2ra-2039/18 — încasarea sumei, dobânzii de întârziere si compensarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea sumei, dobânzii de întârziere si compensarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului.
2ra-2039/18 — încasarea sumei, dobânzii de întârziere si compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2ra-2039/18
prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani), judecătorul: D. Tricolici
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecătorii: V. Clima, A. Malîi, E. Palanciuc
Î N C H E I E R E
31 octombrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Nicolae Craiu
Dumitru Visternicean
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Societatea cu
Răspundere Limitată „Capital Gaz” ,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolai Jelezoglo
împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Capital Gaz”cu privire la încasarea
sumei, dobânzii de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 18 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a
respins cererea de apel declarată de către Societatea cu Răspundere Limitată
„Capital Gaz”,
c o n s t a t ă :
La 19 aprilie 2017, Nicolai Jelezoglo a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Capital Gaz” (în continuare
SRL „Capital Gaz”) cu privire la încasarea sumei de 39000 lei, dobânzii de
întârziere în mărime de 4644,74 lei și compensarea cheltuitelor de judecată
compuse din taxa de stat în mărime de 1309,34 lei și cheltuieli de asistență juridică
în sumă de 3000 lei.
În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, conform înțelegerii verbale între
părți și în urma întocmirii de către pârât a unui deviz de cheltuieli preventiv pentru
executarea lucrărilor de gazificare a obiectului ,,Centrul cu funcții funerare cu
spații de producere și comerț”, amplasat în mun. XXXXXX, str. XXXXXX, urma
să se ajungă la apariția unui raport juridic de antrepriză.
Nicolai Jelezoglo a menționat că, cu titlu de înțelegere prealabilă în ceea ce
privește demararea executării lucrărilor de gazificare, la 07 septembrie 2015 a
transferat în avans către SRL „Capital Gaz” suma de 39 000 lei cu destinația plății
– pentru montarea cazanului pentru gaz, fapt confirmat prin ordinul de plată nr.10
din 07 septembrie 2015 și dispoziția de încasare a numerarului nr.4 din
07 septembrie 2015.
Reclamantul a indicat că, datorită faptului că SRL „Capital Gaz” este o
organizație licențiată în domeniul gazificării, a avut toată încrederea în onorarea cu
bună-credință a obligațiilor asumate privind procurarea materialelor necesare
pentru gazificarea obiectului și executarea ulterioară a lucrărilor de gazificare
1
conform standardelor și normelor stabilite. Însă, contrar înțelegerii prealabile
privind consecutivitatea executării obligațiilor asumate, pârâtul a demarat lucrările
subterane de montare a țevilor de gaz la obiect, asigurându-l că lucrările vor fi
finalizate până la finele anului 2015 cu procurarea utilajelor și a materialelor
promise, cu recepția finală a obiectului, dar în pofida faptului că nu și-a onorat
obligațiile asumate în termenul negociat, pârâtul nejustificat a solicitat achitarea
unei sume bănești suplimentare, fără a explica destinația acesteia, refuzând
întocmirea unui act de îndeplinire a lucrărilor, cu descifrarea categoriilor de lucrări
executate și a sumelor bănești cheltuite.
Reclamantul a menționat că, din motivul că pârâtul nu a primit suma solicitată,
a stopat lucrările, plecând de pe șantier, evitând orice contact.
Nicolai Jelezoglo a precizat că la 17 iunie 2016 a expediat în adresa pârâtului o
somație, prin care a solicitat restituirea documentației de proiect a obiectului, dar
care a rămas fără de răspuns, motiv din care la 07 iulie 2016 s-a adresat către
SA ,,Moldova-Gaz” și Inspectoratul Principal de Stat pentru Supravegherea
Tehnică a Obiectelor Industriale Periculoase, solicitând contribuirea la stabilirea
locului aflării pârâtului, precum și verificarea corespunderii rigorilor normative a
lucrărilor parțial executate de către SRL „Capital Gaz”.
Reclamantul a indicat că conform Actului de control nr. 11 din 15 iulie 2016
întocmit de către Serviciul Supraveghere Tehnică a SRL ,,Chișinău-Gaz”, în
prezența antreprenorului SRL „Capital Gaz” s-a constatat că lucrările de
construcție-montare au fost executate de către SRL ,,Capital Gaz” fără de
înregistrare a obiectului și fără supravegherea tehnică la SRL ,,Chișinău-Gaz”, cu
încălcarea normelor și standardelor stabilite. Iar cu titlu de recomandare s-a indicat
că: SRL „Capital Gaz” urmează să descopere gazoductul subteran și să prezinte
lucrările îndeplinite inginerului supraveghere tehnică de la SRL ,,Chișinău-Gaz” cu
oformarea actelor la lucrările ce devin ascunse. Totodată, s-a menționat că
beneficiarul urmează să încheie un contract privind executarea lucrărilor de
construcție-montaj cu o organizație autorizată.
Nicolai Jelezoglo a punctat că, prin reclamația din 01 august 2016, a somat
pârâtul despre cele invocate în Actul de control din 15 iulie 2016, cu solicitarea de
a a-și ridica bunurile și de a-i restitui suma nejustificat încasată, la care nu a primit
niciun răspuns, motiv din care la 16 august 2016 l-a somat în mod repetat.
