3ra-1398/18 — Contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Contestarea actului administrativ
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
3ra-1398/18 — Contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 3ra–1398/18
Instanța de fond: Judecătoria Cahul, (jud. I. Cotea)
Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul, (jud. E. Dvurecenschii, N. Veleva, V. Movilă)
Î N C H E I E R E
07 noiembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
În componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Dumitru Visternicean
Nicolae Craiu
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Vasili Ivanico
reprezentat de avocatul Ignat Dumitran,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vasili
Ivanico împotriva SA „Moldovagaz” cu privire la anularea deciziei furnizorului
asupra încălcării clauzelor contractuale și consumului fraudulos de gaze naturale,
împotriva deciziei din 17 mai 2018 a Curții de Apel Cahul, prin care a fost
admisă cererea de apel depusă de SA „Moldovagaz”, casată hotărârea din 15
decembrie 2016 a Judecătoriei Cahul și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a
fost respinsă,
c o n s t a t ă:
La 22 octombrie 2016, Vasili Ivanico a depus în instanță cererea de chemare
în judecată împotriva SA ”Moldovagaz”, prin care a pretins anularea deciziei nr.31
din 25 iulie 2016 privind calculul pentru pretinsul consum fraudulos de gaze
naturale.
În motivarea acțiunii reclamantul Vasili Ivanico a invocat că, la 25 august
2016, a expediat cererea prealabilă prin care a indicat că, a primit ordinul de
încasare la suma de 18 427,39 de lei. Fiind o perioadă de timp peste hotarele țării, a
aflat că la 22 iunie 2016 angajații SRL „Cahul-Gaz” au demontat contorul de gaz,
deoarece pe motivul unor suspiciuni cu privire la mecanismul de evidență a
contorului. La întocmirea actului a fost prezent tatăl reclamantului, bătrân și
bolnav. Contorul a fost trimis la expertiză, iar rezultatele expertizei nu i-au fost
comunicate.
A solicitat de la pârâtă anularea hotărârii și ordinului de plată la suma de 18
1
427,39 de lei, ori în cazul neadmiterii cererii prealabile, să-i fie expediate toate
actele în temeiul cărora a fost emis ordinul de plată.
La 21 septembrie 2016, reclamantul a primit răspuns la cererea prealabilă,
precum și raportul de constatare tehnico-științifică, decizia din 25 iulie 2016, cu
indicarea circumstanțelor care au stat la baza emiterii acesteia. Astfel, în baza
materialelor prezentate de operatorul de rețea SRL „Cahul-Caz”, și anume actul de
demontare a EMG din 22 iunie 2016, actul de demontare a EMG din 25 martie
2013, rezultatele examinării tehnico-științifice nr.388 din 04 iulie 2016, istoricul
consumului de gaze naturale, procesul-verbal de dare în exploatare din 18 februarie
2016, procesul-verbal al comisiei de examinare a cauzelor de încălcare a clauzelor
contractuale de către consumator nr.51 din 14 iulie 2015, s-a constatat că la
echipamentul de model BK-G4CT nr.05409725 s-a îndepărtat fostul sigiliu de pe
capacul sumatorului și a produs un impact asupra roților sale, îndepărtate atunci
cînd mecanismul de renumărare era îndepărtat, apoi cu instalarea ulterioară a unui
sigiliu confecționat cu mijloace proprii.
În conformitate cu prevederile Regulamentului pentru furnizarea și utilizarea
gazelor naturale s-a decis efectuarea calcului consumului de gaze naturale prin
metoda sistemului paușal pentru perioada 01 iulie 2015 – 18 februarie 2016, total
232 de zile.
Reclamantul a susținut că nu a încălcat condițiile contractuale, nu a stabilit
sau falsificat sigilii solicitând în instanță anularea deciziei furnizorului asupra
încălcării clauzelor contractuale și consumului fraudulos de gaze naturale.
Prin hotărârea din 15 decembrie 2016 a Judecătoriei Cahul a fost admisă
acțiunea reclamantului Vasili Ivanico și anulată decizia nr.31 din 25 iulie 2016,
emisă de SA „Moldova-Gaz”, privind calculul pentru pretinsul consum fraudulos
de gaze naturale.
Prin decizia din 17 mai 2018 a Curții de Apel Cahul, a fost admisă cererea de
apel depusă de SA „Moldovagaz”, casată hotărârea din 15 decembrie 2016 a
Judecătoriei Cahul și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost respinsă.
La 02 august 2018 (prin oficiul poștal), Vasili Ivanico reprezentat de avocatul
Ignat Dumitran a declarat recurs împotriva deciziei din 17 mai 2018 a Curții de
Apel Cahul, solicitând casarea acesteia cu menținerea hotărârii primei instanțe.
În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la pronunțarea deciziei a
interpretat în mod eronat legea.
Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele
cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către
Vasili Ivanico reprezentat de avocatul Ignat Dumitran, neîntemeiat și care urmează
a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și
alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
2
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de
procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din
3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei
curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al
Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că
reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în
sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și
argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică
la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta
necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.
În speță, însă criticile invocate de Vasili Ivanico reprezentat de avocatul Ignat
Dumitran, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute
prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă
în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul
evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.
Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care
evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de
apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere
faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de
legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului
strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de
nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului
înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în
apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,
instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la
o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de
recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o
minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe
care se bazează.
Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul
3
acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit
identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind
admisibil.
Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a
îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este
evidențiată în cererea de recurs declarată de către Vasili Ivanico reprezentat de
avocatul Ignat Dumitran.
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea
declarării recursului ca fiind admisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) al
Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Vasili Ivanico reprezentat
de avocatul Ignat Dumitran.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Dumitru Visternicean
Nicolae Craiu
4