2ra-925/18 — apararea onoarei, demnitatii si reputatiei profesionale, repararea prejudiciului moral

2ra-925/18 — apararea onoarei, demnitatii si reputatiei profesionale, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-925/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: S.Stratan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Danilov, I.Secrieru, Iu.Cimpoi)

D E C I Z I E

7 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Dumitru Mardari

Nina Vascan

Victor Burduh

Tamara Chișca-Doneva

examinând recursurile declarate de Întreprinderea Mixtă ,,Südzucker

Moldova” Societate pe Acțiuni, Asociația Uniunea Producătorilor de Zahăr din

Moldova și Alexander Koss,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Alexandr

Bilinkis împotriva lui Alexander Koss, Asociației Uniunea Producătorilor de Zahăr

din Moldova și Întreprinderea Mixtă ,,Südzucker Moldova” Societate pe Acțiuni,

intervenienți accesorii Agenția de presă ,,INFOTAG”, ,,ПАНОРАМА”

„Комсомольская правда”, ,,Magazin Economic ECONOMIST” și

„Экономическое обозрение” cu privire la apărarea onoarei, demnității și

reputației profesionale, precum și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 12 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a admis apelul declarat de către Alexandr Bilinkis, s-a casat hotărârea din

5 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis o nouă hotărâre de

admitere în parte a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 5 septembrie 2014, Alexandr Bilinkis a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Alexander Koss, Asociației Uniunea Producătorilor de

Zahăr din Moldova și ÎM ,, Südzucker Moldova” SA, intervenienți accesorii

Agenția de presă ,,INFOTAG”, ,,ПАНОРАМА” „Комсомольская правда”,

,,Magazin Economic ECONOMIST” și „Экономическое обозрение” cu privire la

apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, precum și repararea

prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a invocat că în luna iulie 2014 a fost ținta unei campanii

de denigrare, inițiate de Alexander Koss și Uniunea Producătorilor de Zahăr din

Moldova, în cadrul căreia a fost acuzat de regizarea unor așa-zise atacuri asupra

pieței zahărului din Republica Moldova.

1

Astfel, reclamantul a afirmat că la 15 iulie 2014, Agenția de presă

„INFOTAG” a difuzat comunicatul „Atacul asupra pieței zahărului posibil a fost

organizat de compania debitoare Orhei-Vit - top-managerul Sudzucker Moldova”

preluat de diverse surse mass-media, care conține relatări mincinoase imputate la

adresa sa, și anume: „(…) Compania în cauză este controlată de Alexandr Bilinkis.

Practica unor astfel de „businessmeni”, care cu regularitate își ignoră obligațiunile

asumate prin contracte și care încearcă să facă avere din cont străin, neachitând

marfa primită, este inadmisibilă într-o societate civilizată (…) Pentru aceasta

Bilinkis se poate folosi de influența sa asupra publicațiilor, care depind de

Moldpresa, controlată de el.”

Alexandr Bilinkis a menționat că, în relatările respective au fost aduse

acuzații false, fără nici un substrat factologic, iar prin răspândirea acestora a fost

lezată onoarea, demnitatea și reputația sa profesională, or, informațiile insinuează

un mod defectuos de conducere a afacerilor, și anume, „ignorarea în mod

sistematic a obligațiunilor contractuale și încercarea de a profita pe seama altora,

refuzând plata pentru marfa primită”.

Mai mult că, aceste informații denigratoare sunt expuse sub forma unei

concluzii generale, care nu suportă nicio derogare de la pretinsa încălcare

permanentă a normelor de conduită morală în afaceri.

În același timp, reclamantul a subliniat că prin relatarea faptului că Alexandr

Bilinkis influențează „publicațiile, care depind de Moldpresa, controlată de el” se

sugerează încălcarea libertății de exprimare a mijloacelor de informare în masă și

ingerarea în activitatea editorială a unor surse mass-media, fapt ce atrage

răspundere penală (art.5 din Legea cu privire la libertatea de exprimare).

La fel, a indicat că insinuările privind influența, prin intermediul „Moldpresa

Grup” SRL, asupra surselor mass-media, cu care aceasta conlucrează, au adus o

gravă atingere reputației sale profesionale, deoarece vizează o modalitate cel puțin

incorectă de rezolvare a unor situații în afaceri, prin exercitarea presiunilor asupra

surselor de informare în masă.

De asemenea, reclamantul a invocat că la 16 iulie 2014, mijloacelor de

informare în masă le-a fost transmisă „Declarația de presă comună a Uniunea

Producătorilor de Zahăr din Moldova și Uniunea Republicane a Asociațiilor

Producătorilor Agricoli „Uniagroprotect” în care se aduc noi acuzații neîntemeiate

la adresa sa, și anume, că „În spatele noilor publicații stă interesul unui grup

restrâns de businessmeni, care doresc să câștige bani nu din producerea zahărului

de sfeclă moldovenesc, dar din comercializarea unuia mai ieftin - cel de trestie.

Discuția din presă, se pare, a fost inițiată de compania Orhei-Vit, care este

controlată de Alexandr Bilinkis. Această companie a încercat deja să aducă în

Moldova zahăr, fără a prezenta și informații despre proveniența acestuia, faptă care

reprezintă o încălcare grosolană a legislației în vigoare.”

Alexandr Bilinkis a susținut că declarația dată a fost transmisă mai multor

mijloace mass-media, fiind publicată de ziarul „ПАНОРАМА” din 18 iulie 2014,

inclusiv versiunea sa electronică www.pan.md, și în ziarul „Комсомольская

правда” (www.kp.md) din 17 iulie 2014, sub titlul „Узкий круг бизнесменов

лоббирует открытие молдавского рынка для тростникового сахара”, în care a

fost indicat că: „(…) Новая волна публичного давления на свеклосахарную

2

отрасль стала очередной попыткой так называемого «тростникового лобби»

ввергнуть молдавский сахарный рынок в хаос, царивший на нем десять лет

назад. (…) Дискуссию в прессе, судя по всему, инициировала компания

Orhei-Vit, которую контролирует Александр Билинкис. Эта компания уже

пыталась ввезти в Молдову сахар, не предоставив информацию о его

происхождении, что является грубым нарушением действующего

законодательства.”

Astfel, a menționat că, atât afirmațiile privind lobby-ul în favoarea dezvoltării

importurilor de zahăr din trestie de zahăr, cât și așa-zisele încălcări admise la

importul de zahăr sunt învinuiri și insinuări lipsite de suport factologic, fiind o

continuare a politicii de calomniere îndreptate împotriva sa.

La 23 iulie 2014 în ediția periodică «Magazin Economic ECONOMIST» a

fost publicat articolul „Ce stă în spatele atacului/ofensivei Orhei-Vit asupra

industriei zahărului?”, ulterior la 24 iulie 2014 fiind plasat pe site-ul www.eco.md,

în care sunt expuse aceleași aspecte defăimătoare vizând ignorarea sistematică a

obligațiunilor contractuale, lobby-ul în favoarea deschiderii pieței moldovenești

pentru zahăr din trestie și importul ilegal a 200 tone de zahăr: „(…) De câțiva ani

Orhei-Vit se află în proces de judecată din cauza neîndeplinirii obligațiunilor

contractuale de plată pentru zahărul livrat de către compania Sudzucker Moldova,

fiind deci o companie rău platnică care nu vede altă soluție pentru a-și îmbunătăți

rezultatele decât din contul creării haosului pe piața zahărului. Producătorii zic că,

campania este gestionată chiar de proprietarul Orhei-Vit, Alexandr Bilinkis, care

este mânat și de dorința de răzbunare pentru că a fost impus prin lege să joace după

reguli.”

A notat că șirul acuzațiilor denigratoare lansate în adresa sa a continuat și în

interviul publicat în ziarul «Экономическое обозрение» № 26 din 25 iulie 2014,

în care se reiterează, fără niciun temei, intenția de promovare pe piața internă a

„zahărului din trestie de zahăr” și de răzbunare pentru împiedicarea așa-zisului

„import ilegal” de zahăr, deoarece în interviul respectiv Alexander Koss afirmă că:

„Совсем другое дело, когда, опять-таки, Orhei-Vit в июле 2012 года

попытался, игнорируя законодательство ввести в Молдову 200 тонн сахара –

без авторизации и лабораторного подтверждения того, что сахар

свекловичный. UPZM незамедлительно проинформировало все

компетентные органы, и Таможенная служба арестовала этот сахар, выставив

Orhei-Vit штраф. Активная позиция UPZM уже тогда вызвала недовольство

контролирующего Orhei-Vit Александра Билинкиса (…)”.

La fel, este defăimător și articolul «Сахарный рынок РМ открыт для всех,

кто соблюдает закон» semnat de Raisa Bejan, șefa Direcției executive a Uniunea

Producătorilor de Zahăr din Moldova, care a fost publicat în ediția din 25 iulie

2014 a ziarului „ПАНОРАМА” și versiunea electronică www.pan.md, prin care

sunt continuate acuzațiile nefondate aduse la adresa reclamantului, privind intenția

de a „distruge” industria zahărului din RM, lobby-urile la „deschiderea pieței

pentru zahărul din trestie”, precum și declarațiile false referitoare la importul de

zahăr realizat de SA „Orhei-Vit” în iulie 2012: «Союз сахаропроизводителей РМ

считает развернутую в СМИ тенденциозную компанию, направленную на

разрушение свеклосахарного комплекса, желанием господина Александра

3

Билинкиса, контролирующего предприятия Orhei-Vit, Moldpresa и

Ассоциацию производителей плодоовощных консервов Speranța-Con,

отомстить за пресеченную в 2012 году Союзом сахаропроизводителей

Молдовы попытку Orhei-Vit незаконно импортировать сахар.(…) Союз

сахаропроизводителей Молдовы располагает информацией, что целью

развернувшейся в СМИ компании является лоббирование открытия

молдавского рынка для тростникового сахара. В доступе тростника в РМ

помимо господина Билинкиса заинтересована также компания Magt-Vest

(принадлежащая Г.Магдылу),…Тема так называемой либерализации и

открытия молдавского рынка поднимается «тростниковым лобби» каждый

год.(…) Господин Билинкис и его Ассоциация явно заврались – молдавский

сахар никак не мог помешать им экспортировать сахаросодержащие

консервы».

Ca urmare, reclamantul a considerat că informațiile defăimătoare în privința

sa, se referă la fapte care sunt false și nu se bazează pe un substrat factologic

suficient, prin ce a fost încălcat dreptul său la respectul onoarei, demnității și

reputației profesionale și i-a fost cauzat un prejudiciu moral, exprimat prin

suferințe fizice și psihice provocate de denigrarea prin intermediul surselor mass-

media și determinate de caracterul ofensator și calomnios al relatărilor publice

răspîndite.

