ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție

Sursă originală

CSJ 31.10.2018

3ra-1174/18 — contestarea actelor administrative

HOTĂRÂRE

31.10.2018

Pe scurt

Instanță: Curtea Supremă de Justiție
Obiect: contestarea actelor administrative
Temei legal: reverificarea declaratiilor vamale

RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2018
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

3ra-1174/18 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr. 3ra-1174/18

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud. V.Buhnaci)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I.Țurcan, Iu.Cotruță, N.Simciuc)

DECIZIE

31 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

având în componența sa:

Președintele ședinței, judecător: Galina Stratulat

judecători: Nina Vascan

Nicolae Craiu

Dumitru Mardari

Dumitru Visternicean

examinând recursul declarat de către Societatea Comercială ,,Guaxan”

Societate cu Răspundere Limitată,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către

Societatea Comercială ,,Guaxan” Societate cu Răspundere Limitată împotriva

Biroului Vamal Centru cu privire la contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei din 23 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul declarat de către Biroul Vamal Centru, casată hotărârea din 19

decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central în partea admiterii

pretențiilor depuse de către Societatea Comercială ,,Guaxan” Societate cu

Răspundere Limitată, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, de

respingere a pretențiilor, în rest, hotărârea primei instanțe a fost menținută,

c o n s t a t ă :

La 15 martie 2017, reclamanta Societatea Comercială ,,Guaxan” Societate

cu Răspundere Limitată (în continuare SC ,,Guaxan” SRL) a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Biroului Vamal Centru cu privire la contestarea

actelor administrative.

În motivarea acestei acțiuni, SC ,,Guaxan” SRL a indicat că, conform

declarațiilor vamale de import nr. 3029141 din 4 ianuarie 2016, nr. 3029181174

din 5 decembrie 2016, nr. 3029112684 din 16 martie 2015, nr. 3029117429 din

3 aprilie 2015 și nr. 305112782 din 19 noiembrie 2015, a importat de la

producătorul german „Simplex” în Republica Moldova, organe congelate de

porcine - piciorușe de porc.

A susținut că la importul acestor mărfuri s-a achitat taxa pentru procedurile

vamale și taxa pe valoarea adăugată în sumă de 240170,76 lei, marfa fiind

declarată conform nomenclaturii combinate la poziția tarifară 020649000,

valabilă la momentul depunerii declarației și în sistemul „Asycuda World”.

Reclamanta a mai invocat că toate declarațiile vamale enunțate au fost

supuse controlului vamal complex, care constă din controlul vamal documentar,

control economic și control fizic, iar pe lângă taxa pentru procedurile vamale și

taxa pe valoarea adăugată, la marfa importată a fost calculată si taxa vamală,

care la momentul depunerii declarației vamale a constituit 15 % din valoarea

mărfurilor importate.

Prezentând declarația vamală la postul vamal nr. 3029, a fost informată că,

în legătura cu intrarea în vigoare a Acordului de asociere între Republica

Moldova pe de o parte și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a

energiei Atomice și Statele membre ale acestora, pe de altă parte din 18 iulie

2014, fiecare parte reduce sau elimină taxele vamale aplicate mărfurilor

originare din cealaltă parte, în conformitate cu anexa XV la prezentul acord și

părțile elimină toate taxele vamale pentru mărfurile originare din cealaltă parte

începând cu data intrării în vigoare a prezentului acord pentru toate mărfurile

livrate reciproc, cu excepțiile prevăzute la punctele 2, 3 și 4 și fără a aduce

atingere punctului 5 din anexa XV la Acordul de asociere „Eliminarea taxelor”.

Unica condiția necesară pentru eliberarea mărfii importate de taxa vamală a fost

prezentarea Certificatului de origine EUR1, care confirma originea mărfii

importate din statele membre al Acordului de asociere.

Consultând Acordul de asociere respectiv, reclamanta a stabilit că marfa

importată de către companie nu se regăsește în lista mărfurilor indicate la pct. 4

lit. f) al Anexei XV, lista mărfurilor care vor fi eliberate de taxa vamală din data

de 1 ianuarie a celui de-al cincilea an care urmează datei intrării în vigoare al

prezentului Acord și respectiv nu este supusă taxei vamale, cu respectarea

condiției prezentării Certificatului de origine EUR 1, care confirmă originea

mărfii importate din statele membre al Acordului de asociere, în original.

În continuare, SC ,,Guaxan” SRL a mai indicat că, având la mână toate

documentele confirmative necesare, s-a adresat Biroului Vamal Centru cu o

solicitare, în cazul în care documentele prezentate corespund cerințelor legale,

de a efectua schimbările necesare în sistemul Asycuda World, în ceea ce

privește eliberarea mărfii importate de taxa vamală.

Ca urmare, solicitarea a fost acceptată și organul vamal de sine stătător, a

introdus schimbările respective în sistemul Asycuda World, eliberându-i marfa

importată de taxa vamală, declarația vamală fiind retapată, supusă controlului

vamal documentar, economic și cel fizic, aplicând „Liber de vamă".

Ulterior, la 15 februarie 2017, reprezentanții firmei au fost invitați la

Biroul vamal Centru de către inspectorul secției „Control ulterior”, care i-au

înmânat procesul-verbal de reverificare a declarațiilor vamale, în care s-a

menționat că compania SC „Guaxan” SRL neîntemeiat a beneficiat de preferințe

și urmează a fi recalculate și încasate obligații vamale în sumă de 211087,57 lei,

iar la 10 martie 2017 li s-a adus la cunoștință și decizia de regularizare nr. 168

din 07 martie 2017, potrivit cărei compania „Guaxan” urmează să achite

obligația vamală în sumă de 264358,28 lei, din care suma de 211087,57 lei, cu

titlu de taxă vamală și TVA și suma de 53270,71 lei, cu titlu de penalitate.

