2ra-2163/18 — Demolarea constructiei

Dosarul nr. 2ra-2163/18

Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Cantemir, judecător – S. Caitaz

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul, judecători – G. Vavrin, I. Dănăilă, T. Berdilă

Î N C H E I E R E

07 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de Valentina Patrașcu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Valentina Patrașcu,

împotriva Tatianei Jorovlea și Elenei Jorovlea cu privire la apărarea dreptului de

proprietate și acțiunea reconvențională depusă de Elena Jorovlea și Tatiana

Jorovlea împotriva Valentinei Patrașcu cu privire la apărarea dreptului de

proprietate și a dreptului de vecinătate,

împotriva deciziei din 19 iunie 2018 a Curții de Apel Cahul, prin care a fost

respins apelul declarat de Valentina Patrașcu, prin intermediul avocatului Victor

Baran, fiind menținută hotărârea din 13 aprilie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul

Cantemir,

c o n s t a t ă:

La 24 martie 2016, Valentina Patrașcu, prin intermediul avocatului Victor

Baran, a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Tatianei Jorovlea și

Elenei Jorovlea, solicitând obligarea Tatianei Jorovlea și Elenei Jorovlea să

demoleze gardul și parțial garajul, construite samovolnic pe terenul pentru

construcții cu nr. cadastral XXXXXXXX, situat în satul Gotești, raionul Cantemir,

str. XXXXXXXX, ce îi aparține cu drept de proprietate, și strămutarea gardului în

limitele hotarelor legale; încasarea din contul pârâtelor în beneficiul său a

cheltuielilor pentru eliberarea extrasului din Registrul bunurilor imobile, precum și

pentru efectuarea constatării specialiștilor în domeniul cadastrului bunurilor

imobile, în sumă de 1344 (una mie trei sute patruzeci și patru) lei, 40 bani, precum

și 1000 (una mie) lei, pentru foile de ardezie deteriorate; încasarea din contul

pârâtelor în beneficiul său a tuturor cheltuielilor de judecată, care vor fi suportate

în cadrul prezentului proces.

În motivarea acțiunii s-a invocat că la 04 august 1997, în Registrul bunurilor

imobile a fost înregistrat dreptul ei de proprietate, asupra terenului pentru

construcții nr. cadastral XXXXXXXX cu suprafața de 0,145 ha, situat în satul

1

Gotești, raionul Cantemir, str. XXXXXXXX, iar la 18 ianuarie 2013, i-a fost

eliberat Titlul de autentificare al dreptului deținătorului de teren.

În luna iunie a anului 2014, pârâta Tatiana Jorovlea, care domiciliază în

gospodăria situată în satul Gotești, raionul Cantemir, str. XXXXXXXX, ce

aparține cu drept de proprietate pârâtei Elena Jorovlea, fără acordul său și

împotriva voinței sale, a demolat gardul din plasă metalică, a pătruns pe teritoriul

gospodăriei sale, a deteriorat aproximativ 10 foi de ardezie de pe acoperișul unei

șure și a construit un garaj și un gard din blocuri pe teritoriul gospodăriei sale.

Reclamanta a contestat acțiunile pârâtelor Elena Jorovlea și Tatiana Jorovlea la

Procuratura raionului Cantemir, însă a primit ordonanța de scoatere a Tatianei

Jorovlea de sub urmărire penală și clasarea cauzei penale. Totodată, în cadrul

procesului penal, a fost efectuată constatarea specialiștilor în domeniul cadastrului

bunurilor imobile, potrivit căreia s-a stabilit că, în urma confruntării datelor din

teren cu datele masive, s-a constatat că construcția ce aparține Elenei Jorovlea, se

extinde cu 0,55m pe terenul său, fiind confirmat că o parte a terenului, ce îi

aparține cu drept de proprietate, se află în posesiunea nelegitimă a pârâtelor Elena

Jorovlea și Tatiana Jorovlea, și urmează să fie revendicat.

La 18 noiembrie 2015, Valentina Patrașcu a înaintat către Elena Jorovlea și

Tatiana Jorovlea o cerere prealabilă, prin care a cerut demolarea gardului și

garajului de pe teritoriul său în decurs de 10 zile, însă nu a primit nici un răspuns la

prezenta cerere, iar posesia sa este tulburată până în prezent. Suplimentar, a

suportat cheltuieli în sumă de 1344,40 lei, pentru eliberarea extrasului din

Registrul bunurilor imobile și efectuarea constatării specialiștilor din domeniul

cadastrului bunurilor imobile. Totodată, de către pârâta Tatiana Jorovlea i-au fost

deteriorate 10 foi de ardezie, apreciate la suma de 1000 lei, cheltuieli care urmează

să fie încasate de la pârâte.