În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea de chemare în judecată în baza art.

14 și 16 ale Codului civil, art. 3, 7, 28 și 29 ale Legii cu privire la libertatea de

exprimare nr.64 din 23 aprilie 2010, art.10 alin.(2) din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Alexandr Bilinkis a solicitat, prin cererea de chemare în judecată și cererea de

concretizare a cerințelor din acțiune din 26 mai 2016 (f.d. 176, vol.I), constatarea

ca fiind defăimătoare, care se referă la fapte mincinoase și lezează onoarea,

demnitatea și reputația profesională, declarațiile răspândite de copârâții –

Alexander Koss, ÎM „Südzucker Moldova” SA și Asociația Uniunea

Producătorilor de Zahăr din Moldova, prin intermediul: Agenției de presă

„INFOTAG” (comunicate plasate pe site-ul www.infotag.md la 15 și 16 iulie

2014), „ПАНОРАМА” (ziarul din 18 și 25 iulie 2014 și versiunea sa electronică

www.pan.md), „Комсомольская правда” din 17 iulie 2014 (în ziarul și versiunea

sa electronică www.kp.md), „Magazin Economic ECONOMIST” (versiunea

tipărită și electronică www.eco-md din 23 și 24 iulie 2014), „Экономическое

обозрение” №26 din 25 iulie 2014, precum că Alexandr Bilinkis: este implicat în

atacul public asupra industriei zahărului pentru a discredita și a distruge întreaga

ramură; își ignoră obligațiunile contractuale asumate și încearcă să facă avere din

contul altora; se folosește de influența sa asupra publicațiilor, care depind de

Moldpresa, controlată de el pentru a ataca public și a distruge industria zahărului;

face lobby-ul în favoarea deschiderii pieței moldovenești pentru zahărul din trestie

de zahăr. A obliga copârâții, Alexander Koss și ÎM „Südzucker Moldova” SA să

dezmintă informația defăimătoare prin intermediul acelorași surse mass-media,

prin plasarea unui comunicat cu următorul text: „Prin prezenta, Alexander Koss, în

calitate de Speaker al Comitetului de conducere a ÎM ”Südzucker Moldova” SA și

ÎM ”Südzucker Moldova”SA, dezmint informațiile defăimătoare răspândite cu

4

referire la dl Alexandr Bilinkis prin intermediul surselor mass-media în luna iulie

zahărului și nu intenționează discreditarea și distrugerea acestei ramuri. Sunt false

și nu corespund realității afirmațiile precum că, businessmanul Alexandr Bilinkis

își ignoră în mod sistematic obligațiunile contractuale și încearcă să profite pe

seama altora. Având în vedere că prin răspândirea informațiilor false a fost încălcat

dreptul la onoare, demnitate și reputația profesională prezentăm scuzele de rigoare

dlui Alexandr Bilinkis.” și a obliga pârâtul - Asociația Uniunea Producătorilor de

Zahăr din Moldova să dezmintă informația defăimătoare prin intermediul acelorași

surse mass-media, prin plasarea unui comunicat cu următorul text: „Prin prezenta,

Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova, dezminte informațiile defăimătoare

răspândite cu referire la dl Alexandr Bilinkis prin intermediul surselor mass-media

în luna iulie 2014. Astfel, Alexandr Bilinkis nu este implicat în atacul public

asupra industriei zahărului și nu intenționează discreditarea și distrugerea acestei

ramuri. Sunt false și nu corespund realității afirmațiile precum că businessmanul

Alexandr Bilinkis își ignoră în mod sistematic obligațiunile contractuale și încearcă

să profite pe seama altora. De asemenea, Alexandr Bilinkis nu face lobby în

favoarea deschiderii pieței moldovenești pentru zahărul din trestie de zahăr. Având

în vederea că prin răspândirea informațiilor false a fost încălcat dreptul la onoare,

demnitate și reputația profesională prezentăm scuzele de rigoare dlui Alexandr

Bilinkis.”. Încasarea, în mod solidar, de la copârâții – Alexander Koss, ÎM

„Südzucker Moldova” SA și Asociația Uniunea Producătorilor de Zahăr din

Moldova în beneficiul lui Alexandr Bilinkis prejudiciul moral cauzat în mărime de

5 000 000 de lei și compensarea cheltuielilor de judecată suportate.

Prin încheierea din 6 iulie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, au fost

scoase de pe rol cerințele lui Alexandr Bilinkis împotriva lui Alexander Koss și ÎM

,,Südzucker Moldova” SA în partea ce ține de constatarea ca fiind defăimătoare a

informațiilor publicate de către „ПАНОРАМА”, ,,Комсомольская правда”,

„Magazin Economic ECONOMIST”, „Экономическое обозрение” și obligarea

pârâților Alexander Koss și ÎM ,,Südzucker Moldova” SA de a dizminți

informațiile defăimătoare publicate de către „ПАНОРАМА”, ,,Комсомольская

правда”, „Magazin Economic ECONOMIST”, „Экономическое обозрение”,

precum și cerințele împotriva lui Alexander Koss, Uniunea Producătorilor de Zahăr

din Moldova și ÎM „Südzucker Moldova” SA în partea ce ține de încasarea

prejudiciului moral în măsura în care excedă suma de 500 000 de lei, pe motiv că

acestea nu au fost formulate în cererile prealabile adresate pârâților. (f.d. 196-198,

vol.I)

Prin decizia din 4 octombrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, încheierea din 6

iulie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, în partea scoaterii de pe rol a

pretențiilor reclamantului Alexandr Bilinkis împotriva lui Alexander Koss,

Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova și ÎM „Südzucker Moldova” SA în

partea ce ține de încasarea prejudiciului moral în măsura în care excedă suma de

500 000 de lei formulată în cererile prealabile adresate pârâților, și în această parte

se emite o nouă decizie sub formă de încheiere, prin care se respinge demersul

formulat de către Alexander Koss, reprezentat de avocatul Alexandru Rotari, cu

privire la scoaterea de pe rol a pretențiilor reclamantului formulate împotriva lui

5

Alexander Koss, Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova și ÎM „Südzucker

Moldova” SA privind repararea prejudiciului moral în măsura în care excedă suma

de 500 000 de lei, formulată în cererile prealabile adresate pârâților. Încheierea din

6 iulie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, în partea scoaterii de pe rol a

cererii de chemare în judecată depusă de către Alexandr Bilinkis împotriva lui

Alexander Koss și ÎM ,,Südzucker Moldova” SA privind constatarea ca fiind

defăimătoare a informațiilor publicate de către „ПАНОРАМА”, ,,Комсомольская

правда”, „Magazin Economic ECONOMIST”, „Экономическое обозрение” și

obligarea pârâților Alexander Koss și ÎM ,,Südzucker Moldova” SA de a dizminți

informațiile defăimătoare publicate de către „ПАНОРАМА”, ,,Комсомольская

правда”, „Magazin Economic ECONOMIST”, „Экономическое обозрение”, a

fost menținută. (f.d. 223-228, vol. I)

Prin hotărârea din 5 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost

respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de către Alexandr

Bilinkis împotriva lui Alexander Koss, Asociația Uniunea Producătorilor de Zahăr

din RM și ÎM „Südzucker Moldova” SA, intervenienți accesorii - Agenția de presă

„INFOTAG”, „ПАНОРАМА”, „Комсомольская Правда”, „Magazinul economic

ECONOMIST”, „Экономическое обозрение” privind apărarea onoarei,

demnității și reputației profesionale.

La 18 aprilie 2017, 21 iunie 2017 și la 3 noiembrie 2017, Alexandr Bilinkis,

reprezentat de avocatul Aurel Lefter, a declarat apel împotriva hotărârii din 5

aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin decizia din 12 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de către Alexandr Bilinkis, casată hotărârea din 5 aprilie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și emisă o nouă hotărâre de admitere în parte a

acțiunii înaintată de Alexandr Bilinkis.

S-a constatat ca fiind defăimătoare, care se referă la fapte mincinoase și

lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională, declarațiile răspândite de

Alexander Koss, Speaker-ul Comitetului de conducere al ÎM „Südzucker

Moldova”SA prin intermediul: Agenției de Presă „INFOTAG” (comunicat plasat

pe site-ul www.infotag.md la 15 iulie 2014), precum și Asociația Uniunea

Producătorilor de Zahăr din Moldova, prin intermediul Agenției de presă

„INFOTAG” (comunicat plasat pe site-ul www.infotag.md la 16 iulie 2014),

ПАНОРАМА (ziarul din 18 și 25 iulie 2014 și versiunea sa electronică

www.pan.md), „Комсомольская правда” din 17 iulie 2014 (în ziarul și versiunea

sa electronică www.kp.md), «Magazin Economic ECONOMIST» (versiunea

tipărită și electronică www.eco.md din 23 și 24 iulie 2014), «Экономическое

обозрение» №26 din 25 iulie 2014, precum că Alexandr Bilinkis: a) este implicat

în atacul public asupra industriei zahărului pentru a discredita și a distruge întreaga

ramură; b) își ignoră obligațiunile contractuale asumate și încearcă să facă avere

din contul altora; c) se folosește de influența sa asupra publicațiilor, care depind de

Moldpresa, controlată de el pentru a ataca public și a distruge industria zahărului;

d) face lobby-ul în favoarea deschiderii pieței moldovenești pentru zahărul din

trestie de zahăr.

S-a obligat ÎM ,,Südzucker Moldova” SA, în persoana lui Alexander Koss,

Speaker-ul Comitetului de conducere, să dezmintă informația defăimătoare prin

6

intermediul Agenției de presă „INFOTAG”, prin plasarea unui comunicat pe site-ul

www.infotag.md cu următorul text: „Prin prezenta, Alexander Koss, în calitate de

Speaker al Comitetului de conducere a ÎM ”Südzucker Moldova” SA, dezmint

informațiile defăimătoare răspândite cu referire la dl Alexandr Bilinkis prin

intermediul surselor mass-media în luna iulie 2014. Astfel, Alexandr Bilinkis nu

este implicat în atacul public asupra industriei zahărului și nu intenționează

discreditarea și distrugerea acestei ramuri. Sunt false și nu corespund realității

afirmațiile precum că businessmanul Alexandr Bilinkis își ignoră în mod sistematic

obligațiunile contractuale și încearcă să facă avere din contul altora. Alexandr

Bilinkis nu face lobby în favoarea deschiderii pieței moldovenești pentru zahărul

din trestie de zahăr. Având în vedere că prin răspândirea informațiilor false a fost

încălcat dreptul la onoare, demnitate și reputație profesională prezentăm scuzele de

rigoare dlui Alexandr Bilinkis.”