Potrivit reclamantei, acțiunile autorității vamale sunt ilegale, deoarece

compania fiind importator de bună credință, care activează onest în Republica

Moldova mai mult de 10 ani, nu a avut intenții de a se eschiva de la plata

drepturilor de import, depunând în acest sens declarația vamală cu achitarea

tuturor plăților vamale, inclusiv și plata taxei vamale.

Însuși organul vamal, de sine stătător, în corespundere cu art. 147 alin. (1)

și Anexa nr. XV, alin. (1) al Acordului de asociere sus-menționat, nu a perceput

taxa vamală, efectuând schimbările respective în sistemul Asycuda World,

având ca baza prezentarea certificatului EURO 1, ce atestă proveniența mărfii

din Uniunea Europeană, astfel respectând întocmai prevederile Acordului de

asociere dintre Republica Moldova si Uniunea Europeană.

Este de menționat că, declarațiile vamale au fost completate, stocate,

înregistrate pe server și tipărite de către broker vamal, cu indicarea în rubrica 47

a declarației vamale a cuantumului taxei vamale integral. Organul vamal a

intervenit de sine stătător cu modificările ulterioare în declarația vamală,

recunoscând dreptul importatorului de a nu plăti taxa vamală conform

Acordului de asociere și a acceptat valoarea în vamă a mărfurilor declarate și

indicate în declarația valorii în vamă.

În opinia reclamantei, prin acțiunile întreprinse de către colaboratorii

vamali, organul vamal a confirmat, că la momentul perfectării declarațiilor

vamale, informația din declarațiile vamale corespundea întocmai informației din

documentele atașate, motiv pentru care la 24 februarie s-a adresat cu o cerere

prealabilă de soluționare amiabilă a litigiului, însă nu a primit răspuns, motiv

pentru care a fost depusă prezenta acțiune.

Reclamanta SC ,,Guaxan” SRL a solicitat anularea procesului verbal de

reverificare a declarațiilor vamale nr. 17.17/2-r din 2 februarie 20117 și a

deciziei de regularizare nr. 168 din 7 martie 2017 emise de Biroul Vamal Centru

cu încasarea din contul acestuia în beneficiul său a surplusului taxelor vamale

încasate ilegal în sumă totală de 264358,28 lei și a cheltuielilor de judecare a

cauzei în sumă de 8505,59 lei.

Prin hotărârea din 19 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Central, acțiunea înaintată de către SC ,,Guaxan” SRL a fost admisă parțial,

fiind anulată decizia de regularizare nr. 168 din 7 martie 2017 a Biroului Vamal

Centru ca fiind ilegală și obligat Biroul Vamal Centru de a restitui SC

,,Guaxan” SRL suma în mărime de 264358,28 lei încasați suplimentar pentru

devămuirea mărfii importate. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 23 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de către Biroul Vamal Centru, casată hotărârea din 19 decembrie 2017

a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, în partea admiterii pretențiilor depuse de

către SC ,,Guaxan” SRL, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, de

respingere a pretențiilor, în rest, hotărârea primei instanțe a fost menținută.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei sus-enunțate, la 11 iulie 2018

SC ,,Guaxan” SRL a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi hotărâri, prin care

acțiunea cu privire la contestarea actelor administrative și încasarea cheltuielilor

de judecată să fie admisă integral și în sensul declarat.

În susținerea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate în

acțiunea inițială și în referința asupra cererii de apel anexate la dosar,

suplimentar invocându-se că, organul vamal nu a demonstrat clasificarea

incorectă efectuată de către declarant, nu a emis decizie de clasificare, ceea ce

demonstrează lipsa motivelor pentru modificarea clasificării mărfii importate.

La fel, instanța de judecată nu a dat o apreciere justă probelor invocate de

către recurent ce ar ține cont de respectarea corectitudinii respectării procedurii

emiterii deciziei de regularizare care se contestă în prezenta speță.

În rezultat, instanța de apel s-a eschivat de la exercitarea obligației impusă

prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, a examinat superficial

circumstanțele cauzei, nu a intrat în esența litigiului și nu a apreciat toate

circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând hotărâre neîntemeiată

de respingere a acțiunii (f.d.195-201).

Prin urmare, anume aceste circumstanțe impun admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi hotărâri sub aspectele

sus – vizate.

La 6 august 2018 în adresa intimatului Biroul Vamal Centru a fost

expediată copia recursului declarat de SC ,,Guaxan” SRL, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței (f.d.205), iar la 4 septembrie 2018 organul

vamal a depus referință asupra cererii de recurs depusă de către SC ,,Guaxan”

SRL, solicitând respingerea recursului ca fiind inadmisibil (f.d.207-210).

Conform art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul înaintat de către SC ,,Guaxan”

SRL la 11 iulie 2018 (f.d.195) este declarat în termen, având în vedere faptul că

actul judecătoresc (decizia Curții de Apel) ce se solcită a fi contestat și ce

constituie obiectul prezentului recurs a fost adoptată la 23 mai 2018 (f.d.181).

Prin încheierea din 17 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție,

recursul declarat de către SC ,,Guaxan” SRL a fost considerat admisibil și fără a

prejudicia fondul a fost dispusă judecarea acestuia de către completul din 5

judecători.