La 30 noiembrie 2016, Elena Jorovlea și Tatiana Jorovlea, prin intermediul

avocatului Vladimir Chironachi, au depus acțiune reconvențională, prin care au

solicitat admiterea acesteia și obligarea Valentinei Patrașcu, să demoleze bucătăria

de vară și anexa construită pe terenul cu nr. cadastral XXXXXXXX, construcții

care se află în imediata apropiere a hotarului și care au direcționate scurgerile

apelor spre terenul cu nr. cadastral XXXXXXXX, ce îi aparține cu drept de

proprietate Elenei Jorovlea.

În motivarea acțiunii reconvenționale s-a invocat că, atât garajul, cât și gardul,

sunt ridicate pe linia de hotar existentă, fără ca să existe careva încălcări a dreptului

de vecinătate. De-a lungul liniei de hotar dintre terenul ce aparține Valentinei

Patrașcu și terenul ce aparține Elenei Jorovlea, prima a construit anexe fără ca să

dispună de careva acte, care ar putea certifica și autoriza acele construcții.

Scurgerile apelor de pe construcțiile respective sunt direcționate spre terenul, care

aparține Elenei Jorovlea. Pe parcursul mai multor ani, apele pluviale și zăpada

mereu cădeau de la acele construcții pe terenul Elenei Jorovlea. Datorită

scurgerilor de ape și a zăpezii, Elena Jorovlea în fiecare primăvară a fost nevoită să

aducă pământ și pietriș pentru a acoperi craterele formate. Mai mult ca atât,

grădina, în care au fost investite atâtea surse și muncă, a fost distrusă de apele

scurse de pe acele anexe. S-a adresat în privința acestui fapt către administrația

publică locală, însă i-a fost menționat că urmează să se adreseze în instanța de

2

judecată, totodată fiind constatat că bucătăria și anexele nu dispun de burlane de

scurgere și că pe parcursul anului acumularea apei afectează gospodăria Elenei

Jorovlea. Amplasarea bucătăriei de vară și anexelor, în imediata apropiere a

locuinței vecinului și exploatarea acestora, cu efectul scurgerii de ape pluviale, sunt

fapte care întrec limitele unei vecinătăți tolerabile. Datorită faptului că bucătăria de

vară și anexele, se află în imediata apropiere a liniei hotarului și influențează

inadmisibil dreptul de proprietate al Elenei Jorovlea, consideră necesar de a fi

demolate aceste construcții în scopul protejării dreptului de proprietate.

Prin hotărârea din 13 aprilie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir,

a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Valentina Patrașcu,

împotriva Tatianei Jorovlea și Elenei Jorovlea cu privire la apărarea dreptului de

proprietate și acțiunea reconvențională depusă de Elena Jorovlea și Tatiana

Jorovlea împotriva Valentinei Patrașcu cu privire la apărarea dreptului de

proprietate și influenței inadmisibile dreptului la vecinătate.

Prin decizia din 19 iunie 2018 a Curții de Apel Cahul, a fost respins apelul

declarat de Valentina Patrașcu, prin intermediul avocatului Victor Baran, fiind

menținută hotărârea din 13 aprilie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia despre

imposibilitatea înlăturării contradicțiilor dintre părți, din motivul lipsei hotarului

fix stabilit între gospodăria Valentinei Patrașcu și cea a Tatianei Jorovlea și Elenei

Jorovlea, în conformitate cu prevederile art. 19 alin. (1), (2), (5) și (7) al Legii

cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998.

La 03 septembrie 2018, Valentina Patrașcu a contestat cu recurs decizia din 19

iunie 2018 a Curții de Apel Cahul, solicitând casarea acesteia și a hotărârii din 13

aprilie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir, în partea prin care s-a respins

acțiunea de bază, și în această parte să fie pronunțată o nouă decizie privind

admiterea integrală a pretențiilor formulate de Valentina Patrașcu.

În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat

normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de

către participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii. Suplimentar a reiterat argumente similare celor din cererea

de chemare în judecată și cererea de apel.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

declarat de Valentina Patrașcu este neîntemeiat și urmează a fi declarat inadmisibil,

din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului este de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale. Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că termenul de 2 luni este

termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Cahul a fost pronunțată la

19 iunie 2018, fiind expediată participanților la proces la 06 iulie 2018 (f.d. 127), și

recepționată de avocatul Valentinei Patrașcu – Victor Baran la 16 iulie 2018 (f.d.

131). Astfel, având în vedere faptul că recursul declarat împotriva deciziei din 19

3

iunie 2018 a Curții de Apel Cahul a fost înregistrat la 03 septembrie 2018, în

conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, acesta se consideră declarat

în termen.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din

Codul de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurentă nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de

procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de Valentina Patrașcu.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

4

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Valentina Patrașcu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Dumitru Visternicean,

Nicolae Craiu

5