științei cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilire la lucru și repararea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, conform contractului individual de muncă nr. 3 din 04 martie 2017, a fost angajată în funcția de ajutor al educatorului în cadrul Grădiniței de copii din s. Budăi, r-nul Taraclia. A menționat că, prin ordinul directorului Grădiniței de copii „Svetleacioc” nr.48 din 31 mai 2017 a fost concediată în legătură cu reducerea numărului de personal, conform art. 86 alin. (1) lit. c) din Codul muncii. Consideră că, ordinul enunțat este ilegal, deoarece a fost emis cu încălcarea prevederilor Codului muncii. 1 A afirmat că, pârâta, la concedierea sa, nu a luat în considerare faptul că, Ecaterina Donceva are o vechime în muncă mai mică decât ea, precum și faptul că, ea are studii medii pedagogice, iar Ecaterina Donceva nu are studii.

A relevat că, la momentul emiterii ordinului directorului Grădiniței de copii „Svetleacioc” nr. 48 din 31 mai 2017, ea se afla în concediu de odihnă. A mai relevat că, organul sindical și-a exprimat dezacordul cu privire la concedierea sa. A invocat că, odată cu concedierea sa nu i-au fost achitate indemnizația de eliberare din serviciu și compensația pentru concediul de odihnă nefolosit. A solicitat anularea ordinului directorului Grădiniței de copii „Svetleacioc” nr. 48 din 31 mai 2017, restabilirea sa în funcția deținută anterior și repararea prejudiciului material. Prin încheierea din 11 septembrie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia a fost atrasă în proces Ecaterina Donceva în calitate de intervenient accesoriu și a dispus înștiințarea Grădiniței de copii „Svetleacioc” despre posibilitatea intervenirii în proces în calitate de pârât.

Prin încheierea din 05 decembrie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia a fost dispusă înștiințarea Consiliului comunal Budăi și Primăriei com. Budăi despre posibilitatea intervenirii în proces în calitate de pârâți. Primăria com. Budăi și Consiliul comunal Budăi au refuzat intervenirea în proces în calitate de pârâți. Prin hotărârea din 27 decembrie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia a fost admisă acțiunea depusă de către Tatiana Dimitrova, a fost anulat ordinul directorului Grădiniței de copii „Svetleacioc”, Elena Socolenco nr. 48 din 31 mai 2017 cu privire la concedierea ajutorului educatorului, Tatiana Dimitrova, a fost restabilită Tatiana Dimitrova în funcția de ajutor al educatorului în cadrul Grădiniței de copii „Svetleacioc” din s. Budăi, r-nul Taraclia și a fost încasat de la Primăria com.

Budăi în beneficiul Tatianei Dimitrova salariul pentru absența forțată de la lucru în perioada 01 iunie 2017-27 decembrie 2017 inclusiv (06 luni 27 zile) în sumă de 10129,80 de lei. Prin decizia din 15 mai 2018 a Curții de Apel Cahul a fost admis apelul declarat de către Elena Socolenco și Grădinița de copii „Svetleacioc”, a fost casată integral hotărârea primei instanțe și a fost emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Instanța de apel și-a argumentat concluzia prin faptul că, acțiunea civilă depusă de către Tatiana Dimitrova a fost îndreptată împotriva pârâtului necorespunzător, Elena Socolenco. Or, raportul juridic litigios a apărut între Tatiana Dimitrova și Grădinița de copii „Svetleacioc” din s. Budăi, r-nul Taraclia.

La data de 16 august 2018 Tatiana Dimitrova a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel, deoarece instanța de apel nu a aplicat legea, care trebuia să fie aplicată și a interpretat eronat legea. 2 A menționat că, instanța de apel a concluzionat că acțiunea civilă a fost înaintată împotriva Elenei Socolenco, iar ordinul contestat a fost emis de către Grădinița de copii „Svetleacioc” din s. Budăi și, prin urmare, Elena Socolenco nu este pârâtul corespunzător. A susținut că, instanța de apel nu a reținut faptul că, în speță, subiect al raportului litigios este Grădinița de copii „Svetleacioc”, reprezentată de către Elena Socolenco.

Or, conform art. 61 alin. (1) din Codul civil, persoana juridică își exercită, de la data constituirii, drepturile și își exercită obligațiile prin administrator. A afirmat că, este greșită și concluzia instanței de apel precum că, prima instanță eronat a dispus încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru din contul Primăriei com.

Budăi, deoarece conform art. 184 alin. (1) din Codul civil, instituția publică se constituie în baza unui act emis de autoritatea publică și este finanțată, integral sau parțial, de la bugetul acesteia din urmă, iar conform art. 24 alin. (1) lit. a) din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181 din 25 iulie 2014, în domeniul finanțelor publice, autoritățile administrației publice locale au următoarele competențe și responsabilități de bază: elaborează, aprobă și administrează bugetele locale cu respectarea principiilor și regulilor stabilite de prezenta lege și în conformitate cu legislația privind finanțele publice locale. A invocat că, după cum a menționat și instanța de apel, prima instanță a înștiințat Primăria com.

Budăi despre necesitatea intervenirii în proces, însă ultima fără temei plauzibil a refuzat să intervină în proces și, prin urmare, în conformitate cu art. 69 alin. (3) CPC, neintervenirea în proces fără motive întemeiate a intervenientului accesoriu, înștiințat în modul stabilit la alin.(1), îl decade din dreptul de a dovedi că litigiul a fost soluționat greșit din cauza incorectitudinii în proces a părții la care urma să se alăture în măsura în care nu dovedește că explicațiile, acțiunile și mijloacele de apărare ale părții au fost greșite din intenție sau din culpă gravă. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Cahul a pronunțat decizia contestată la data de 15 mai 2018, dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă lipsesc la dosar. Astfel, recursul, declarat la data de 16 august 2018, este în termen. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; 3 b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4); Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Tatiana Dimitrova nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea 4 de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe cînd în recursul declarat de către Tatiana Dimitrova, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Tatiana Dimitrova ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de către Tatiana Dimitrova se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic 5