În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează

fondul recursului.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea

hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători

decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților

acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în

cererea de recurs.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în cererea

de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat, care urmează a fi respins cu

menținerea integrală a deciziei instanței de apel.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu

recurs.

După cum denotă actele cauzei, la 4 ianuarie 2016 reclamanta SC

,,Guaxan” SRL a depus la Biroul Vamal Chișinău (ulterior fiind reorganizat în

Biroul Vamal Centru) declarația vamală nr. 3029I41 privind importul mărfii –

organe congelate de porcine, piciorușe din Germania, marfa fiind declarată

conform nomenclaturii combinate la poziția tarifară 020649000, valabilă la

momentul depunerii declarației și în sistemul „Asycuda World” (f.d.15).

Pentru confirmarea veridicității datelor privind valoarea în vamă a mărfii

declarantul SC ,,Guaxan” SRL a anexat următoarele documente: factura

comercială (invoice) 30/MD-GU din 29 decembrie 2016, certificatul de origine

a mărfurilor, declarația vamală a țării de export nr.15DE945930861729E0,

autorizația sanitară eliberată de serviciul veterinar, certificatul veterinar eliberat

de serviciul veterinar, calculația cheltuielilor de transport , dispoziția de plată,

paking list, pro-forma actului comercial, contractul de vînzare – cumpărare și

scrisoarea de trăsură internațională prevăzută de convenție (f.d.21-33).

La fel s-a constatat că, declarația vamală enunțată a fost supusă controlului

vamal complex, care constă din controlul vamal documentar, control economic

și control fizic.

Tot actele cauzei atestă că, la momentul înregistrării declarației vamale

depuse de către brokerul vamal, pe lângă taxa pentru procedurile vamale și taxa

pe valoarea adăugată, la marfa importată a fost calculată si taxa vamală, care la

momentul depunerii declarației vamale a constituit 15 % din valoarea mărfurilor

importate, constituind suma de 36 886,38 lei (f.d.15).

Cu toate acestea, Biroul Vamal Chișinău examinând setul de documente

prezentat, a concluzionat că marfa importată de declarantul SC ,,Guaxan” SRL

urmează a fi eliberată de taxă vamală, în legătura cu intrarea în vigoare a

Acordului de asociere între Republica Moldova pe de o parte și Uniunea

Europeană și Comunitatea Europeană a energiei Atomice și Statele membre ale

acestora, pe de altă parte din 18 iulie 2014, potrivit căruia fiecare parte reduce

sau elimină taxele vamale aplicate mărfurilor originare din cealaltă parte, în

conformitate cu anexa XV la prezentul acord și părțile elimină toate taxele

vamale pentru mărfurile originare din cealaltă parte începând cu data intrării în

vigoare a prezentului acord pentru toate mărfurile livrate reciproc, cu excepțiile

prevăzute la punctele 2, 3 și 4 și fără a aduce atingere punctului 5 din anexa XV

la Acordul de asociere „Eliminarea taxelor”. Unica condiția necesară pentru

eliberarea mărfii importate de taxa vamală a fost prezentarea Certificatului de

origine EUR1, care confirma originea mărfii importate din statele membre al

Acordului de asociere, condiție ce a fost respectată de către declarant (f.d.21).

Drept urmare, organul vamal de sine stătător, a introdus schimbările

respective în sistemul Asycuda World, eliberându-i marfa importată de taxa

vamală, declarația vamală fiind retapată, supusă controlului vamal documentar,

economic și cel fizic, aplicându-se „Liber de vamă".

Aceste circumstanțe au fost invocate de către reclamanta SC ,,Guaxan”

SRL în cadrul ședinței de judecată, iar pârâtul Biroul Vamal Centru nu le-a

negat.

De asemenea, s-a constatat că ulterior însă, în temeiul planului de activitate

pentru trimestru I al anului 2017, inspectorul principal din cadrul Secției control

ulterior din cadrul Serviciului Vamal, Biroul Vamal Centru a efectuat în

perioada 11 ianuarie 2017 – 30 ianuarie 2017 la reclamanta SC ,,Guaxan” SRL

reverificarea tranzacțiilor economice externe efectuate de către agentul

economic respectiv în perioada anilor 2013-2016, în special fiind supusă

reverificării declarația vamală nr. 3029I41 din 4 ianuarie 2016, care a beneficiat

de scutirea taxei vamale. În urma analizei tranzacțiilor economice externe a

agentului economic sus-indicat au fost identificate încă patru declarații vamale

nr.nr. 3029I12684 din 16 martie 2015, 3029I17429 din 3 aprilie 2015,

3051I2782 din 19 noiembrie 2015, 3029I81174 din 5 decembrie 2016, cu marfă

identică, care de asemenea au beneficiat de scutirea taxei vamale, iar în urma

reverificării a fost întocmit procesul-verbal de reverificare a declarațiilor vamale

nr. 17,17/2-R din 2 februarie 2017, în care s-a menționat că compania SC

„Guaxan" SRL neîntemeiat a beneficiat de preferințe și urmează a fi recalculate

și încasate obligații vamale în sumă de 211087,57 lei (f.d.9).

Astfel, Biroul Vamal Centru a stabilit o încălcare a prevederilor art. 12711

alin. (1) lit. a), art. 12713, 129, 2022, 2027 alin. (1) Cod vamal și art. 228 Cod

fiscal, iar ca consecință, la 7 martie 2017, a întocmit decizia de regularizare nr.

168, stabilindu-i SC „Guaxan" SRL să achite obligația vamală în sumă de

264358,28 lei, din care suma de 211087,57 lei – cu titlu de taxă vamală și TVA

și suma de 53270,71 lei – cu titlu de penalitate (f.d.11).

