3ra-1337/18 — examinarea petitiei accesul la informatie

Dosarul nr. 3ra-1337/18 prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani) (jud. C. Vîrlan) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( jud. L. Bulgac, S. Gîrbu, G. Dașchevici) ÎNCHEIERE 07 noiembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Simion Beglița, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Simion Beglița împotriva Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (succesor în drepturi și obligații Serviciul Fiscal de Stat), Nicolae Vicol, Andrian Timotin, Biroul Asociat de Avocați Centru, Petru Drăguță, Tatiana Zuev cu privire la obligarea examinării petiției, accesul la informație și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 22 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Simion Beglița și a fost menținută hotărârea din 22 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, c o n s t a t ă: La data de 12 octombrie 2012 Simion Beglița a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (succesor în drepturi și obligații Serviciul Fiscal de Stat), Nicolae Vicol, Andrian Timotin, Biroul Asociat de Avocați Centru, Petru Drăguță, Tatiana Zuev cu privire la obligarea examinării petiției, accesul la informație și încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii s-a indicat că, la 10 august 2012 s-a adresat cu o petiție către Ministrul Finanțelor, Negruță Veaceslav, care a remis-o spre examinare la Inspectoratului Fiscal Principal de Stat la 22 august 2012. La 23 august 2012 a fost înștiințat despre remiterea petiției spre examinare Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. Conform informației trebuia să primească răspuns la petiție la data de 13 septembrie 2012, dar nu a primit, motiv ce l-a determinat să se adreseze în instanță. Prin încheierea din 10 decembrie 2012 a Curții de Apel Chișinău pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Simion Beglița a fost transmis conform competenței Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău.

Pe parcursul examinării cauzei la 25 aprilie 2016 reclamantul a depus o cerere de completare și concretizare a cerințelor din acțiune, astfel a indicat că la 02 iunie 2010 a 1 încheiat contract de asistență juridică cu avocatul Negruș Dumitu, care i-a solicitat plată pentru serviciile sale suma de 5000 de lei. Achitând toată suma, avocatul nu i-a eliberat careva acte explicându-i că bonurile de plata îi va elibera mai târziu, deoarece au de lucrat cu două dosare. Ulterior avocatul a refuzat să-i acorde asistență juridică, reclamatul fiind nevoit să încheie alte contracte cu avocații Raisa Meșteșug și Angela Corjan. A menționat că la data de 04 noiembrie 2010 s-a prezentat la oficiul avocatului Dumitru Negruș de la care a solicitat bonuri de plată în sumă de 3000 de lei și în sumă de 2000 de lei, însă i-a refuzat în eliberarea actelor în prezența contabilei Zuev Tatiana.

A susținut reclamantul că a contestat acțiunile avocatului la organele de urmărire penală din cadrul CNA, care la 02 august 2011 au intentat cauza penală nr. 2011036516 și de la care a aflat despre două bonuri de plată din 02 iunie 2010 nr. 608836 și 608837 false, eliberate pe numele său și două contracte de asistență juridică la fel false. În bonurile de plată este indicată suma de 300 de lei și lipsește semnătura sa concomitent cu codul personal din buletinul de identitate, iar în contracte este falsificată semnătura de la rubrica ”Client ” și ”onorariu”, prin acordul părților se fixează în mărime de 300 de lei. A afirmat că la 03 noiembrie 2011, 12 mai 2015 și 24 martie 2016 s-a adresat către Petru Drăguță cu cereri de eliberare a copiilor bonurilor de plată, însă a fost refuzat.

A declarat reclamantul Beglița Simion că la 07 aprilie 2011 s-a adresat la Ministerul Finanțelor cu o petiție cu privire la bonurile de plată din 02 iunie 2010. Însă, prin răspunsul nr. 19-07/502 din 15 aprilie 2011 Ministerul Finanțelor i-a explicat că bonurile de plată urmau să fie eliberat de către BAA Centru la 02 iunie 2010 la achitarea serviciilor juridice contractate. A relatat că la 10 august 2012 s-a adresat Ministerului Finanțelor cu o plângere cu privire la acțiunile ilicite ale avocatului Dumitru Negruș, însă plângerea a fost remisă Inspectoratului Fiscal principal de Stat pe mun. Chișinău. Iar, la 12 octombrie 2012 a contestat acțiunile Inspectoratului Fiscal principal de Stat. La 18 octombrie 2012 a primit sub semnătură răspunsul nr. 01-6/6 -10-237 din 21 septembrie 2012 al Inspectoratului Fiscal principal de Stat prin care a fost informat că la 21 septembrie 2012 a fost efectuat in control fiscal la BAA Centru.