S-a încasat de la ÎM ,,Südzucker Moldova” SA în beneficiul lui Alexandr

Bilinkis prejudiciul moral cauzat în sumă de 40 000 de lei și cheltuielile de

judecată proporțional părții admise din pretenții: 1 200 de lei pentru taxa de stat

achitată în apel și 2 000 de lei compensarea cheltuielilor de asistență juridică.

S-a obligat Asociația Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova să

dezmintă informația defăimătoare prin intermediul surselor mass-media: Agenția

de presă „INFOTAG” (comunicat pe site-ul www.infotag.md), „ПАНОРАМА”

(ziarul și versiunea sa electronică www.pan.md), „Комсомольская правда” (în

ziarul și versiunea sa electronică www.kp.md), «Magazin Economic

ECONOMIST» (versiunea tipărită și electronică www.eco.md), «Экономическое

обозрение», prin plasarea unui comunicat cu următorul text: „Prin prezenta,

Asociația Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova, dezminte informațiile

defăimătoare răspândite cu referire la dl Alexandr Bilinkis prin intermediul

surselor mass-media în luna iulie 2014. Astfel, Alexandr Bilinkis nu este implicat

în atacul public asupra industriei zahărului și nu intenționează discreditarea și

distrugerea acestei ramuri. Sunt false și nu corespund realității afirmațiile precum

că businessmanul Alexandr Bilinkis își ignoră în mod sistematic obligațiunile

contractuale și încearcă să facă avere din contul altora. De asemenea, Alexandr

Bilinkis nu face lobby în favoarea deschiderii pieței moldovenești pentru zahărul

din trestie de zahăr. Având în vedere că prin răspândirea informațiilor false a fost

încălcat dreptul la onoare, demnitate și reputație profesională prezentăm scuzele de

rigoare dlui Alexandr Bilinkis.”

S-a încasat de la Asociația Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova în

beneficiul lui Alexandr Bilinkis prejudiciul moral cauzat în mărime de 150 000 de

lei și cheltuielile de judecată proporțional părții admise din pretenții: 4 500 de lei

pentru taxa de stat achitată în apel și 2 000 de lei compensarea cheltuielilor de

asistență juridică.

În rest, acțiunea înaintată de Alexandr Bilinkis împotriva lui Alexander Koss,

Asociația Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova și ÎM „Südzucker

Moldova” SA, intervenienți accesorii - Agenția de presă „INFOTAG”,

„ПАНОРАМА”, „Комсомольская правда”, „Magazin Economic ECONOMIST”,

privind apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale și încasarea

prejudiciului moral, s-a respins ca neîntemeiată.

7

La 20 martie 2018 Asociația Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova a

declarat recurs împotriva deciziei din 12 decembrie 2017 a Curții de Apel

Chișinău.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

menționând că instanța de apel nu a aplicat corect normele de drept material și a

interpretat apreciat în mod arbitrar probele din dosar.

Totodată, a indicat că în articolele publicate prin intermediul Agenției de

Presă ,,INFOTAG” (site-ul www.infotag.md la 16 aprilie 2014), ,,Панорама” (ziar

și site-ul www.pan.md din 18 și 25 iulie 2014), ,,Kомсомольская Правда” (ziar și

site-ul www.kp.md din 17 iulie 2014), „Magazin Economic Economist” (ziarul din

23 iulie 2014 și site-ul www.eco.md din 24 iulie 2014), „Экономическое

Обозрение” nr. 26 din 25 iulie 2014 nu conțin declarațiile menționate de

reclamant-intimat, în textul articolelor nu face referire sub nicio formă și în niciun

context la declarațiile date.

Instanța de apel eronat și neîntemeiat a constatat că Asociația Uniunea

Producătorilor de Zahăr din Moldova a răspândit prin intermediul publicațiilor,

declarațiile la care s-a referit, respectiv, în mod ilegal a obligat Asociația Uniunea

Producătorilor de Zahăr din Moldova să le dezmintă, prin intermediul acelorași

surse mass-media.

În acest context, a precizat că unica mențiune a persoanei Alexandr Bilinkis în

articolele publicate prin intermediul mass-media enunțate, este: „Discuția din

presă, se pare, a fost inițiată de compania Orhei-Vit, care este controlată de

Alexandr Bilinkis”, însă Alexandr Bilinkis nu a considerat această afirmație

(,,controlează Orhei-Vit”) ca fiind defăimătoare, care se referă la fapte mincinoase

și lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională, nu a solicitat instanței să o

constate ca atare și nu a solicitat dezmințirea acestei afirmații.

De asemenea, recurentul a menționat că declarația ,,Practica unor asemenea

businessmeni care își ignoră în mod sistematic obligațiunile contractuale și

încearcă să profite pe seama altora, refuzând să plătească pentru marfa primită -

este inadmisibilă într-o societate civilizată”, ce se conține în textul articolului „Ce

stă în spatele ofensivei Orhei - Vit asupra industriei zahărului”, reținută dc către

instanța de apel, nu a fost făcută de Asociația Uniunea Producătorilor de Zahăr din

Moldova, ci de Speakerul Comitetului de Conducere al ÎM „Sudzucker –

Moldova” SA, fapt indicat expres și clar în textul respectivului articol - fraza, care

conține afirmația de mai sus începe cu sintagma: „Speakerul Comitetului de

conducere al celui mai mare producător de zahăr din țară, Sudzucker – Moldova,

Alexander Koss” și finalizează cu sintagma: „a menționat Alexander Koss”.

Mai mult, această declarație nu se referă și nici nu vizează persoana Alexandr

Bilinkis și este făcută în contextul așa-zisului conflict mediatic, iscat între ÎM

„Südzucker Moldova” SA și „Orhei –Vit” SA.

Astfel, la examinarea cadrului juridic pertinent, în special prevederile art. 7

alin. (1) – (5), 24 alin. (1) și art. 26 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la libertatea

de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010, permit să conchidă că instanța va dispune

dezmințirea doar dacă va stabili că acțiunea cu privire la răspândirea informației

false și defăimătoare este întemeiată, adică pârâtul a răspândit informația și aceasta

îl vizează pe reclamant și este defăimătoare, informația constituie o relatare cu

8

privire la fapte și este în esență falsă sau o judecată de valoare fără substrat

factologic lent și dacă reclamantul a solicitat publicarea unei dezmințiri.

Pe când, Asociația Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova nu a

răspândit declarațiile de mai sus, respectiv nu este responsabilă să restabilească

dreptul pretins a fi încălcat, prin dezmințirea informației.

Recurenta a precizat că, deși, în unele surse mass-media, reținute de către

instanța de apel drept publicații prin intermediul cărora au fost răspândite

informații defăimătoare la adresa lui Alexandr Bilinkis, se fac declarații cu privire

la liberalizarea pieței zahărului din Republica Moldova, schimbarea condițiilor de

activitate a pieței zahărului din Republica Moldova, lobby în favoarea deschiderii

pieței zahărului pentru zahărul din trestie de zahăr, analiza minuțioasă a textelor

articolelor, contextul în care au fost făcute aceste afirmații, ne permit să constatăm

că acestea nu se referă la persoană Alexandr Bilinkis, dar la compania SA „Orhei –

Vit” și au fost expuse în contextul așa-zisului conflict, între ÎM „Sudzucker –

Moldova” SA și SA ,,Orhei-Vit”, urmare a campaniei mediatice în scopul

deschiderii pieței zahărului din Republica Moldova pentru zahărul din trestie. Or,

aceste pretinse informații nu se regăsesc în textul declarației comune și nu rezultă

din niciun context.

Ca urmare, deși se fac referiri cu privire la lobby pentru liberalizarea pieței

zahărului în Republica Moldova, nici în articolul dat Asociația Uniunea

Producătorilor de Zahăr din Moldova nu declară că Alexandr Bilinkis face lobby în

favoarea deschiderii pieței moldovenești pentru zahărul din trestie de zahăr. Or,

faptul că declarația ,,face lobby în favoarea deschiderii pieței moldovenești pentru

zahărul din trestie de zahăr”, nu se referă și nici nu vizează persoana Alexandr

Bilinkis, iar mențiunea acestuia se face doar în contextul că controlează compania

SA ,,Orhei-Vit”, rezultă și din înscrisul prezentat de reprezentantul reclamantului

în ședința de judecată din 6 iulie 2016, hotărârea judecătoriei Comerciale de

Circumscripție din 25 mai 2016.

Mai mult că, instanța de apel în decizia atacată s-a expus și asupra unei

declarații pe care Alexandr Bilinkis nu a contestat-o ,,își ignoră în mod sistematic

obligațiunile contractuale asumate și încearcă să facă avere din contul altora”, or,

instanța nu urma să oblige Asociația Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova

să o dezmintă.

Asociația Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova și-a întemeiat

cererea de recurs în baza dispozițiilor art. 432 alin. (2) lit. b) și alin. (4) CPC.

Asociația Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova a solicitat casarea

parțială a deciziei contestate, în partea admiterii acțiunii și menținerea hotărârii

primei instanțe, cu încasarea de la Alexandr Bilinkis a sumei de 3 050 lei cu titlu

de taxă de stat achitată la depunerea cererii de recurs.

La 20 martie 2018 ÎM „Südzucker Moldova” SA a declarat recurs împotriva

deciziei din 12 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

Pledând pentru admiterea recursului în sensul declarat, recurenta a menționat

că instanța de apel nu a aplicat corect normele de drept material și a interpretat

eronat legea, temei prevăzut de art. 432 alin. (2) lit. c) și alin. (4) CPC.

Având în susținere prevederile art. 15, 16 și 17 ale Legii nr. 64 din 23 aprilie

2010, rezultă că Alexandr Bilinkis era în drept să se adreseze instanței de judecată

9

cu cerere de chemare în judecată, cu respectarea termenului de prescripție până la 5

septembrie 2014, inclusiv, însă la data respectivă Alexandr Bilinkis s-a adresat cu

cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexander Koss și Asociația Uniunea

Producătorilor de Zahăr din Moldova, iar ÎM „Südzucker Moldova” SA a

intervenit în proces la 28 mai 2015, când prin încheiere s-a dispus atragerea în

proces în calitate de copârât, astfel se constată omiterea termenului de prescripție.