Pârâtul Biroul Vamal Centru și-a motivat decizia enunțată prin faptul că

pentru mărfurile importate în baza declarațiilor vamale nr.nr. 3029I12684 din

16.03.2015, 3029I17429 din 3 aprilie 2015, 3051I2781 din 19 noiembrie 2015,

3029I81174 din 5 decembrie 2016 și 3029I41 din 4 ianuarie 2016, cu valoarea

statistică de 1 172 708, 75 lei care au beneficiat de preferințe neîntemeiat,

urmează a fi recalculate și încasate obligațiile vamale conform prevederilor

legale menționate.

Din considerentul că, după cum invocă reclamanta SC ,,Guaxan” SRL,

acțiunile autorității vamale sunt ilegale, a fost depusă prezenta acțiune,

reclamanta solicitând anularea procesului verbal de reverificare a declarațiilor

vamale nr. 17.17/2-r din 2 februarie 20117 și a deciziei de regularizare nr. 168

din 7 martie 2017 emise de Biroul Vamal Centru și încasarea din contul

Biroului Vamal Centru în beneficiul său a surplusului taxelor vamale încasate

ilegal în sumă totală de 264358,28 lei și a cheltuielilor de judecare a cauzei în

sumă de 8505,59 lei (f.d.3-7).

Fiind investită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a ajuns la

concluzia temeiniciei acțiunii, pe care a admis-o parțial, motivându-și soluția

prin faptul că, declarațiile vamale prezentate de către SC ,,Guaxan” SRL în

perioada anilor 2015-2016, au fost verificate în modul corespunzător și

acceptate de către organul vamal, or, la momentul importului, reclamanta a

prezentat toate documentele și informațiile referitoare la mărfurile indicate în

declarațiile vamale, iar careva solicitări de a prezenta documente suplimentare

din partea organului vamal nu au fost invocate, respectiv, în atare situație, când

autoritatea vamală a acordat liberul de vamă la import și nu a solicitat la

momentul vămuirii noi înscrisuri referitor la poziția tarifară indicată de

declarant, s-a concluzionat că, nu au fost întrunite condițiile pentru reverificarea

declarației vamale, cu atât mai mult că reverificarea declarației vamale apare în

cazul cînd după reverificarea declarației sau după controlul ulterior, rezultă că

dispozițiile ce reglementează regimul vamal respectiv au fost aplicate pe baza

unor informații inexacte sau incomplete.

Totodată, instanța de fond a relevat că în speță însă, la prezentarea

declarațiilor vamale de către SC ,,Guaxan” SRL, nu au fost reflectate sau

depistate careva informații inexacte sau incomplete. Dimpotrivă, informația din

declarațiile vamale corespundea întocmai informației din documentele atașate,

iar la importul acestor mărfuri, organul vamal a verificat declarațiile vamale

menționate și a acceptat liberul de vamă cu codul de clasificare indicat, și

anume 020649000, cu atât mai mult că, toate declarațiile vamale au fost

selectate pe culoarul roșu de vămuire și după cum s-a constatat în cadrul

examinării cauzei controlul vamal documentar și fizic a fost efectuat. La fiecare

din declarațiile vamale examinate, organul vamal nu a constatat careva abateri

în datele indicate în documentele însoțitoare și mărfurile aflate în unitățile de

transport. Toate mărfurile au fost vămuite și puse în circulație liberă, iar organul

vamal a vizualizat mărfurile, a constatat integritatea sigiliilor vamale aplicate

din țara de export, a făcut mențiunea „conform”, ceea ce semnifică, că mărfurile

aflate în unitățile de transport coincideau cu datele indicate în documentele

însoțitoare.

În concluzie, prima instanță a conchis că decizia de regularizare nr. 168 din

7 martie 2017, a fost emisă de către Biroul Vamal Centru contrar prevederilor

legii, motiv pentru care s-a dispus anularea acesteia cu dispunerea obligării

Biroului Vamal Centru de a-i restitui SC ,,Guaxan” SRL suma de 264358,28 lei,

ce a fost greșit încasată suplimentar pentru devămuirea mărfii importate.

Totodată, prima instanță a considerat neîntemeiată cerința SC ,,Guaxan”

SRL cu privire la anularea procesului-verbal de reverificare a declarațiilor

vamale nr. 17.17/2-r din 2 februarie 2017 întocmit de Biroul Vamal Centru,

motiv pentru care a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Or, prin procesul – verbal al cărui anulare se solicită, reclamantei SC

,,Guaxan” SRL nu i-au fost aplicate careva sancțiuni pecuniare aferente taxelor

și impozitelor, drept consecință acesta nu cade sub incidența art. 3 din Legea

nominalizată și nu constituie obiect al acțiunii în instanța de contencios

administrative, adică procesul-verbal contestat nu constituie act administrativ

producător de efecte juridice, fiind un act preparatoriu, care nu poate fi contestat

în instanța de contencios administrativ.

Cât privește cerința reclamantei SC ,,Guaxan” SRL invocată în acțiune

privind încasarea din contul Biroului Vamal Centru în beneficiul său a

cheltuielilor de judecată în sumă de 8505,59 lei, aceasta de asemenea a fost

respinsă. Or, având obligația probațiunii în judecată, reclamanta nu a prezentat

în sensul art. 118 Cod de procedură civilă, probe precum că a suportat aceste

cheltuieli (f.d.135-145).

