2ra-2025/18 — încasarea pensiei de întretinere a părintelui inapt de muncă
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea pensiei de întretinere a părintelui inapt de muncă
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-2025/18 — încasarea pensiei de întretinere a părintelui inapt de muncă (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2ra-2025/18 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. N. Șova) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Muruianu, I. Țurcan, A. Minciuna) ÎNCHEIERE 31 octombrie 2018 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Raisa Colceac, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Raisa Colceac împotriva Ninei Dumitrașcu cu privire la încasarea pensiei de întreținere a părintelui inapt de muncă, împotriva deciziei din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de către Raisa Colceac și reprezentantul acesteia, avocatul Tatiana Tampei și a fost menținută hotărârea din 27 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, c o n s t a t ă: La data de 02 octombrie 2017 Raisa Colceac a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ninei Dumitrașcu cu privire la încasarea pensiei de întreținere a părintelui inapt de muncă.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, are doi copii, Nina Dumitrașcu și Tatiana Postolatii. A menționat că, deja de 25 de ani se află cu pârâta în relații foarte reci. A susținut că, pârâta nu dorește să comunice cu ea și să o viziteze. A afirmat că, are o vîrstă de 79 de ani, soțul său a decedat, este bolnavă grav de xxxx, are xxxx și nu se poate deplasa. A relevat că, unica sursă de venit este pensia de 1600 de lei, care nu-i ajunge pentru întreținere, nu poate să-și procure alimente, medicamente și să achite serviciile comunale. A invocat că, fiica Tatiana Postolatii o ajută, îi aduce de mîncare și o vizitează des, iar cu Nina Dumitrașcu nu poate relua legătura. A considerat că, pârâta este obligată să o ajute.
1 A solicitat încasarea de la pârâtă a pensiei de întreținere a sa în sumă de 1000 de lei. Prin hotărârea din 27 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost respinsă acțiunea depusă de către Raisa Colceac ca fiind neîntemeiată. Prin decizia din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de către Raisa Colceac și reprezentantul acesteia, avocatul Tatiana Tampei și a fost menținută hotărârea primei instanțe.
Instanța de apel a reținut că, apelanta primește pensie în sumă de 1665,49 de lei, iar intimata primește pensie în sumă de 643,76 de lei, fapt confirmat prin copiile legitimațiilor eliberate de către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Botanica, mun.Chișinău (f. d. 14, 39). În același timp, instanța de apel a mai reținut că, atît apelanta, cît și intimata sunt bolnave și, anume, Raisa Colceac este diagnosticată cu xxxx și, având complicații în urma xxxx, i-a fost yyyy, iar Nina Dumitrașcu este diagnosticată cu yyyy, fapte confirmate prin extrasele eliberate de către IMSP AMT Botanica (f.d.10, 38). Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că, starea materială a apelantei este mai favorabilă decît a fiicei sale, Nina Dumitrașcu.
Instanța de apel a notat că, apelanta, în cererea de chemare în judecată, în cererea de apel și în cadrul ședințelor de judecată, a menționat că, are doi copii, Nina Dumitrașcu și Tatiana Postolatii, iar ultima îi acordă suport material și nu are careva pretenții față de ea, or, la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere a părintelui inapt de muncă, instanța de judecată ține cont de faptul că, toți copiii au obligații egale față de părinți. La data de 01 august 2018 Raisa Colceac a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii.
În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, deoarece instanțele judecătorești au pus la baza acestor hotărâri circumstanțe neprobate. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 31 mai 2018, dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă lipsesc la dosar. Astfel, recursul, declarat la data de 01 august 2018, este în termen. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă 2 încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4); Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Raisa Colceac nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
3 Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe cînd în recursul declarat de către Raisa Colceac, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Raisa Colceac ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de către Raisa Colceac se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.