Totodată, a indicat că instanța de apel eronat a concluzionat că declarațiile

făcute la 15 iulie 2014, prin intermediul Agenției de Presă ,,Infotag” comunicatul

plasat pe site-ul www.infotag.md se referă și vizează societatea SA ,,Orhei-Vit” și

nu persoana Alexandr Bilinkis, fapt ce rezultă din denumirea articolului ,,Atacul

asupra pieței zahărului posibil a fost organizat de compania debitoare SA ,,Orhei-

Vit”, precum și din hotărârea Judecătoriei Comerciale de Circumscripție din 25

mai 2016.

Mai mult, instanța de apel a ignorat faptul că referirea la persoana Alexandr

Bilinkis, conținută în comunicatul plasat pe site-ul www.infotag.md, la 15 iulie

2014 se face doar în contextul faptului că Alexandr Bilinkis controlează compania

SA ,,Orhei-Vit”, care la sigur nu este defăimătoare, nu se referă la fapte

mincinoase și nu lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională.

De asemenea, a considerat că comunicatul Agenției de Presă ,,Infotag” plasat

la 15 iulie 2014 pe site-ul www.infotag.md, nu conține declarația ,,Alexandr

Bilinkis face lobby-ul în favoarea deschiderii pieței moldovenești pentru zahărul

din trestie de zahăr”, prin urmare instanța de apel eronat și neîntemeiat a constatat

că ÎM „Südzucker Moldova” SA a răspândit-o ilegal și a obligat să dezmintă.

ÎM „Südzucker Moldova” SA a afirmat că instanța de apel în mod nejustificat

și ilegal a păstrat textul dezmințirii inserat în cererea de apel, deși legea permite și

obligă instanța să intervină, după caz, în textul dezmințirii în sensul

modificării/completării și ajustării acestuia, or, textul dezmințirii menționat în

dispozitivul deciziei, este contrar constatărilor și soluției adoptate de aceasta.

Recurenta și-a întemeiat prezenta cerere de recurs în baza prevederilor art. 17

alin. (1), (2), 26 alin. (2), (3) al Legii nr. 64 din 23 aprilie 2010, 271 Cod civil.

ÎM „Südzucker Moldova” SA a solicitat casarea parțială a deciziei contestate,

în partea admiterii acțiunii și menținerea hotărârii primei instanțe, cu încasarea de

la Alexandr Bilinkis a sumei de 850 lei cu titlu de taxă de stat achitată la depunerea

cererii de recurs sau respingerea acțiunii ca depusă tardiv.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 12 decembrie 2017,

dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurenții ÎM ,,Südzucker

Moldova” SA și Asociația Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova la dosar

lipsesc.

Astfel, recursurile declarate de ÎM ,,Südzucker Moldova” SA și Asociația

Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova la 20 martie 2018, sunt în termen.

Prin referințele din 11 mai 2018 Alexandr Bilinkis, reprezentat de avocatul

Aurel Lefter a solicitat declararea recursurilor inadmisibile.

10

Prin referința din 14 mai 2018 ÎM „Südzucker Moldova” SA a solicitat

admiterea cererii de recurs declarată de Asociația Uniunea Producătorilor de Zahăr

din Moldova.

Prin referința din 14 mai 2018 Asociația Uniunea Producătorilor de Zahăr din

Moldova a solicitat admiterea cererii de recurs declarată de ÎM „Südzucker

Moldova” SA.

Prin referința suplimentară din 8 iunie 2018, Alexandr Bilinkis, reprezentat de

avocatul Aurel Lefter, a prezentat argumente privind temeinicia și legalitatea

deciziei din 12 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, axându-se pe art. 8 și 10

CEDO.

Prin referința suplimentară din 12 iunie 2018, Alexandr Bilinkis, reprezentat

de avocatul Aurel Lefter, a prezentat argumente în vederea respingerii recursurilor

și menținerea deciziei instanței de apel.

Prin referința complementară din 4 octombrie 2018, Alexandr Bilinkis,

reprezentat de avocatul Aurel Lefter, a solicitat respingerea recursurilor și

menținerea deciziei instanței de apel.

Suplimentar, a indicat jurisprudența CEDO privind respectarea dreptului la

viață privată, făcând referire la concluziile expuse de Curte în cauza Petrenco c.

Moldovei, anexând în acest sens și hotărârea respectivă.

Prin referința din 9 octombrie 2018, Alexandr Bilinkis a solicitat respingerea

recursurilor și menținerea deciziei din 12 decembrie 2017 a Curții de Apel

Chișinău.

La fel, la 9 octombrie 2018, SRL ,,Sudzuker-Moldova” a depus o cerere în

temeiul art. 70 alin. (1), (2) Cod de procedură civilă, prin care a solicitat înlocuirea

pârâtului ÎM ,,Sudzuker-Moldova” SA, cu succesorul în drepturi, inclusiv

procedurale, SRL ,,Sudzuker-Moldova”, prin reorganizare, în baza deciziei

Agenției Servicii Publice, Departamentul de înregistrare și licențiere a unităților de

drept.

Tot, la 9 octombrie 2018, Alexander Koss a declarat recurs împotriva deciziei

din 12 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

În susținerea cererii de recurs a indicat că, până la data întocmirii prezentei

cereri de recurs, nu i-a fost comunicată decizia integrală a instanței de apel din 12

decembrie 2017, astfel a considerat că cererea de recurs este depusă cu respectarea

termenului legal.

A considerat că decizia instanței de apel contestată este pasibilă de a fi casată,

din următoarele motive.

Recurentul a susținut că, instanța de apel în mod eronat și neîntemeiat a

constata că declarațiile răspândite prin intermediul Agenției de presă ,,Infotag” (pe

site-ul www.infotag.md la 15 iulie 2014) se referă și vizează persoana Alexandr

Bilinkis, și respectiv, în mod nejustificat a fost obligat să le dezmintă prin

intermediul acelorași surse mass-media.

A afirmat că declarațiile făcute la 15 iulie 2014, prin intermediul Agenției de

presă ,,Infotag” (comunicatul plasat pe site-ul www.infotag.md) se referă și

vizează SA ,,Orhei-Vit” și nu persoana Alexandr Bilinkis, la fel și celelalte

declarații se referă la SA ,,Orhei-Vit”.

11

Totodată, faptul că declarațiile făcute la 15 iulie 2014 se referă și vizează SA

,,Orhei-Vit” rezultă și din hotărârea din 25 mai 2016 a Judecătoriei Comerciale de

Circumscripție, care deja au fost examinate, iar în prezentul proces se pretinde că

aceleași declarații răspândite prin intermediul acelorași surse mass-media se referă

și vizează persoana Alexandr Bilinkis, ceea ce nu corespunde adevărului.

Analiza cadrului juridic pertinente, în mod special prevederile art. 7 alin. (1)-

(5), 24 alin. (1) și 26 alin. (1), (2) din Legea cu privire la libertatea de exprimare,

permite să concluzioneze că, instanța poate dispune dezmințirea doar dacă va

stabili că acțiunea cu privire la răspândirea informației false și defăimătoare este

întemeiată, adică pârâtul a răspândit informația, iar informația îl vizează pe

reclamant și este defăimătoare, informația constituie o relatare cu privire la fapte și

este în esență falsă sau o judecată de valoare fără substrat factologic suficient și

dacă reclamantul a solicitat publicarea unei dezmințiri.

Recurentul a reiterat că, nu a răspândit prin intermediul Agenției de presă

,,Infotag” (comunicat plasat pe site-ul www.infotag.md la 15 iulie 2014), declarația

precum că ,,Alexandr Bilinkis face lobby-ul în favoarea deschiderii pieții

moldovenești pentru zahărul din trestie de zahăr”, respectiv nu se face responsabil

să restabilească dreptul pretins a fi încălcat, prin dezmințirea informației.

Astfel, a conchis că instanța de apel a admis încălcări a normelor de drept

material, prin aplicarea unei legi care nu trebuia a fi aplicată, cea ce conform art.

432 alin. (2) lit. b) Cod de procedură civilă, constituie temei pentru declararea

recursului.

Alexander Koss a solicitat, admiterea cererii de recurs, casarea parțială a

deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe. Totodată, a

solicitat încasarea de la Alexandr Bilinkis a cheltuielilor de judecată, compuse din

taxa de stat la depunerea cererii de recurs în mărime de 50 de lei.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

Prin încheierea din 16 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursurile

declarate de Asociația Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova și ÎM

„Südzucker Moldova” SA, au fost considerate admisibile.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii

atacate, fără a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile neîntemeiate

și care urmează a fi respinse cu menținerea deciziei instanței de apel, din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia

instanței de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, precum și încheierile

atacate cu recurs.

12

Referitor la recursul declarat de către Alexander Koss, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va

invoca următoarele raționamente.

Instanța de recurs consideră necesar de a reitera art. 434 alin. (1) Cod de

procedură civilă, care prevede că, recursul se declară în termen de 2 luni de la data

comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Ca consecință, termenul de 2 luni de declarare a recursului, conform alin. (2)

art. 434 Cod de procedură civilă, este unul de decădere și nu poate fi restabilit.

Or, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se

subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

Raportând la caz prevederile legale sus-citate, se constată cu certitudine că

decizia instanței de apel contestată cu recurs de către Alexander Koss, a fost

pronunțată la 12 decembrie 2017, și expediată în adresa părților la 26 decembrie

2017, fapt confirmat prin copia scrisorii de însoțire nr. 18798 (f.d. 49, vol.III), însă

nu există dovada recepționării deciziei de către participanții.

În lipsa acestui înscris, instanța de recurs va opera cu elementele de fapt, ce

rezultă din materialele cauzei, cu respectarea garanțiilor consacrate de art. 6 al

Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

Astfel, din materialele cauzei este cert că copia deciziei instanței de apel din

12 decembrie 2017, redactată integral, a fost recepționată de recurenții ÎM

,,Südzucker Moldova” SA și Asociația Uniunea Producătorilor de Zahăr din

Moldova, iar cauza respectivă se află în examinare, în ordine recurs începând cu 17

aprilie 2018.

La fel, actele cauzei denotă că, la 20 martie 2018, Alexander Koss, în funcție

de Speaker al Comitetului de conducere a ÎM ,,Südzucker Moldova” SA, a semnat

alături de directorul ÎM ,,Südzucker Moldova” SA, Oleg Arseni, cererea de recurs

declarată de ÎM ,,Südzucker Moldova” SA, fapt ce demonstrează cu certitudine că

Alexander Koss a recepționat decizia din 12 decembrie 2017 a Curții de Apel

Chișinău, precum și a făcut cunoștință cu decizia contestată. (f.d. 74, vol.III)

Cererea de recurs a fost depusă la 9 octombrie 2018 (f.d. 40, vol.IV), peste

termenul de 2 luni, prevăzut de art. 434 Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 111 alin. (3) Cod de procedură civilă, termenul de

procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare

datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii

evenimentului ori momentului care a condiționat începutul lui.