Hotărârea primei instanțe a fost contestată doar de către Biroul Vamal

Centru și doar în partea admiterii cerințelor reclamantei SC ,,Guaxan” SRL, de

anulare a deciziei de regularizare nr. 168 din 7 martie 2017 emisă de Biroul

Vamal Centru și obligării restituirii taxei vamale încasate suplimentar pentru

vămuirea mărfii importate. În partea respingerii acțiunii, hotărârea nu a fost

contestată de SC ,,Guaxan” SRL potrivit prevederilor Codului de procedură

civilă, fapt care denotă fără echivoc, reieșind din principiul disponibilității

părților, acordul tacit al acesteia cu soluția enunțată în partea respectivă.

Judecând apelul declarat de către Biroul Vamal Centru, instanța de apel l-a

admis, a casat parțial hotărârea din 19 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Central în partea admiterii pretențiilor SC ,,Guaxan” SRL și a pronunțat

în această parte o hotărâre nouă, prin care acțiunea a respinsă ca fiind

neîntemeiată. În rest, hotărârea a fost menținută.

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a concluzionat că există o

anumită categorie de marfă, dintre care și marfa importată de către SC

,,Guaxan” SRL, care se încadrează în categoria ”10-S”, pentru care la rândul său

eliminarea taxelor vamale va avea loc doar după 5 (cinci) ani de la intrarea în

vigoare a Acordului de asociere, or, având în vedere că Acordul a intrat în

vigoare în anul 2014, la importul pe teritoriul Republicii Moldova a mărfii din

categoria “10-S” eliminarea taxelor vamale va putea fi posibilă doar începând

cu 1 ianuarie 2019.

Cu toate acestea, circumstanțele respective au fost ignorate la depunerea

cererii de chemare în judecată, iar dat fiind faptul că acestea de fapt formează

miezul obiectului raportului material litigios speței în cauză, este complet

nefondată cererea SC ,,Guaxan” SRL privind anularea deciziei de regularizare

nr. 168 din 7 martie 2017 a Biroului Vamal Centru și ca consecință încasarea

din contul organului vamal în beneficiul societății a surplusului taxelor vamale

încasate în sumă totală de 264358,28 lei și respectiv a cheltuielilor de judecare a

cauzei, motiv pentru care pretențiile respective au fost respinse ca neîntemeiate.

Or, prin explicațiile sale, SC ,,Guaxan” SRL a confirmat că inițial, declarațiile

vamale au fost depuse cu indicarea tuturor taxelor vamale necesare vămuirii,

astfel societatea conștientiza că la momentul vămuirii marfa introdusă nu

beneficiază de scutirile, care în prezent le pretinde.

Cu toate că știind despre obligațiunea achitării taxelor vamale, la

devamarea mărfii importate, SC ,,Guaxan” SRL a acceptat și nu a obiectat

asupra acțiunilor vădit eronate ale organului vamal de scutire nemotivate de la

plățile de import, or, acceptarea și validarea declarațiilor vamale de organul

vamal nu înseamnă și faptul că pentru marfa în cauză, drepturile de import au

fost calculate corect, acestea fiind stabilite în conformitate cu prevederile legale

a tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte și a actelor

normative a Republicii Moldova, care se impun a fi respectate.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră concluzia instanței de apel despre necesitatea

respingerii acțiunii SC ,,Guaxan” SRL justă, ea avînd la bază cumulul dovezilor

administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată aprecierea

juridică cuvenită, conform cerințelor art. 130 Cod de procedură civilă. Instanța

de apel a stabilit corect situația de fapt și de drept în prezenta speță, a dat o

apreciere obiectivă probelor administrate și a emis o decizie întemeiată și legală

care corespunde legislației în vigoare.

Cu referire la solicitarea invocată de către SC ,,Guaxan” SRL în cererea de

chemare în judecată privind anularea deciziei de regularizare nr. 168 din 7

martie 2017 a Biroului Vamal Centru, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție analizând situația de fapt din

prezenta speță, în coroborate cu probele atașate la dosar, consideră oportun de a

reitera în prezenta speță prevederile art. 6 alin. (2) Cod vamal care

reglementează expres că activitatea vamală se desfășoară în conformitate cu

legislația care este în vigoare la data la care organul vamal a primit declarația

vamală și alte documente, cu excepția cazurilor prevăzute de legislație. În cazul

trecerii ilegale de mărfuri și mijloace de transport peste frontiera vamală, se

aplică legislația vamală în vigoare la momentul trecerii de facto a acestor bunuri

peste frontiera vamală.

Potrivit pct. 43-44, 47-48 din ordinului directorului general al Serviciului

Vamal nr. 63 din 11 ianuarie 2013 cu privire la aprobarea Normelor

metodologice privind realizarea controlului ulterior prin audit post-vămuire și

reverificarea declarațiilor vamale, activitatea de reverificare a declarațiilor

vamale se realizează selectiv de către personalul Direcției control ulterior și

personalul Secțiilor control ulterior din cadrul birourilor vamale desemnați ca

fiind responsabili de reverificarea declarațiilor vamale, atît în baza Programelor

de activitate elaborate la nivel central, cît și în baza studiilor proprii de risc

coordonate cu Direcția control ulterior.

Reverificarea declarațiilor vamale se efectuează în conformitate cu art. 181

din Codul vamal, cu prevederile prezentelor norme, precum și în baza

regulamentului Direcției control ulterior și Secțiilor control ulterior din cadrul

birourilor vamale.

