2ra-2089/18 — repararea prejudiciului material
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material
- Temei legal
- temeiurile inamdisibilitatii recursului
2ra-2089/18 — repararea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2ra-2089/18
prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul central (N. Șova)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru)
ÎNCHEIERE
14 noiembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală
Judecătorii Mariana Pitic
Iurie Bejenaru
examinând chestiunea admisibilității recursurilor declarate de Serviciul de
Informații și Securitate al Republicii Moldova și de Marchitan Alexandru,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ministerul
Apărării al Republicii Moldova împotriva lui Marchitan Alexandru, intervenient
accesoriu Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova cu privire la
repararea prejudiciului material,
împotriva deciziei din 12 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care au
fost respinse apelurile declarate de Marchitan Alexandru și Serviciul de Informații
și Securitate al Republicii Moldova și a fost menținută hotărârea din 31 ianuarie
2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul central,
c o n s t a t ă
La 23 iunie 2017 Ministerul Apărării al Republicii Moldova a depus cerere de
chemare în judecată împotriva lui Marchitan Alexandru, intervenient accesoriu
Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova cu privire la încasarea
cheltuielilor suportate pentru instruire în mărime de 69 848,53 de lei și încasarea
cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a indicat că în anul 2007 Marchitan Alexandru a fost
admis la studii în cadrul Institutului Militar al Forțelor Armate ”Alexandru cel Bun”
(actuala Academie Militară a Forțelor Armate ”Alexandru cel Bun”) și la data de
01.07.2011 acesta a absolvit Academia Militară, obținînd specialitatea ”Infanterie”.
Odată cu admiterea la studii, Marchitan Alexandru a încheiat contractul de
îndeplinire a serviciului militar pentru perioada 27.07.2007 - 27.07.2016, în baza
căruia s-a obligat să îndeplinească serviciul militar pe parcursul perioadei indicate.
Cu toate acestea, prin ordinul din 30.06.2014 al Ministrului Apărării, Marchitan
Alexandru a fost trecut în rezervă conform pct.140 lit. m) al Regulamentului cu
privire la modul de îndeplinire a serviciului militar în Forțele Armate, aprobat prin
Hotărîrea Guvernului nr. 941 din 17.08.2006, la inițiativa personală a militarului,
iar, ulterior, prin ordinul nr.155 din 31.07.2014 al comandantului Brigăzii 2
infanterie motorizată Marchitan Alexandru a fost exclus din lista nominală a unității
și de la toate felurile de asigurare.
Reclamantul a invocat că dispunerea încasării cheltuielilor pentru instruire
este reglementată expres prin alin.(11) art.35 al Legii cu privire la statutul
militarilor nr.162-XVI din 22.05.2005, alin. (6) art. 27 al Legii cu privire la
pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei nr.1245 din 18.07.2002, precum și prin
Legea nr. 250 din 09.07.2004 privind interpretarea unei sintagme din art. 27 alin.
(6) din Legea nr.1245-XV din 18.07.2002 cu privire la pregătirea cetățenilor pentru
apărarea Patriei.
A explicat că cheltuielile suportate de Ministerul Apărării pentru instruirea lui
Marchitan Alexandru în cadrul Academiei Militare constituie: pentru anul 2007
(27.07.2007-31.12.2007) - 15 110 de lei; pentru anul 2008 - 47 627 de lei; pentru
anul 2009 - 47 328 de lei; pentru anul 2010 - 39 504 de lei; pentru anul 2011
(01.01.2011 - 01.08.2011) - 24 909 de lei, în total: 174 478 de lei.
Din motiv că Marchitan Alexandru a îndeplinit serviciul militar în Armata
Națională în perioada 01.08.2011 - 31.07.2014, suma pe care urmează să o achite
acesta proporțional termenului serviciului militar constituie: 174 478 de lei : 1 826
de zile (5 ani de serviciu după finisarea studiilor) x 731 de zile (perioadă restantă de
serviciu) = 69 848,53 de lei.
A indicat că pentru instruirea sa Marchitan Alexandru nu a suportat careva
cheltuieli, deoarece pregătirea cadrelor militare s-a efectuat din contul mijloacelor
alocate din bugetul de stat în baza comenzii de stat, în dependență de necesitățile
Forțelor Armate. Pe parcursul instruirii pârâtul a fost asigurat gratuit cu alimentație,
echipament, bursă, cazare, asigurare medicală, etc.
Susține că prin refuzul de a îndeplini serviciul militar în conformitate cu
obligațiile asumate prin contract, Marchitan Alexandru a privat Ministerul Apărării
de un specialist în domeniu, creând obstacole la executarea misiunilor de bază și de
luptă specifice Armatei Naționale, menite pentru asigurarea securității statului,
impunând, totodată, instituția de a prevedea și de a instrui cadre noi în domeniul dat
și statul să suporte cheltuieli nejustificate. Or, pregătirea cadrelor militare în cadrul
instituțiilor de învățământ militar nu se realizează în scopurile personale ale
militarului, dar în interesele securității naționale și ale statului, care, de rând cu
militarul, au obligații reciproce, statul, de a asigura instruirea militarului la
specialitatea aleasă, iar militarul, la rîndul său, să îndeplinească serviciul militar în
decurs de 5 ani după absolvirea instituției militare de învătămînt.