Ca urmare, în speță, termenul de declarare a recursului a început din 21 martie

2018, ziua imediat următoare datei comunicării deciziei contestate, ultima zi de

depunere a cererii de recurs fiind 21 mai 2018.

În consecință este evident că, prin depunerea cererii de recurs la 9 octombrie

2018, recurentul a depășit termenul de îndeplinire a actului de procedură, prevăzut

în art. 434 Cod de procedură civilă.

13

Astfel, termenul de declarare a recursului urma a fi respectat întocmai de către

recurent, fapt însă ignorat de către acesta, ceea ce a generat omiterea termenului la

depunerea recursului.

În același context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție susține că, intervalul de timp de 2 luni este unul

rezonabil și suficient, ceea ce implică, în mod special, studierea actului

judecătoresc pronunțat, documentarea juridică adecvată pentru apărarea intereselor,

tehnoredactarea cererii de recurs și deplasarea pentru depunerea cererii menționate

sau expedierea acesteia la sediul instanței competente, prin intermediul serviciul

poștal.

În conformitate cu art. 56 alin. (3) Codul de procedură civilă, participanții la

proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale.

În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiunilor procedurale,

se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.

În conformitate cu art. 10 alin. (3) Codul de procedură civilă, sancțiunile

procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale

participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în

dependență de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos,

în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în

obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în

restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri

prevăzute de lege.

Astfel, deși recurentul a invocat în cererea de recurs că a luat cunoștință cu

decizia judecătorească contestată la 9 octombrie 2018, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a constatat că

informația respectivă se combate cu probele anexate la dosar.

Concluzia care se impune mai este aceea că, recurentul a aflat prin

intermediul site-ului www.csj.md despre examinarea cererilor de recurs care vor

avea loc la 10 octombrie 2018, fapt ce atestă că începând cu 17 aprilie 2018, dată

la care a fost fixată prima ședință de judecată în ordine de recurs, 16 mai 2018,

Alexander Koss a cunoscut despre aflarea pe rolul instanței de recurs, a prezentei

cauze civile, însă contrar dispozițiilor art. 434 Cod de procedură civilă, nu a depus

diligența necesară în vederea exercitării căii de atac în termenul de 2 luni.

Față de cele ce preced, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge ca

tardiv recursul declarat de către Alexander Koss.

Cu referire la recursurile declarate de Întreprinderea Mixtă ,,Südzucker

Moldova” Societate pe Acțiuni și Asociația Uniunea Producătorilor de Zahăr din

Moldova, instanța de recurs va reține următoarele.

Pe parcursul examinării cauzei s-a constatat cu certitudine că, la 15 iulie 2014

Agenția de presă „INFOTAG” a difuzat comunicatul „Atacul asupra pieței

zahărului posibil a fost organizat de compania debitoare Orhei-Vit - top-managerul

Sudzucker Moldova” în care se fac referiri la practicele inacceptabile în afaceri ale

lui Alexandr Bilinkis, precum și implicarea în atacul public asupra industriei

zahărului, prin influența asupra publicațiilor care depind de Moldpresa. (vol.I,

f.d.10)

14

La fel, în „Declarația de presă comună a Uniunii Producătorilor de Zahăr din

Moldova și Uniunii Republicane a Asociațiilor Producătorilor Agricoli

„Uniagroprotect” difuzată la 16 iulie 2014 prin intermediul aceleiași Agenții de

presă „INFOTAG” (vol.I, f.d.11), publicată ulterior în ziarul „ПАНОРАМА” din

18 iulie 2014 și versiunea sa electronică www.pan.md (vol. I, f.d.12-13) și în ziarul

„Комсомольская правда” (www.kp.md) din 17 iulie 2014 (vol.I, f.d.14-15), sub

titlul „Узкий круг бизнесменов лоббирует открытие молдавского рынка для

тростникового сахара”, autorii textului menționează expres numele lui Alexandr

Bilinkis în contextul atacului public asupra industriei zahărului și a lobby-ului

zahărului din trestie.

Tot actele cauzei atestă că, aceleași relatări se regăsesc în articolul „Ce stă în

spatele atacului/ofensivei Orhei-Vit asupra industriei zahărului?” publicat în ziarul

„Magazin Economic ECONOMIST” din 23 iulie 2014 (vol.I, f.d.16), ulterior

plasat pe site-ul www.eco.md, (vol.I, f.d.17), precum și în interviul acordat de către

Alexander Koss ziarului «Экономическое обозрение» № 26 din 25 iulie 2014

(vol.I, f.d.19) și în articolul «Сахарный рынок РМ открыт для всех, кто

соблюдает закон» semnat de Raisa Bejan, șefa Direcției executive a Asociației

Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova, care a fost publicat în ediția din 25

iulie 2014 a ziarului „ПАНОРАМА” și versiunea electronică www.pan.md. (vol.I,

f.d.20)

Astfel, în vederea soluționării litigiului pe cale amiabilă, Alexandr Bilinkis s-a

adresat la 28 iulie 2014 către Alexander Koss, Speaker-ul Comitetului de

conducere a ÎM ”Südzucker Moldova” SA, precum și Uniunii Producătorilor de

Zahăr din Moldova cu cereri prealabile, solicitând dezmințirea informației

defăimătoare răspândite prin intermediul surselor mass-media în luna iulie 2014,

prin intermediul acelorași surse mass-media, prin plasarea unui comunicat,

recepționate la 1 august 2014. (f.d. 22, 23,24 vol.I)

Fiind învestită cu judecarea speței în cauză, având ca obiect apărarea onoarei,

demnității și reputației profesionale, cu obligarea dezmințirii informației răspândite

și încasarea prejudiciului moral, prima instanță a ajuns la concluzia netemeiniciei

acțiunii, dispunând respingerea cerințelor înaintate de Alexandr Bilinkis.

Întru susținerea poziției sale, prima instanță analizând motivele invocate de

Alexandr Bilinkis coroborate cu interesul public al informației expuse în articolele

publicate prin intermediul Agenției de Presă ,,INFOTAG” (site-ul www.infotag.md

la 16 aprilie 2014), ,,Панорама” (ziar și site-ul www.pan.md din 18 și 25 iulie

2014), ,,Kомсомольская Правда” (ziar și site-ul www.kp.md din 17 iulie 2014),

„Magazin Economic Economist” (ziarul din 23 iulie 2014 și site-ul www.eco.md

din 24 iulie 2014), „Экономическое Обозрение” nr. 26 din 25 iulie 2014, a

concluzionat că Alexander Koss nu este pârâtul corespunzător, deoarece informația

pretinsă a fi defăimătoare a fost răspândită în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Totodată, instanța de fond a apreciat că informația răspândită de Asociația

Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova și ÎM „Südzucker Moldova” SA nu

vizează reclamantul Alexandr Bilinkis, ci se referă direct la societatea SA ,,Orhei-

Vit”, fapt probat suplimentar și prin hotărârea Judecătoriei Comerciale de

Circumscripție din 25 mai 2016, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău

din 8 decembrie 2016.

15

În rezultat, contrar prevederilor art. 24 alin. (1) lit. b) din Legea cu privire la

libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010, Alexandr Bilinkis nu a dovedit

că informația îl privește.

Judecând apelul declarat de către Alexandr Bilinkis, instanța de apel a ajuns la

concluzia admiterii apelului, casând hotărârea primei instanțe și pronunțând o nouă

hotărâre cu privire la admiterea parțială a acțiunii, motivându-și soluția în baza

prevederile art. 32 alin. (1), (2) din Constituție, art. 10 alin. (1), (2) CEDO, art. 16,

1422 alin. (1), (2), 1423 alin. (1), (2) ale Codului civil, art. 1, 2, 3, 4, 7 alin. (2)-(5),

15 alin. (1), (2), 16 alin. (4), 24 alin. (1), (2), 26 alin. (1), (2), 28 alin. (2) lit. a), c),

d), 29 alin. (1) din Legea cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie

2010 și concluzionând că probele administrate la materialele cauzei atestă cu

certitudine că informațiile răspândite se referă și vizează inclusiv persoana

Alexandr Bilinkis.

La fel, instanța de apel a respins argumentul referitor la nerespectarea

procedurii prealabile în privința ÎM „Südzucker Moldova” SA, însă a reținut

constatările primei instanțe, că informația a fost răspândită de Alexander Koss în

exercitarea atribuțiilor de serviciu, acționând în calitate de angajat al entității

juridice.

Cu referire la pretențiile lui Alexandr Bilinkis înaintate față de Asociația

Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova, instanța de apel a constatat ca fiind

defăimătoare declarațiile răspândite prin intermediul Agenției de presă ,,Infotag”

(comunicat pe site-ul www.infotag.md din 16 iulie 2014), ,,Панорама” (ziar și

site-ul www.pan.md din 18 și 25 iulie 2014), ,,Kомсомольская Правда” (ziar și

site-ul www.kp.md din 17 iulie 2014), „Magazin Economic Economist” (ziarul din

23 iulie 2014 și site-ul www.eco.md din 24 iulie 2014), „Экономическое

Обозрение” nr. 26 din 25 iulie 2014 și a obligat Asociația Uniunea Producătorilor

de Zahăr din Moldova să dezmintă informația prin aceleași surse mass-media, cu

încasarea de la Asociația Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova în

beneficiul lui Alexandr Bilinkis a prejudiciului moral de 150 000 de lei, a

cheltuielilor de judecată în mărime de 4 500 de lei cu titlu de taxă de stat și 2 000

de lei cu titlu de asistență juridică.

Astfel, Curtea de Apel Chișinău a conchis că informațiile publice răspândite

prin intermediul mass-media de Asociația Uniunea Producătorilor de Zahăr din

Moldova indică implicarea directă a lui Alexandr Bilinkis în atacul asupra mass-

media asupra pieței zahărului, promovarea lobby- ului în favoarea zahărului de

trestie de zahăr, precum și ignorarea în mod sistematic a obligațiunilor contractuale

și încercarea să profite pe seama altora, refuzând să plătească pentru marfa primită,

altfel spus, că informația pretinsă a fi defăimătoare vizează și se referă la Alexandr

Bilinkis.

În susținerea opiniei enunțate instanța de recurs reține dispozițiile art. 32 alin.