În cazul depistării iregularităților sau încălcării legislației vamale/fiscale, la

finalizarea reverificării uneia sau mai multor declarații vamale, personalul

desemnat cu atribuții de efectuare a reverificării, va întreprinde acțiuni de

regularizare a situației prin întocmirea unui proces-verbal de reverificare a

declarațiilor vamale și după caz a deciziei de regularizare, în conformitate cu

prevederile Codului vamal. Procesul-verbal de reverificare a declarațiilor

vamale, este un act procedural care se procesează conform procedurii stabilite la

actul de audit post-vămuire, în care se consemnează iregularitățile constatate,

normele încălcate, vor indica valoarea obligațiilor vamale, în situațiile în care s-

a constatat apariția acestora.

În conformitate cu art. 1811 alin. (1) - (3) Cod vamal, controlul ulterior se

bazează pe administrarea riscurilor, este efectuat imperativ în scopuri vamale în

vederea asigurării aplicării corecte a legislației și confirmării sau infirmării

conformării declarantului la aceasta. Controlul ulterior este efectuat de organele

vamale, conform procedurii stabilite de Guvern, prin auditul postvămuire sau

reverificarea declarației vamale, pe o perioadă ce nu depășește termenul de

prescripție stabilit la art. 127 alin. (10) (Cu excepția cazurilor prevăzute la alin.

(11), termenul de prescripție pentru determinarea obligațiilor vamale este de 4

ani, calculat conform art.2025 alin.(2)). Procedura de efectuare a analizei

riscurilor, a planificării și realizării controlului ulterior constă dintr-un ansamblu

de metode și operațiuni de organizare și desfășurare a controlului, prevăzute de

prezentul cod și de alte acte normative. Controlul ulterior se realizează prin

anumite forme (control general, control parțial, control repetat), proceduri

(control planificat, control inopinat, control prin contrapunere) și metode

(control total, control selectiv, control electronic).

La rândul său, potrivit art. 2022 alin. (1) și (5) Cod vamal, reverificarea

declarației vamale efectuată la oficiul organului vamal, este una dintre formele

controlului ulterior și constă în verificarea, după acordarea liberului de vamă, a

corectitudinii și caracterului complet al informațiilor furnizate într-o declarație

vamală, precum și a existenței și conformității documentelor justificative

anexate la aceasta, necesare plasării mărfurilor într-o destinație vamală, a altor

documente aferente operațiunilor verificate de care dispune organul vamal, alt

organ cu atribuții de administrare fiscală sau alte instituții și persoane.

Reverificarea declarației vamale se efectuează de către organele vamale

conform procedurii stabilite de Guvern. În procesul efectuării reverificării

declarației vamale, organele vamale pot utiliza informații și date inclusiv din

bazele de date automatizate și programele informaționale de administrare a

riscurilor. Cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (5), controlul ulterior prin

reverificare a declarației vamale se efectuează fără întocmirea procesului-verbal

de reverificare. În cazul depistării unor erori și/sau divergențe între informațiile

din declarațiile vamale și cele din documentele verificate, ce conduc la apariția,

modificarea și/sau anularea obligației vamale, organul vamal este obligat să

comunice despre aceasta plătitorului vamal prin întocmirea procesului-verbal de

reverificare a declarațiilor vamale.

Iar, în temeiul art. 12711 alin. (1) din același cod, obligația vamală apare,

atât la import cît și la export, și în următoarele cazuri: cînd, ulterior efectuării

operațiunilor de vămuire și acordării liberului de vamă, se constată că

informațiile cuprinse în declarația vamală au condus la stabilirea unei obligații

vamale diminuate; cînd una ori mai multe condiții ce reglementau plasarea

mărfurilor sub o destinație vamală nu au fost respectate; cînd stabilirea unui

tratament tarifar favorabil, în funcție de destinația sau utilizarea finală a

mărfurilor, nu era justificată la data acordării liberului de vamă; cînd lipsește

informația, documentele sau/și persoana în gestiunea căreia au fost înregistrate

importuri ce au beneficiat de un tratament tarifar favorabil; cînd se emite sau se

întocmește o dovadă de origine pentru mărfurile originare din Republica

Moldova în sensul acordurilor de comerț liber, la a căror producere au fost

utilizate materiale neoriginare care nu au fost supuse taxelor vamale sau taxelor

cu efect echivalent aplicabile, cu condiția că astfel de cerințe sînt prevăzute în

aceste acorduri.

Totodată, conform art. 2027 alin. (2) Cod vamal, organele vamale pot

determina cuantumul obligației vamale, precum și decide asupra corectitudinii

aplicării măsurilor de politică economică în baza informațiilor de care dispun în

următoarele cazuri: lipsa sau ținerea neconformă a contabilității; persoana

controlată nu prezintă integral sau prezintă parțial documentele luate la evidență

și rapoartele corespunzătoare, conform termenelor din art.2025 alin.(1);

documentele solicitate au fost prezentate, însă conținutul sau starea acestora nu

permite utilizarea lor; persoana controlată nu poate fi găsită la sediul juridic sau

la subdiviziunile sale; obținerea rezultatelor cercetării (expertizei) de laborator a

mărfurilor, prelevate în cadrul controlului ulterior; obținerea documentelor

solicitate în cadrul unei cereri de asistență administrativă internațională.

La acest capitol, instanța de recurs reiterează și prevederile 154 alin. (2)

Cod fiscal, care indică expres că organele vamale exercită drepturi ce țin de

asigurarea stingerii obligațiilor fiscale aferente trecerii frontierei vamale și/sau

plasării mărfurilor în regim vamal potrivit Codului vamal, prezentului cod în

cazurile expres prevăzute de el, precum și altor acte normative adoptate în

conformitate cu acestea.