Prin hotărârea din 31 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul central, s-
a admis integral acțiunea, s-a dispus încasarea de la Marchitan Alexandru în
beneficiul Ministerului Apărării al Republicii Moldova suma de 69 848, 53 de lei cu
titlu de cheltuieli pentru instruire, iar în beneficiul bugetului de stat - suma de
2095,46 de lei cu titlu de taxă de stat aferentă cererii de chemare în judecată.
La 05 februarie 2018 Marchitan Alexandru și Serviciul de Informații și
Securitate al Republicii Moldova au declarat fiecare apel împotriva hotărârii
instanței de fond, solicitând casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărâri de
respingere a acțiunii și încasarea cheltuielilor de judecată.
Prin decizia din 12 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău au fost respinse
apelurile declarate de Marchitan Alexandru și Serviciul de Informații și Securitate al
Republicii Moldova și a fost menținută hotărârea primei instanțe.
2
Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că Marchitan Alexandru a
fost eliberat din serviciu în temeiul prevederilor art.35 alin.(11) lit.m) din Legea cu
privire la statutul militarilor - inițiativa personală a militarului, până la expirarea
termenului de acțiune a contractului încheiat. Respectiv, acesta urmează să restituie
Ministerului Apărării toate cheltuielile suportate pentru instruirea sa proporțional
perioadei sale de activitate.
Instanța de apel a respins argumentele apelantului, menționând că Serviciul
de Informații și Securitate nu este inclus în lista autorităților publice, în cadrul
cărora se îndeplinește serviciul militar. Prin urmare, reangajarea lui Marchitan
Alexandru în cadrul Serviciului de Informații și Securitate nu constituie executare
în continuare a contractului și nu-l scutește de obligația de restituire a cheltuielilor
suportate pentru instruirea sa.
La 01 august 2018 - Serviciul de Informații și Securitate al Republicii
Moldova și la 02 august 2018 – Marchitan Alexandr au declarat recurs împotriva
deciziei instanței de apel, solicitând casarea hotărârilor judecătorești și emiterea
unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.
În motivarea recursurilor s-a invocat că instanța de apel nu a aplicat legea
care trebuia să fie aplicată și anume Hotărârea Guvernului nr. 923 din 04.09.2001
„Cu privire la plasarea în câmpul muncii a absolvenților instituțiilor de învățământ
superior și mediu de specialitate de stat ”, unde este prevăzut că în cazul în care
tânărul specialist refuză să se prezinte la locul de lucru conform repartizării sau își
suspendă activitatea înainte de expirarea termenului de trei ani stabilit, el este
obligat să restituie în bugetul de stat cheltuielile pentru instruirea sa în volumul
calculat de instituția respectivă de învățământ . Însă, pct. 4¹ al hotărârii date instituie
o derogare de la norma prenotată, conform căreia, prevederile pct. 4 al prezentei
hotărâri nu se aplică în cazul în care tânărul specialist, în decurs de 6 luni, se
reangajează o singură dată în instituția din care s-a eliberat sau se angajează la o altă
instituție publică finanțată de la bugetul de stat sau de la bugetul local, într-o funcție
corespunzătoare specialității obținute. În opinia recurenților, având în vedere că
Institutul Militar al Forțelor Armate „Alexandru cel Bun” (actuala Academie
militară a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun”) este o instituție de învățământ
superior și Hotărârea Guvernului prenotată nu instituie excepții precum
neaplicabilitatea acesteia față de anumite instituții de învățământ. Astfel, se deduce
că norma privind scutirea de la plata cheltuielilor pentru instruire este aplicabilă și
pentru prezenta speță.
Recurenții au menționat că în temeiul ordinului SIS din 30.05.2014
Marchitan Alexandru a fost angajat ca ofițer de informații și securitate în cadrul
SIS, cu îndeplinirea obligațiilor începând cu data de 01.08.2014. Respectiv, fiind
angajat într-o funcție identică celei exercitate în cadrul Ministerului Apărării, acesta
în continuare realizează atribuțiile funcționale identice în cadrul SIS.
Examinând temeiurile recursurilor declarate de Serviciul de Informații și
Securitate al Republicii Moldova și de Marchitan Alexandru în raport cu materialele
pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.
3
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Serviciul de Informații și
Securitate al Republicii Moldova și de Marchitan Alexandru nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate se referă la dezacordul
recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,
din recursurile declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a
regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției
4
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu
se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza
Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie
1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera inadmisibile recursurile declarate de Serviciul de Informații și Securitate
al Republicii Moldova și de Marchitan Alexandru.
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursurile declarate de Serviciul de Informații și Securitate al Republicii
Moldova și de Marchitan Alexandru se consideră inadmisibile.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Oleg Sternioală
Judecătorii Mariana Pitic
Iurie Bejenaru
5