2ra-2106/18 — desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului
- Temei legal
- temeriule declarării recursului
2ra-2106/18 — desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2ra-2106/2018
prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud: C. Valah)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Clima, A. Malîi, E. Palanciuc)
Î N C H E I E R E
31 octombrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Dumitru Mardari
Galina Stratulat
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Alexandru Bulicanu,
reprezentat de avocatul Vadim Nazarciuc,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Mariana Bulicanu
împotriva lui Alexandru Bulicanu, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția
Drepturilor Copilului Buiucani, mun. Chișinău cu privire la desfacerea căsătoriei,
determinarea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere a
copilului minor, și
la cererea reconvențională depusă de Alexandru Bulicanu împotriva Marianei
Bulicanu, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului
Buiucani, mun. Chișinău cu privire la încasarea pensiei de întreținere,
împotriva deciziei din 20 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost admis apelul declarat de Mariana Bulicanu și a fost casată parțial hotărârea din
15 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani cu pronunțarea unei noi
hotărâri de admitere în parte a acțiunii
c o n s t a t ă :
La data de 15 august 2017, Mariana Bulicanu a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Alexandru Bulicanu, intervenient accesoriu Direcția pentru
Protecția Drepturilor Copilului Buiucani, mun. Chișinău cu privire la desfacerea
căsătoriei, determinarea domiciliul copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere
în mărime de 1/3 lunar, și a cheltuielilor de judecată a cauzei.
În motivarea acțiunii a invocat că a înregistrat căsătoria cu Alexandru
Bulicanu la data de 26 octombrie 2007, căsătoria fiind trecută în registrul actelor
de stare civilă la nr. XXXXX de Primăria s. Boldurești, r. Nisporeni.
Din căsătorie părțile au doi copii minori: XXXXX.
Reclamanta a relatat că viața în comun cu pârâtul a eșuat, deoarece în anii de
căsătorie s-a creat o atmosferă de neînțelegere. Incompatibilitatea caracterelor,
viziunile contrare asupra modului și principiilor de conviețuire. Atmosferă
tensionată influențează negativ asupra dezvoltării psihologice a copiilor, în
contextul în care pârâtul este plecat peste hotarele țării, ceea ce a condus la
1
convingerea fermă despre imposibilitatea păstrării familiei. În această situație,
consideră inoportună menținerea familiei, eșuând toate căile de împăcare, din care
motiv solicită desfacerea căsătoriei fără acordarea unui termen de împăcare,
deoarece încercările de a păstra familia au dat rezultate negative, ceea ce atrage
după sine imposibilitatea concilierii situației create. Referitor la încasarea pensiei
de întreținere, a menționat că întrucât pârâtul nu locuiește împreună cu copiii săi,
consideră rezonabilă încasarea pensiei de întreținere pentru a le oferi copiilor un
trai decent.
În privința determinării domiciliului copiilor, reclamanta a menționat că
întrucât intenționează să locuiască separat de pârât, consideră necesar ca domiciliul
copiilor să fie stabilit cu mama, inclusiv și din motivul că între copii și mamă deja
există o legătură psihologică și sentimentală mai strânsă decât cu orice altă
persoană, inclusiv și tatăl lor.
Mai mult, pârâtul nu este împotrivă ca după desfacerea căsătoriei copii să
rămână să locuiască cu mama.
La data de 15 ianuarie 2018 Alexandru Bulicanu a depus cerere
reconvențională împotriva Marianei Bulicanu, intervenient accesoriu Direcția
pentru Protecția Drepturilor Copilului Buiucani, mun. Chișinău prin care a solicitat
încasarea de la Alexandru Bulicanu în beneficiul Marianei Bulicanu pensia pentru
întreținerea copiilor minori în mărime de a câte 1 500 de lei, lunar, pentru fiecare
copil.
În motivarea acțiunii a invocat aceleași argumente ca și Mariana Bulicanu,
referitor la data, locul înregistrării căsătoriei și copiii comuni care s-au născut din
căsătoria respectivă, menționând că viața în comun cu soția a eșuat, dar părinții
sunt obligați să-și întrețină copiii minori.
Din motivul că nu are un loc permanent de muncă, are diferite câștiguri, este
plecat peste hotarele țării, având drept scop întreținerea sa și a copiilor minori
rămași cu mama, a solicitat încasarea pensiei de întreținere pentru copiii minori
într-o sumă bănească fixă.