Iar conform art. 228 alin. (4) din același cod, pentru neplata în termen a

impozitului și a taxei înscrise de organul cu atribuții de administrare fiscală în

contul personal al contribuabilului, majorarea de întîrziere (penalitatea) se

calculează fără a fi emisă vreo decizie. Procedura și periodicitatea calculării

(aplicării) majorării de întîrziere (penalității) și reflectării ei în contul personal al

contribuabilului se stabilesc de conducerea organului cu atribuții de

administrare fiscală respectiv, iar pentru impozitele administrate de serviciile de

colectare a impozitelor și taxelor locale – de către autoritățile reprezentative ale

administrației publice locale. În cazurile reflectării periodice a majorării de

întîrziere (penalității) în contul personal al contribuabilului, se permite de a nu

reflecta suma ei calculată pentru fiecare impozit și taxă în parte în mărime mai

mică de 10 lei.

Tot aici, Colegiul judiciar relevă că potrivit pct. 54 lit. b) din Regulamentul

de aplicare a destinațiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii

Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1140 din 2 noiembrie 2005,

organele vamale abilitate potrivit pct.53 îndeplinesc următoarele atribuții

principale: constată și încasează diferențele de drepturi de import sau de export

cauzate de nedeclararea conform prevederilor legale a bunurilor în cadrul

operațiunilor de import, export și tranzit, ca urmare a acțiunilor proprii

întreprinse.

Iar pct. 59 din același Regulament prevede că în exercitarea atribuțiunilor

de control vamal în afara birourilor vamale, organul vamal abilitat are dreptul

de a realiza următoarele activități pe întreg teritoriul național în condițiile legii:

a) efectuarea de investigații, supravegheri și verificări în cazurile în care sînt

semnalate încălcări ale legislației vamale; b) verificarea de registre, evidențe

financiar-contabile, orice înscrisuri, inclusiv cele pe suport electronic, care au

legătură directă sau indirectă cu bunurile importate, exportate sau tranzitate pe

teritoriul național; c) prelevarea de probe din mărfurile supuse vămuirii pentru a

fi analizate în laboratoarele proprii sau abilitate în vederea identificării și

expertizării acestora.

De asemenea, reieșind din prevederile Acordului de Asociere între

Republica Moldova, pe de o parte, Uniunea Europeană și Comunitatea

Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte,

semnat la Bruxelles la 27 iunie 2014, părțile elimină toate taxele vamale pentru

mărfurile originare din cealaltă parte începând cu data intrării în vigoare a

prezentului acord, cu excepțiile prevăzute la punctele 2, 3 și 4 și fără a aduce

atingere punctului 5 din prezenta anexă.

În corespundere cu pct. 4 lit. (f) din Anexa XV a Regulamentului de

aplicare a destinațiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii

Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1140 din 2 noiembrie 2005,

eliminarea taxelor vamale pentru produsele din categoria în faza eliminării “10-

S” (produse care fac obiectul unui termen suspensiv de 5 ani) va începe la data

de 1 ianuarie a celui deal cincilea an care urmează datei intrării în vigoare a

prezentului acord.

Raportând normele legal enunțate la circumstanțele speței deduse judecății,

Colegiul judiciar apreciază justă concluzia instanței de apel referitor la

netemeinicia pretențiilor SC ,,Guaxan” SRL invocate în cererea de chemare în

judecată privind anularea deciziei de regularizare nr. 168 din 7 martie 2017 a

Biroului Vamal Centru, iar ca consecință încasarea din contul Biroului vamal

Centru în beneficiul său a surplusului taxelor vamale încasate în sumă totală de

264358,28 lei și respectiv a cheltuielilor de judecare suportate pe marginea

prezentului litigiu.

Or, la caz indubitabil s-a constatat că marfa importată de reclamanta-

recurentă SC ,,Guaxan” SRL în temeiul declarațiilor vamale de import nr.

3029141 din 4 ianuarie 2016, nr. 3029181174 din 5 decembrie 2016, nr.

3029112684 din 16 martie 2015, nr. 3029117429 din 3 aprilie 2015 și nr.

305112782 din 19 noiembrie 2015 a beneficiat neîntemeiat de tratamentul

tarifar preferențial în temeiul art. 12711 alin. (1), lit. a), art. 12713, art. 129, art.

2022, art. 202 alin. (1) din Codul Vamal, motiv pentru care Biroul Vamal Centru

corect a recalculat și încasat obligațiile vamale în sumă totală de 264358,28 lei,

din care suma de 211087,57 lei, cu titlu de taxă vamală și TVA și suma de

53270,71 lei, cu titlu de penalitate.

Argumentele recurentei-reclamante SC ,,Guaxan” SRL precum că organul

vamal neîntemeiat a impus compania la achitarea nejustificată a acestor plăți

suplimentare pentru devămuirea mărfii importate, deoarece marfa importată de

declarantul SC ,,Guaxan” SRL a fost eliberată de însăși organul vamal de taxa

vamală de 15 % în legătura cu intrarea în vigoare a Acordului de asociere între

Republica Moldova pe de o parte și Uniunea Europeană și Comunitatea

Europeană a energiei Atomice și Statele membre ale acestora, pe de altă parte

semnat la Bruxelles la 27 iunie 2014, or, cu toate că organul vamal a acceptat

declarația vamală cu scutirile respective, contrar normelor prevăzute de acordul

de asociere menționat supra, circumstanțele enunțate nu stabilesc echivoc că

organul vamal a modificat declarațiile vamale la momentul vămuirii indicînd

scutirile respective.