(1), (2) din Constituția Republicii Moldova, care prevede că oricărui cetățean îi

este garantată libertatea gândirii, a opiniei, precum și libertatea exprimării în public

prin cuvânt, imagine sau prin alt mijloc posibil. Libertatea exprimării nu poate

prejudicia onoarea, demnitatea sau dreptul altei persoane la viziune proprie.

Conform art. 3 alin. (1), (2) și (3) al Legii cu privire la libertatea de exprimare

nr. 64 din 23 aprilie 2010, orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare.

16

Acest drept cuprinde libertatea de a căuta, de a primi și de a comunica fapte și idei.

Libertatea de exprimare protejează atât conținutul, cât și forma informației

exprimate, inclusiv a informației care ofensează, șochează sau deranjează.

Exercitarea libertății de exprimare poate fi supusă unor restrângeri prevăzute de

lege, necesare într-o societate democratică pentru securitatea națională, integritatea

teritorială sau siguranța publică, pentru a apăra ordinea și a preveni infracțiunile,

pentru a proteja sănătatea și morala, reputația sau drepturile altora, pentru a

împiedica divulgarea de informații confidențiale sau pentru a garanta autoritatea și

imparțialitatea puterii judecătorești.

Libertatea de exprimare reprezintă unul din fundamentele esențiale ale

societății democratice care asigură dezvoltarea ei și autorealizarea fiecărei

persoane (Iladyside către Regatul Unit, 07.12.19 76, § 49).

Astfel, pentru a se stabili dacă a fost defăimată reputația persoanei în raport cu

libertatea de exprimare prin prisma standardelor CEDO, este necesar de a fi

aplicată procedura triplului test și a verifica dacă ingerința în libertatea de

exprimare este prevăzută de lege, dacă are un scop legitim și dacă este necesară

într-o societate democratică.

Iar, art. 7 alin. (1) și (2) al Legii menționate, orice persoană are dreptul la

apărarea onoarei, demnității și reputației sale profesionale lezate prin răspândirea

relatărilor false cu privire la fapte, a judecăților de valoare fără substrat factologic

suficient sau prin injurie. Persoana lezată prin răspândirea unor relatări cu privire la

fapte poate fi restabilită în drepturi dacă informația este falsă, defăimătoare și dacă

permite identificarea persoanei vizate de informație.

Reieșind din prevederile art. 16 alin. (1) și (2) din Codul civil, orice persoană

are dreptul la respectul onoarei, demnității și reputației sale profesionale. Orice

persoană este în drept să ceară dezmințirea informației ce îi lezează onoarea,

demnitatea sau reputația profesională dacă cel care a răspândit-o nu dovedește că

ea corespunde realității.

Cu toate acestea, nici libertatea de exprimare și nici apărarea onoarei,

demnității, reputației profesionale și vieții private și de familie nu sânt absolute și

nu au prioritate una în fața alteia.

În interpretarea corectă a normelor legale enunțate, se înțelege că onoarea este

un sentiment complex, determinat de percepția pe care fiecare persoană o are

despre demnitatea sa, în timp ce reputația înseamnă felul în care o persoană este

considerată în societate și este dobândită prin modul exemplar în care persoana se

comportă în societate.

Respectiv, orice atingere adusă demnității și reputației persoanei, o expune pe

aceasta excluderii într-o măsură mai mare sau mai mică din sfera relațiilor sociale,

iar lezarea onoarei presupune că persoana simte schimbarea opiniei societății

despre sine.

La acest subiect, instanța de recurs reține și faptul că, persoana care se

consideră lezată poate solicita rectificarea sau dezmințirea informației, precum și

repararea prejudiciului moral și material cauzat, iar restabilirea persoanei în

drepturi poate fi făcută numai în cazul în care s-a constatat cu certitudine că

informația este falsă.

17

Aspectul defăimător al informației nu se prezumă, iar persoana care se

consideră lezată urmează și are obligația să dovedească că a suferit o atingere a

personalități, a reputației profesionale.

Totodată, Legea cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie

2010 are scopul de a garanta exercitarea dreptului la libera exprimare, precum și un

echilibru între asigurarea dreptului la libera exprimare și apărarea onoarei,

demnității, reputației profesionale și vieții private și de familie ale persoanei.

În acest context, prezintă relevanță că legislatorul admite restrângerea

libertății de exprimare pentru protejarea unui interes legitim, în cazul în care

restrângerea este proporțională cu situația care a determinat-o, respectându-se

echilibrul just dintre interesul protejat și libertatea de exprimare, precum și

libertatea publicului de a fi informat.

Raportând la caz prevederile enunțate în coroborare cu relatările stabilite

instanța de recurs evidențiază corectitudinea soluției instanței de apel cu privire la

faptul că, probele anexate la materialele cauzei atestă cu certitudine că argumentele

prezentate de Alexandr Bilinkis și-au găsit confirmarea în cadrul cercetării

judecătorești, și anume că, textele articolelor și comunicatelor de presă, denotă cu

certitudine faptul că informațiile răspândite, se referă inclusiv la persoana lui

Alexandr Bilinkis și la reputația lui profesională, și nu doar la compania SA

„Orhei-Vit”.

În acest sens, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție reține că, în comunicările și în publicațiile din mass-

media enunțate supra, sunt indicate numele de familie și prenumele lui Alexandr

Bilinkis, iar în conținutul scriptic există indicii, prin care se determină în mod

indubitabil că informațiile răspândite îl vizează anume pe Alexandr Bilinkis în

calitate de persoană privată și nu doar în contextul în care controlează compania

SA „Orhei-Vit” sau ca angajat al acesteia.

Respectiv, la acest segment, prezintă relevanță dispozițiile art. 2 al Legii cu

privire la libertatea de exprimare, care definește noțiunea de persoană publică, și

anume, persoană care exercită funcții publice sau o altă persoană care, datorită

statutului, poziției sociale sau altor circumstanțe, trezește interesul public.

În rezultat, instanța de recurs învederează că, Alexandr Bilinkis fiind

reprezentant al organelor de conducere a SA ,,Orhei – Vit”, este și o persoană care

datorită statutului, poziției sociale sau altor circumstanțe, trezește interesul public,

iar prin declarațiile răspândite în mass-media de ÎM „Südzucker Moldova” SA și

Asociația Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova, s-a depășit limita între

asigurarea dreptului la libera exprimare și apărarea onoarei, demnității, reputației

profesionale și vieții private și de familie ale persoanei.

În speța dată, instanța de recurs reține drept corectă și constatarea instanței de

apel că, toate sursele mass-media menționate fac trimitere fie la declarațiile făcute

de Alexander Koss, Speaker-ul Comitetului de conducere al ÎM „Südzucker

Moldova” SA, fie la declarațiile reprezentanților Asociației Uniunea Producătorilor

de Zahăr din Moldova, ba mai mult, prin răspunsul scris al Agenției de presă

„INFOTAG” nr.12 din 22 iulie 2014 (vol.I, f.d.26), este confirmat faptul că, textul

comunicatului din 15 iulie 2014, a fost coordonat cu conducătorul ÎM „Südzucker

Moldova” SA prin intermediul poștei electronice.

18

La caz sunt incidente prevederile art. 24 alin. (1), (2) și 26 din Legea cu

privire la libertatea de exprimare, potrivit cărora, reclamantul trebuie să

dovedească următoarele: a) pârâtul a răspândit informația; b) informația îl vizează

și este defăimătoare; c) informația constituie o relatare cu privire la fapte și este în

esență falsă; sau d) judecata de valoare nu se bazează pe un substrat factologic

suficient; e) existența și cuantumul prejudiciului cauzat. Pârâtul trebuie să

dovedească următoarele: a) informația nu este defăimătoare și/sau nu îl vizează pe

reclamant; b) informația constituie o judecată de valoare care se bazează pe un

substrat factologic suficient; c) la momentul răspândirii informației, deși a luat

toate măsurile de diligență, nu putea ști că prin acțiunile sale contribuie la

răspândirea relatărilor false cu privire la fapte sau a judecăților de valoare fără

substrat factologic suficient; d) informația răspândită este de interes public.

Orice persoană este în drept să ceară în instanța de judecată dezmințirea

relatărilor false și defăimătoare cu privire la fapte. În cazul în care instanța de

judecată va stabili că acțiunea cu privire la răspândirea informației false și

defăimătoare este întemeiată, iar reclamantul solicită publicarea unei dezmințiri,

instanța va dispune dezmințirea relatărilor false și defăimătoare, indicînd în

dispozitivul hotărârii textul dezmințirii. Instanța de judecată va dispune efectuarea

dezmințirii în cel mai potrivit mod pentru restabilirea drepturilor reclamantului.

Dacă informația falsă și defăimătoare a fost răspândită prin intermediul mass-

mediei, instanța va obliga mass-media care a răspândit această informație să

publice și/sau să răspândească dezmințirea la aceeași rubrică, pagină, în același

program, la aceeași oră sau în același ciclu de emisiuni. În cazul în care informația

falsă și defăimătoare a fost răspândită prin alte mijloace decât mass-media, instanța

va stabili aceeași modalitate de dezmințire sau, după caz, alta adecvată situației.

Dacă mass-media sau, după caz, autorul informației se află în imposibilitatea de a

publica dezmințirea, instanța de judecată va obliga mass-media sau, după caz,

autorul informației să publice dezmințirea în alt mijloc de informare în masă cu o

rază similară de acoperire sau difuzare. Dacă ultimul va refuza publicarea

dezmințirii, persoana obligată să publice dezmințirea va plăti reclamantului o

compensație în mărime de la 50 la 5000 de unități convenționale. Mass-media

scrisă va insera dezmințirea sub titlul „Dezmințire”. Textul dezmințirii va fi scris

cu aceleași caractere ca și informația dezmințită. Mass-media va publica

dezmințirea în termenul stabilit de instanța de judecată. În cazul în care publicația

sau emisiunea urmează să apară cu depășirea termenului stabilit de instanță,

dezmințirea va fi făcută în următorul număr sau emisiune.

Instanța de recurs conchide că la 15 iulie 2014, Alexander Koss, Speaker-ul

Comitetului de conducere al ÎM „Südzucker Moldova” SA, a distribuit prin

intermediul Agenției de presă „INFOTAG”, comunicatul de presă cu titlul „Atacul

asupra pieței zahărului posibil a fost organizat de compania debitoare Orhei-Vit –

top-managerul Sudzucker Moldova”.