Reclamantul a indicat că cu forțele proprii a descopertat țevile instalate de către
pârât, contrar rigorilor tehnice și legale, și le-a demontat conform prescripției
organelor de resort, suportând cheltuieli suplimentare în acest sens.
La fel, reclamantul a mai indicat că la 25 ianuarie 2017, repetat, s-a adresat cu
o reclamație către pârât, solicitând restituirea sumei achitată în avans, care a rămas
fără răspuns.
Întemeindu-și pretențiile în baza art. 9, 11, 512, 513, 572, 575, 585, 602, 619,
1389 Cod civil și art. 5, 32, 38, 94, 96, 166 Cod de procedură civilă, Nicolai
Jelezoglo a solicitat încasarea de la SRL „Capital Gaz” sumei de 39 000 lei,
dobânzii de întârziere în mărime de 4 644, 74 lei și cheltuielilor de judecată
compuse din taxa de stat în mărime de 1 309,34 lei și 3 000 lei pentru acordarea
asistenței juridice.
Prin hotărârea din 22 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani)
cererea de chemare în judecată a fost admisă integral.
2
În susținerea poziției date, instanța de fond a concluzionat că solicitările
reclamantului din cererea de chemare în judecată sunt întemeiate, probate și se
încadrează în prevederile legii, motiv din care urmează a fi admise.
La 20 octombrie 2017, SRL „Capital Gaz” a depus apel nemotivat împotriva
hotărârii din 22 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani),
solicitând admiterea cererii de apel, scutirea de la plata taxei de stat, casarea
hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea
cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată și compensarea din contului lui
Nicolai Jelezoglo a cheltuielilor de judecată suportate la examinarea litigiului.
Prin încheierea din 24 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat
curs cererii de apel depuse de SRL „Capital Gaz” și s-a acordat termen apelantului
până la data de 20 decembrie 2017, ora 10:00 pentru înlăturarea neajunsurilor și
anume prezentarea apelului motivat și dovada achitării taxei de stat în mărime de
982 lei.
În cadrul ședinței de judecată din 20 decembrie 2017 SRL „Capital Gaz” a
prezentat dovada achitării taxei de stat și a depus cerere de apel motivată prin care
a solicitat admiterea solicitărilor inițiale.
Prin decizia din 18 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă
cererea de apel declarată de SRL „Capital Gaz” și menținută hotărârea din
22 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani).
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 30 iulie 2018 SRL „Capital
Gaz” a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea cererii de recurs, amânarea cu o
lună a plății taxei de stat, casarea integrală ca neîntemeiate a deciziei din
18 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii instanței de fond cu
emiterea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată și
compensarea din contul lui Nicolai Jelezoglo a cheltuielilor de judecată suportate
la examinarea litigiului (f.d.139-143).
În motivarea recursului recurentul a menționat că hotărârea instanței de fond și
decizia instanței de apel sunt ilegale și neîntemeiate, deoarece instanțele ierarhic
inferioare la judecarea cauzei au interpretat și aplicat greșit normele de drept
material și nu s-au expus motivat la toate circumstanțele de fapt și de drept expuse
în cererea de apel, fapte care se încadrează în prevederile art.432 alin.(2), lit. a), b),
c) Cod de procedură civilă.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară
în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel.
Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la
18 aprilie 2018, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la 07iunie 2018,
confirmare despre recepționarea acesteia de către părți la materialele dosarului
lipsește.
În aceste circumstanțe recursul, declarat de către SRL „Capital Gaz”, la
30 iulie 2018, se consideră depus în termen.
Examinând temeiurile recursului declarat de SRL „Capital Gaz” în raport cu
materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi
declarat inadmisibil, din următoarele considerente.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile
și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
3
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) Cod de procedură civilă, se consideră că
normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care
instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o
lege care nu trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată
neconstituțională; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat
analogia legii sau analogia dreptului.
În conformitate cu art. 432 alin. (3) Cod de procedură civilă, se consideră că
normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care:
pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei; pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i
s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost
încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat
problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar
lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări decât
cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei,
dar nu și temeinicia în fapt.
În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta etapă
este de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul ilegal al
deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor
garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a
Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie
civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil,
consfințite de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la
justice și la dreptul subsecvent de a fi audiat de о instanta judecatoreasca
(hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra
Greciei din 27 martie 2014).
În acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la
justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a
admisibilitații recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea
unei cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât
condițiile stabilite pentru о cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc scopul
de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de
administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO
(hotarârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016).
4
Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în
funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din
02 octombrie 2014), iar în concepția CtEDO, nu se impune motivarea detaliată a
deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,
respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra
Armeniei din 19 ianuarie 2010).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SRL „Capital Gaz” este
declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4)
Cod de procedură civilă, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziilor
instanței de apel, iar alegațiile invocate în recurs nu indică încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei pentru declararea recursului
admisibil.
Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la
concluzia de a considera recursul declarat de SRL „Capital Gaz” ca fiind
inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 Cod de
procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Recursul, declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Capital Gaz”,
se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Nicolae Craiu
Dumitru Visternicean
5