Aceasta deoarece noțiunile de modificare și acceptare a declarației vamale

sunt total distincte, iar instituția art. 181 Cod vamal, a fost creată anume pentru

asemenea circumstanțe cînd în baza unui control ulterior la depistarea erorilor

comise la momentul vămuirii acestea să poată fi înlăturate în termenul prevăzut

cu întocmirea Deciziilor de regularizare.

Plus la aceasta, dreptul organului vamal de a efectua controlul

ulterior/reverificare îi este atribuit de legiuitor prin Secțiunea 3, pct.53, 54 (b),

55 (d), 59 (a,b,c), 61, 62, 63, 64 din Hotărîrea Guvernului nr.1140 din 2

noiembrie 2005 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a destinațiilor

vamale prevăzute de Codul vamal menționate supra, care prevăd dreptul

organului vamal de a efectua controlul economico – financiar.

Mai mult ca atât, Colegiul judiciar menționează că prin explicațiile date în

cadrul dezbaterilor judiciare atât în cadrul instanței de fond cât și în cea de apel,

însăși SC ,,Guaxan” SRL a confirmat că inițial, declarațiile vamale au fost

depuse cu indicarea tuturor taxelor vamale necesare vămuirii, iar pe lângă taxa

pentru procedurile vamale și taxa pe valoarea adăugată, la marfa importată a

fost calculată si taxa vamală, care la momentul depunerii declarației vamale a

constituit 15 % din valoarea mărfurilor importate, astfel intimata conștientiza că

la momentul vămuirii marfa introdusă de dânsa nu beneficia de scutirile, care în

prezent le pretinde, adică prin afirmațiile respective reclamanta-recurentă a

confirmat necesitatea achitării taxei vamale fără a beneficia de scutiri, însă

pasează răspunderea pentru neachitarea acesteia, pe seama organului vamal,

ceea ce este inadmisibil.

Aici este de menționat că într-adevăr, marfa importată de către reclamantă

în baza declarațiilor vamale de import nr. 3029141 din 4 ianuarie 2016, nr.

3029181174 din 5 decembrie 2016, nr. 3029112684 din 16 martie 2015, nr.

3029117429 din 3 aprilie 2015 și nr. 305112782 din 19 noiembrie 2015 –

organe congelate de porcine - piciorușe de porc, face parte conform Acordului

de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte și Uniunea Europeană și

Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe

de o parte, semnat la Bruxells la 27 iunie 2014, din categoria actelor în faza

eliminării taxelor vamale 10 - S (produse care fac obiectul unui termen

suspensiv de 5 ani), însă având în vedere că Acordul a intrat în vigoare în anul

2014, instanța de recurs constată că la importul pe teritoriul RM a mărfii din

categoria “10-S” eliminarea taxelor vamale va putea fi posibilă doar începînd cu

1 ianuarie 2019.

Totodată, conform art. 1 alin. (2) Cod vamal, declarația vamală este actul

unilateral prin care o persoană manifestă, în formele și modalitățile prevăzute de

legislația vamală, voința de a plasa mărfurile sub o anumită destinație vamală,

respectiv de jure și de facto declarațiile vamale relevante speței au fost

modificate de către organul vamal doar prin decizia de regularizare nr. 168 din

07 martie 2017 prin care s-a regularizat situația creată în urma depunerii

declarațiilor vamale cu indicarea eronată a scutirilor de la plata taxelor vamale.

În corespundere cu art. 146 a secțiunii 2, a capitolului 1 a titlului V a

Acordului de asociere, încadrarea mărfurilor care fac obiectul comerțului între

părți este stabilită în conformitate cu Sistemul armonizat de denumire și

codificare a mărfurilor din 1983, în nomenclatura tarifară a Republicii Moldova

în temeiul Sistemului armonizat 2007 și în nomenclatura tarifară a Uniunii în

temeiul Sistemului armonizat 2012 cu modificările ulterioare ale respectivelor

nomenclaturi.

În conformitate cu Regula generală de interpretare a Sistemului Armonizat

de denumire și codificare a mărfurilor din 1983, a Nomenclaturii combinate a

mărfurilor, aprobate prin Legea nr.172 din 25 iulie 2014, cît și a

Nomenclatorului mărfurilor aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 1525 din 29

decembrie 2007, denumirile secțiunilor, capitolelor și grupelor de produse au

menirea de a facilita utilizarea Nomenclaturii combinate. Pentru scopuri

juridice, clasificarea mărfurilor în Nomenclatura combinată se realizează

reieșind din textul pozițiilor mărfurilor și notele corespunzătoare referitoare la

secțiuni sau capitole, și dacă textele respective nu prevăd altceva, în

conformitate cu următoarele cerințe.

Sub acest aspect, instanța de apel corect a constatat că mărfurile de la

poziția tarifară 020649200, care conform Acordului de asociere fac parte din

categoria în faza eliminării “10-S”, se regăsesc în Nomenclatura combinată a

mărfurilor a Republicii Moldova aprobate prin Legea nr.172 din 25 iulie 2014 la

poziția tarifară 020649000, iar prin urmare, pentru mărfurile importate în baza

declarațiilor vamale sus-indicate cu valoarea statistică de 1172708,75 lei, pentru

care SC ,,Guaxan” SRL a beneficiat de preferințe, întemeiat au fost recalculate

obligațiile vamale și respectiv încasate conform prevederilor legale menționate.

Referitor la calcularea penalităților se va reține că acest drept este prevăzut

de art. 228 alin. (4) Cod Fiscal care indică expres că pentru neplata în termen a