În aceste condiții, în urma cercetării textului făcut public și având în vedere

afirmațiile ÎM „Südzucker Moldova”SA, s-a stabilit că informația respectivă a fost

răspândită de către Alexander Koss în legătură cu exercitarea obligațiilor sale de

serviciu, acționând în calitate de angajat al persoanei juridice, mai ales că,

primordial în textul menționat este indicată funcția persoanei care a transmis

19

informația „top-managerul Sudzucker Moldova” și „președintele companiei

moldo-germane Sudzucker Moldova” și doar în subsidiar numele acestuia,

Alexander Koss.

Având în vedere că, Alexander Koss a distribuit comunicatul de presă în

legătură cu exercitarea obligațiunilor de serviciu, în numele entității juridice la care

activează, fapt confirmat de ÎM „Südzucker Moldova” SA (vol.I, f.d. 88-89),

responsabilitatea pentru răspândirea informației revine ÎM „Südzucker Moldova”

SA, reprezentată de Speaker-ul Comitetului de conducere – Alexander Koss.

Cât privește caracterul defăimător al informațiilor răspândite de către

Alexander Koss, în calitate de reprezentant al ÎM „Südzucker Moldova” SA, prin

comunicatul transmis Agenției de presă „INFOTAG” la 15 iulie 2014, instanța de

apel a apreciat justificat că acestea se referă la persoana fizică Alexandr Bilinkis și

sunt defăimătoare, deoarece relatează despre încălcarea legilor, a bunelor practici

comerciale și normelor morale de bună conduită.

La acest segment, se va reține că, caracterul defăimător, falsitatea și lipsa

substratului factologic suficient al respectivelor informații au fost stabilite prin

hotărârea din 25 mai 2016 a Judecătoriei Comerciale de Circumscripție, prin care

s-au constatat ca fiind defăimătoare, ce se referă la fapte mincinoase și lezează

reputația profesională a SA „Orhei-Vit”, declarațiile răspândite de copârâții - ÎM

„Südzucker Moldova” SA și Asociația Uniunea Producătorilor de Zahăr din

Moldova, precum că SA „Orhei-Vit” a realizat atacul public asupra industriei

zahărului pentru a discredita și a distruge întreaga ramură; își ignoră în mod

sistematic obligațiunile contractuale și încearcă să profite pe seama altora; face

lobby în favoarea deschiderii pieței moldovenești pentru zahărul din trestie de

zahăr; a realizat importul ilegal a 200 tone de zahăr în anul 2012 (vol. I, f.d.192-

193). Totodată, copârâții au fost obligați să dezmintă informațiile răspândite și s-a

dispus încasarea, în mod solidar, de la ÎM „Südzucker Moldova” SA și Asociației

Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova în beneficiul SA „Orhei-Vit” a

sumei de 209 677,99 lei cu titlu de prejudiciul material cauzat. Hotărârea în cauză

a fost menținută prin decizia din 8 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău (vol.

II, f.d.17-66) și rămasă irevocabilă prin încheierea din 19 aprilie 2017 a Curții

Supreme de Justiție. (vol. II, f.d.153-160).

Mai mult, unele dintre declarațiile considerate defăimătoare în privința SA

„Orhei-Vit” au fost făcute concomitent și cu referire la persoana lui Alexandr

Bilinkis, astfel încât, în textul comunicatului din 15 iulie 2014 s-a indicat că

„Litigiile de recuperare a datoriilor ale acestui debitor durează deja de cinci ani.

Compania în cauză este controlată de Alexandru Bilinkis. Practica unor astfel de

„businessmeni”, care cu regularitate își ignoră obligațiunile asumate prin contracte

și care încearcă să facă avere din cont străin, neachitând marfa primită, este

inadmisibilă într-o societate civilizată”, care cert indică că referirea autorului, care

a folosit pluralul cuvântului „businessmeni”, vizează inclusiv practica de afaceri a

lui Alexandr Bilinkis.

Cu referire la relatările publice făcute de Asociația Uniunea Producătorilor de

Zahăr din Moldova, instanța de apel cu certitudine a constatat acel fapt că, prin

„Declarația de presă comună a Uniunii Producătorilor de Zahăr din Moldova și

Uniunii Republicane a Asociațiilor Producătorilor Agricoli „Uniagroprotect”

20

transmisă la 16 iulie 2014 Agenției de presă „INFOTAG”, varianta rusă a căreia a

fost publicată de ziarul „ПАНОРАМА” din 18 iulie 2014 (inclusiv în versiunea

electronică www.pan.md) și în ziarul „Комсомольская правда” (www.kp.md) din

17 iulie 2014, sub titlul „Узкий круг бизнесменов лоббирует открытие

молдавского рынка для тростникового сахара”, se relatează că: „Valul de

presiuni publice asupra industriei zahărului reprezintă încă o tentativă, a așa-zisului

„lobby al zahărului de trestie”, de a scufunda piața autohtonă a zahărului în haosul

care a dominat-o cu zece ani în urmă. (...) În spatele noilor publicații stă interesul

unui grup restrâns de businessmeni, care doresc să câștige bani nu din producerea

zahărului de sfeclă moldovenesc, dar din comercializarea unuia mai ieftin - cel de

trestie. Discuția din presă, se pare, a fost inițiată de compania Orhei-Vit, care este

controlată de Alexandr Bilinchis”. Or, prin declarația respectivă Asociația Uniunea

Producătorilor de Zahăr din Moldova a răspândit informații privind „presiunile

publice” realizate de către Alexandr Bilinkis asupra industriei zahărului și

promovarea așa-zisului „lobby al zahărului de trestie de zahăr”, în favoarea

deschiderii pieței moldovenești pentru zahărul din trestie de zahăr.

La fel, și în articolul „Ce stă în spatele atacului/ofensivei Orhei-Vit asupra

industriei zahărului?” publicat în ediția periodică „Magazin Economic

ECONOMIST” din 23 iulie 2014 și pe site-ul www.eco.md, la 24 iulie 2014, este

indicat că: „(…) De câțiva ani Orhei-Vit se află în proces de judecată din cauza

neîndeplinirii obligațiunilor contractuale de plată pentru zahărul livrat de către

compania Sudzucker Moldova, fiind deci o companie rău-platnică care nu vede

altă soluție pentru a-și îmbunătăți rezultatele decât din contul creării haosului pe

piața zahărului. Producătorii zic că campania este gestionată chiar de proprietarul

Orhei-Vit, Alexandr Bilinchis, care este mânat și de dorința de răzbunare pentru că

a fost impus prin lege să joace după reguli. (...) Practica unor asemenea

businessmeni - care își ignoră în mod sistematic obligațiunile contractuale și

încearcă să profite pe seama altora, refuzând să plătească pentru marfa primită –

este inadmisibilă într-o societate civilizată.”

În interviul publicat în ziarul «Экономическое обозрение», № 26 din 25

iulie 2014, Alexander Koss, Președintele Asociației Uniunea Producătorilor de

Zahăr din Moldova a menționat următoarele: „Совсем другое дело, когда, опять-

таки, Orhei-Vit в июле 2012 года попытался, игнорируя законодательство

ввести в Молдову 200 тонн сахара – без авторизации и лабораторного

подтверждения того, что сахар свекловичный. UPZM незамедлительно

проинформировало все компетентные органы, и Таможенная служба

арестовала этот сахар, выставив Orhei-Vit штраф. Активная позиция UPZM

уже тогда вызвала недовольство контролирующего Orhei-Vit Александра

Билинкиса (…) Именно после этой санкции мы стали объектом

массированной, агрессивной и грязной атаки в СМИ, направленной

одновременно на либерализацию импорта сахара и на дискредитацию нашего

предприятия. Абсолютно очевидной целью этой кампании, помимо

банальной мести и удовлетворения собственных амбиций ее инициатора,

является попытка открыть внутренний рынок для поставок тростникового

сахара, который по понятным причинам дешевле свекловичного”.

21

Astfel, în interviul respectiv Președintele Asociației Uniunii Producătorilor de

Zahăr din Moldova a reiterat implicarea lui Alexandr Bilinkis în discuția publică

privind liberalizarea pieței zahărului și deschiderea acesteia pentru importul

zahărului din trestie de zahăr, pe care o cataloghează drept un „atac masiv, agresiv

și murdar a mass-media”, inițiatorul căreia este considerat Alexandr Bilinkis.

Iar, în articolul ,,Сахарный рынок РМ открыт для всех, кто соблюдает

закон» semnat de Raisa Bejan, șefa Direcției executive a Asociației Uniunea

Producătorilor de Zahăr din Moldova, care a fost publicat în ediția din 25 iulie

2014 a ziarului „ПАНОРАМА” și versiunea electronică www.pan.md, este indicat

că: ,,Союз сахаропроизводителей РМ считает развернутую в СМИ

тенденциозную компанию, направленную на разрушение свеклосахарного

комплекса, желанием господина Александра Билинкиса, контролирующего

предприятия Orhei-Vit, Moldpresa и Ассоциацию производителей

плодоовощных консервов Speranța-Con, отомстить за пресеченную в 2012

году Союзом сахаропроизводителей Молдовы попытку Orhei-Vit незаконно

импортировать сахар.(…) Союз сахаропроизводителей Молдовы считает что

действия Александра Билинкиса и его Ассоциации производителей

консервов Speranța-Con, которые дезинформирует общественность и

искажают факты, являются попыткой разрушить действующие рамочные

условия функционирования сахарного рынка. Союз сахаропроизводителей

Молдовы располагает информацией, что целью развернувшейся в СМИ

компании является лоббирование открытия молдавского рынка для

тростникового сахара. В доступе тростника в РМ помимо господина

Билинкиса заинтересована также компания Magt-Vest (принадлежащая Г.

Магдылу),…Тема так называемой либерализации и открытия молдавского

рынка поднимается «тростниковым лобби» каждый год. (…) Однако

владельцы и руководство Orhei-Vit перешли грань здравого смысла и решили

ни много, ни мало, разрушить из мести целую отрасль экономики РМ. (…)

Господин Билинкис и его Ассоциация явно заврались – молдавский сахар

никак не мог помешать им экспортировать сахаросодержащие консервы. (…)

Союзом сахаропроизводителей считает ниже своего достоинства продолжить

эту бессмысленную полемику в СМИ, которые находятся в зависимости от

АО Moldpresa контролируемым господином Билинкисом и призывает

контролируемые им же Orhei-Vit Ассоциацию производителей консервов

Speranța-Con к соблюдению закона и прекращению дезинформирующей

компании в прессе, вызванное исключительно желанием мести за вскрытые

Союз сахаропроизводителей правонарушения”.