Prin hotărârea din 15 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani a
fost admisă parțial acțiunea inițială, fiind desfăcută căsătoria încheiată dintre
Alexandru Bulicanu și Mariana Bulicanu (Colun), la 26 octombrie 2007, la
Primăria s. Boldurești, r. Nisporeni, trecută în registrul de stare civilă la nr.
XXXXX, determinat locul de trai al copiilor minori XXXXX, cu mama copiilor,
Mariana Bulicanu, născută la XXXXX, iar în rest pretenția privind încasarea
pensiei de întreținere în mărimea solicitată a fost respinsă ca neîntemeiată.
Totodată, s-a admis acțiunea reconvențională, fiind încasată de la Alexandru
Bulicanu în beneficiul Marianei Bulicanu pensia de întreținere pentru copiii minori
XXXXX, a câte 1 500 lei, lunar, pentru fiecare copil, de la data pronunțării hotărâri
până la atingerea majoratului. La fel, s-a încasat de la Alexandru Bulicanu în
beneficiul statului taxa de stat de care este scutită Mariana Bulicanu, în mărime de
980 de lei și în mod egal de la Alexandru Bulicanu și Mariana Bulicanu taxa de
stat pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei și eliberarea certificatului de divorț la
Oficiul stării civile, în mărime de 100 de lei de la fiecare.
La data de 14 februarie 2018, Mariana Bulicanu a depus apel împotriva
hotărârii din 15 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și a solicitat
casarea hotărârii în partea admiterii acțiunii reconvenționale și emiterea unei noi
2
hotărâri cu privire la încasarea pensiei de întreținere în mărime de 5 000 lei de la
data depunerii acțiunii.
Prin deciziei din 20 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul
declarat de Mariana Bulicanu. A fost casată hotărârea din 15 ianuarie 2018 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în partea referitoare la respingerea
pretenției privind încasarea pensiei de întreținere pentru copii minori din cererea de
chemare în judecată Mariana Bulicanu împotriva lui Alexandru Bulicanu,
intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului Buiucani,
mun. Chișinău cu privire la desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului
copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere pentru copii minori, și în partea
referitoarea la admiterea acțiunii reconvenționale a lui Alexandru Bulicanu
împotriva Marianei Bulicanu, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția
Drepturilor Copilului Buiucani, mun. Chișinău cu privire la încasarea pensiei de
întreținere pentru copii minori, și în această parte a fost emisă o hotărâre nouă prin
care a fost admisă parțial pretenția privind încasarea pensiei de întreținere pentru
copiii minori din acțiunea inițială și a fost respinsă acțiunea reconvențională. A fost
încasat de la Alexandru Bulicanu în beneficiul Marianei Bulicanu pensia de
întreținere pentru copiii minori Ariana Bulicanu și Evelina Bulicanu a câte 1 500
lei lunar, pentru fiecare copil, de la data depunerii acțiunii inițiale, adică de la 15
august 2017 până la atingerea majoratului. În rest hotărârea din 15 ianuarie 2018 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani a fost menținută.
La data de 23 august 2018, Alexandru Bulicanu, reprezentat de avocatul
Vadim Nazarciuc a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel și a
solicitat casarea acesteia cu menținerea hotărârii primei instanțe.
În motivarea recursului a indicat că consideră neîntemeiată și ilegală decizia
instanței de apel, deoarece instanța de apel a aplicat și interpretat eronat normele de
drept material și procedural.
Recurentul a reiterat în susținerea recursului motive de fapt și de drept
similare celor invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele inferioare.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 20 iunie 2018, dar
date ce ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la materialele cauzei
lipsesc.
Astfel, recursul, declarat la data de 23 august 2018, este în termen.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data
primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,
admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.
În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul
raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și
face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu
alin. (2).
Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile
invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul Colegiului civil,
3
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că
recursul este inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Completul Colegiului menționează că argumentele expuse de Alexandru
Bulicanu, reprezentat de avocatul Vadim Nazarciuc în cererea de recurs nu se
încadrează în nici unul din temeiurile de declarare a recursului prevăzute la art. 432
alin. (2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care
se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nicio referire cu privire la fondul recursului.
Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea
faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art.
432 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.
În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CEDO că „...
art. 6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o
instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul
declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de
șanse de succes.” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a
Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de
apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură
și aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele recursului au
fost verificate minuțios la judecarea cauzei în ordine de apel, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge
la concluzia de a considera recursul declarat de Alexandru Bulicanu, reprezentat de
avocatul Vadim Nazarciuc, ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de
procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
4
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Alexandru Bulicanu, reprezentat
de avocatul Vadim Nazarciuc.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Dumitru Mardari
Galina Stratulat
5