A reținut că ulterior, la 30 octombrie 2012 s-a adresat cu o cerere privind eliberarea copiilor actului de control fiscal din 21 septembrie 2012 , iar la 23 noiembrie 2012 a primit un răspuns. La 15 ianuarie 2013 s-a adresat cu o plângere Ministerului Finanțelor care a fost remisă Inspectoratului Fiscal principal de Stat cu nr. 26-10/5-12-667/568 din 28 ianuarie 2013, la care nu a primit răspuns. Prin urmare, consideră reclamantul că pârâții din cadrul Inspectoratului Fiscal principal de Stat Vicol Nicolae și Timotin Andrian prin acțiunile lor acoperă acțiunile ilicite ale BAA Centru, șeful biroului Petru Drăguță și a contabilului șef Zuev Tatiana, care în complicitate au perfectat documente contabile false care ascund suma de 5 000 de lei achitate pentru servicii juridice.

A solicitat obligarea pârâților din cadrul BAA Centru, șeful biroului Petru Draguță și a contabilului șef Zuev Tatiana să-i elibereze - copiile autentificate ale bonului de plată nr. 608836 /279 din 02 iunie 2010; - copiile autentificate ale bonului de plată nr. 608837/280 din 02 iunie 2010; - copiile autentificate ale contractului de asistență juridică nr. 300 din 02 iunie 10; - copiile autentificate ale a contractului de asistență juridică nr. 279 din 02 iunie 10; - regulamentul de eliberare a bonurilor de plată și/sau certificat de adeverință sau 2 alt înscris prin care să descrie modul de eliberare a bonurilor de plată la BAA Centru mun. Chișinău.

Obligarea pârâților din cadrul Inspectoratului Fiscal principal de Stat Vicol Nicolae și Timotin Andrian să examineze plângerea din 15 ianuarie 2013 nr. 26-10/5 -12- 667/568, să-i elibereze copia actului de control fiscal din 21 septembrie 2012, să se încaseze în mod solidar prejudiciul material în mărime de 4400 lei, să se încaseze în mod solidar prejudiciul moral în mărime de un milion lei pentru suferințele fizice și psihice provocate în urma acestor acțiuni. Prin hotărârea din 22 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani acțiunea depusă de Simion Beglița a fost respinsă. Prin decizia din 22 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de către Simion Beglița și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Pentru a constata astfel, instanța de apel a reținut asupra netemeiniciei acțiunii reclamantului, deoarece nu a fost stabilită încălcarea dreptului reclamantului-apelant de acces la informație. Or, furnizorul de informație Inspectoratul Fiscal principal de Stat a demonstrat că restricția de furnizare a informației solicitate de Simion Beglița este reglementată prin lege organică și este necesară într-o societate democratică pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime ale persoanei și că prejudiciul adus acestor drepturi și interese ar fi mai mare decât interesul public în cunoașterea informației.

La fel, instanța de apel a menționat despre necesitatea asigurării echilibrului între dreptul de informare a publicului și obligația instituțiilor statului de a asigura protecția datelor cu caracter personal și comercial, or, prevederile art. 129 pct. 19 Cod fiscal, definește secretul fiscal ca fiind orice informație de care dispun organele cu atribuții de administrare fiscală, inclusiv informația despre contribuabil ce constituie secret comercial, cu excepția informației despre încălcarea legislației fiscale. De asemenea, instanța de apel a concluzionat că prima instanță corect și întemeiat a respins capătul de cerere a reclamantului-apelant cu privire la obligarea BAA Centru de a elibera bonurile de plată nr. 608837/280 și nr. 608836/279 din 02 iunie 2010 și contractele de asistență juridică nr. 279, nr. 300 din 02 iunie 2010, or, prin hotărârea irevocabilă din 06 noiembrie 2013 a Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău a fost respins acest capăt de cerere, reiterând prevederile art. 123 CPC. Cu referire la argumentele reclamantului-apelant cu privire la compensarea prejudiciului moral, respingând-o instanța de apel a constatat că nu au fost prezentate careva probe care ar confirma că prin acțiunile pârâtului, reclamantului-apelant i-au fost cauzate careva suferințe psihice sau fizice. La data de 16 iulie 2018 Simion Beglița a declarat recurs împotriva deciziei din 22 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. În motivarea recursului s-a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, deoarece au fost emise cu încălcarea normelor de drept material și procedural și anume nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale. 3 Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 22 martie 2018, dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă la dosar lipsesc. Astfel, recursul, declarat la data de 16 iulie 2018, este în termen. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4); Completul colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Simion Beglița nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. 4 Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Simion Beglița, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul depus de Simion Beglița, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de către Simion Beglița se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic 5