Ca urmare, instanța de recurs conchide că, Curtea de Apel Chișinău corect a

remarcat că informațiile publice, răspândite prin intermediul mass-media de către

Asociația Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova vizează implicarea directă

a lui Alexandr Bilinkis în „atacul în mass-media asupra pieței zahărului”, cu

realizarea influenței asupra „publicațiilor, care depind de Moldpresa, controlată de

el”, promovarea „lobby-ului în favoarea zahărului de trestie de zahăr”, precum și

„ignorarea în mod sistematic a obligațiunilor contractuale și încercarea să profite

pe seama altora, refuzând să plătească pentru marfa primită” și sunt relatări

22

defăimătoare, deoarece vizează încălcarea normelor de drept, a bunelor practici în

afaceri și a normelor de conduită morală.

Totodată, instanța de recurs nu poate reține argumentele Asociației Uniunea

Producătorilor de Zahăr din Moldova precum că, nu a răspândit prin sursele mass-

media informațiile privind faptul că Alexandr Bilinkis își ignoră obligațiile

contractuale asumate și încearcă să facă avere din contul altora, se folosește de

influența sa asupra publicațiilor, care depind de Moldpresa, controlată de el pentru

a ataca public și a distruge industria producătoare de zahăr și este implicat în atacul

public asupra industriei zahărului pentru a discredita și a distruge întreaga ramură,

or, conținutul publicațiilor mass-media denotă contrariul, toate aceste relatări

regăsindu-se în textele respective.

Prin urmare, sunt apreciate critic susținerile Asociației Uniunea

Producătorilor de Zahăr din Moldova cu privire la faptul că, în articolele

menționate supra, nu se declară că Alexandr Bilinkis ,,face lobby în favoarea

deschiderii pieței moldovenești pentru zahărul din trestie de zahăr”, aceasta

deoarece citatele invocate anterior atestă contrariul, și anume, prezența afirmațiilor

respective în articolele publicate în sursele mass-media de Asociația Uniunea

Producătorilor de Zahăr din Moldova, care se referă la existența unor fapte

autenticitatea cărora trebuie demonstrată.

În această ordine de idei, examinând informațiile publicate și citate supra,

instanța de recurs punctează că, acestea cuprind acuzații categorice la adresa lui

Alexandr Bilinkis, însă orice declarație, chiar și atunci când constituie o judecată

de valoare, trebuie să fie susținută de un substrat factologic suficient, în caz contrar

ea va avea o natură excesivă. Or, în speță, Asociația Uniunea Producătorilor de

Zahăr din Moldova nu a prezentat nicio dovadă factologică întemeiată pentru a

justifica cele declarate în presă.

La acest capitol, se va nota că statutul unei persoane private implică

necesitatea existenței unui temei de fapt suficient pentru declarații care îi

prejudiciază reputația, chiar dacă astfel de declarații sunt considerate judecăți de

valoare și nu circumstanțe de fapt, or, în speță, asemenea temeiuri nu au fost

prezentate.

În sprijinul poziției exprimate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, consideră că Alexandr Bilinkis, a

dovedit prin probe plauzibile, întrunirea cumulativă a condițiilor prevăzute la art. 7

din Legea cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010, care

conferă dreptul persoanei lezate prin răspândirea relatărilor cu privire la fapte false

și a judecăților de valoare fără substrat factologic suficient, să solicite restabilirea

în drepturi prin dezmințirea informației, precum și repararea prejudiciului moral

cauzat.

Finalmente, informațiile răspândite prin intermediul surselor mass-media de

către Alexander Koss, Speakerul Comitetului de conducere al ÎM „Südzucker

Moldova” SA și de Asociația Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova sunt

false, lipsite de substrat factologic suficient și defăimătoare, și ca urmare, instanța

de apel a apreciat corect că, în speță, este aplicabil sistemul restricțiilor asupra

dreptului la libertatea de exprimare. Or, totuși informațiile lansate au făcut parte

dintr-o discuție deschisă și continuă în presă a chestiunilor de interes public privind

23

piața zahărului din Republica Moldova, iar critica lor de fapt a avut scopul de a

prejudicia imaginea lui Alexandr Bilinkis, ca persoană privată, în privința căruia

limita criticii acceptabile este mai restrânsă.

Suplimentar, instanța de recurs opinează că, lezarea drepturilor reclamantului

se evidențiază și în corelație cu prevederile art. 29 alin. (1), (3) Cod civil potrivit

cărora, orice persoană are dreptul la respectul numelui său. Cel care utilizează

numele altuia este răspunzător de toate confuziile sau prejudiciile care rezultă.

Numele persoanei este un drept personal nepatrimonial, căruia îi sunt specifice

trăsăturile drepturilor absolute.

Astfel, orice persoană are obligația negativă de a se abține de la săvârșirea

unor asemenea acțiuni ce ar încălca dreptul titularului numelui, care constă în

respectarea numele acestuia.

Curtea Europeană în jurisprudența sa a decis că numele ca atribut de

identificare a persoanei și de evidențiere a unei legături familiale determinate intră

în conținutul noțiunii de viață privată personală. Garanția oferită la art. 8 din

Convenție este destinată, în esență, pentru a asigura dezvoltarea, fără ingerințe

externe, a personalității fiecărui individ în raport cu semenii săi.

Instanța de recurs menționează că art. 8 din CEDO are un caracter orizontal,

semnificând că acesta protejează persoana nu doar de ingerințele arbitrare ale

autorităților publice, statele urmând a fi considerate responsabile și de încălcările

venite din partea persoanelor private.

Astfel, statele pot adopta unele măsuri care vizează respectarea vieții private

chiar și în ceea ce privește relațiile dintre indivizi. Acest lucru este valabil și pentru

protejarea dreptului la imagine și la nume împotriva abuzurilor din partea terților

(cauza Schüssel împotriva Austriei, nr. 42409/98 din 21 februarie 2002).

Conform art. 1 a Legii privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133

din 08 iulie 2011, date cu caracter personal reprezintă orice informație referitoare

la o persoană fizică identificată sau identificabilă (subiect al datelor cu caracter

personal), iar consimțământul subiectului datelor cu caracter personal reprezintă

orice manifestare de voință liberă, expresă și necondiționată, în formă scrisă sau

electronică, conform cerințelor documentului electronic, prin care subiectul datelor

cu caracter personal acceptă să fie prelucrate datele care îl privesc.

În situația în care reclamantul nu și-a exprimat acordul cu privire la includerea

numelui său în declarațiile și comunicatele din sursele mass-media enunțate supra,

instanța de recurs consideră că utilizarea numelui, Alexandr Bilinkis, fără

consimțământul acestuia se califică ca ingerință în dreptul reclamantului la onoare

și demnitate.

Pe cale de consecință, cu referire la repararea prejudiciului moral cauzat și

compensarea cheltuielilor de judecată suportate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, consideră că instanța

de apel oportun a admis parțial cerințele.

Conform art. 29 alin. (1) a Legii cu privire la libertatea de exprimare nr. 64

din 23 aprilie 2010, instanța de judecată va acorda o compensație de natură să

aducă satisfacție persoanei lezate.

La stabilirea cuantumului compensației pentru prejudiciul moral, acordată

persoanei fizice, instanța de judecată va lua în considerație caracterul și gravitatea

24

suferințelor fizice și psihice cauzate reclamantului, caracterul informației

răspândite, gradul de răspândire a informației, personalitatea reclamantului,

reputația pârâtului, gradul de vinovăție a pârâtului, consecințele răspândirii

informației defăimătoare, starea materială a reclamantului și cea a pârâtului,

publicarea rectificării, dezmințirii sau acordarea dreptului la replică până la

depunerea cererii de chemare în judecată și alte circumstanțe importante pentru

examinarea cauzei.

Cu referire la prevederile enunțate, stabilind că lui Alexandr Bilinkis i-a fost

cauzat un anumit nivel de stres și frustrare, drept urmare a încălcării dreptului său

la onoare, demnitate și reputație profesională, precum și suferințe psihologice,

drept urmare a numărului mare de articole defăimătoare ce au avut loc pe o arie

largă de răspândire prin intermediul surselor mass-media, instanța de recurs

consideră că Curtea de Apel Chișinău echitabil a stabilit că mărimea compensației

pentru prejudiciul moral ce urmează să fie încasată de la ÎM „Südzucker Moldova”

SA în beneficul lui Alexandr Bilinkis este de 40 000 de lei, iar de la Asociația

Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova în mărime de 150 000 lei și care

corespunde suferințelor psihice suportate de către intimat.

Concomitent, se va menționa că în conformitate art.94 alin.(1) Cod de

procedură civilă, instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să

plătească părții care a avut câștig de cauză toate cheltuielile de judecată. Dacă

acțiunea reclamantului a fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile

de judecată proporțional părții admise din pretenții, iar pârâtului - proporțional

părții respinse din pretențiile reclamantului.

Prin prisma normelor enunțate, instanța de recurs conchide drept justificată

concluzia instanței de apel, de admitere a cerinței lui Alexandr Bilinkis, în acest

sens.

Celelalte apărări ale recurenților formulate în cererile de recurs, la fel, sunt

neîntemeiate, mai mult, sunt expuse asupra circumstanțelor, cărora le-a fost dată o

apreciere corectă de instanța de apel și nefiind stabilite careva încălcări.

Sintetizând, instanța de recurs conchide că decizia recurată este adoptată în

limitele competenței, cu aplicarea corectă a legii materiale care guvernează

raportul juridic litigios, iar în cadrul judecării cauzei au fost create condiții

obiective participanților la proces, întru realizarea drepturilor sale procedurale.

Mai mult că aceste argumente nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv,

nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Față de cele ce preced și având în vedere faptul că decizia instanței de apel

este întemeiată și legală, iar criticele formulate în cererile de recurs sunt

nejustificate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține

decizia instanței de apel.

25

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), alin. (3) Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se resping recursurile declarate de Întreprinderea Mixtă ,,Südzucker

Moldova” Societate pe Acțiuni, Asociația Uniunea Producătorilor de Zahăr din

Moldova și Alexander Koss.

Se menține decizia din 12 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, adoptată

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Alexandr Bilinkis

împotriva lui Alexander Koss, Asociației Uniunea Producătorilor de Zahăr din

Moldova și Întreprinderea Mixtă ,,Südzucker Moldova” Societate pe Acțiuni,

intervenienți accesorii Agenția de presă ,,INFOTAG”, ,,ПАНОРАМА”

„Комсомольская правда”, ,,Magazin Economic ECONOMIST” și

„Экономическое обозрение” cu privire la apărarea onoarei, demnității și

reputației profesionale, precum și repararea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Dumitru Mardari

Nina Vascan

Victor Burduh

Tamara Chișca-Doneva

26