2ra-2025/18 — încasarea pensiei de întretinere a părintelui inapt de muncă

Dosarul nr. 2ra-2025/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. N. Șova)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Muruianu, I. Țurcan, A. Minciuna)

ÎNCHEIERE

31 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Raisa Colceac,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Raisa Colceac

împotriva Ninei Dumitrașcu cu privire la încasarea pensiei de întreținere a părintelui

inapt de muncă,

împotriva deciziei din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de către Raisa Colceac și reprezentantul acesteia, avocatul

Tatiana Tampei și a fost menținută hotărârea din 27 februarie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La data de 02 octombrie 2017 Raisa Colceac a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ninei Dumitrașcu cu privire la încasarea pensiei de întreținere a

părintelui inapt de muncă.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, are doi copii, Nina Dumitrașcu

și Tatiana Postolatii.

A menționat că, deja de 25 de ani se află cu pârâta în relații foarte reci.

A susținut că, pârâta nu dorește să comunice cu ea și să o viziteze.

A afirmat că, are o vîrstă de 79 de ani, soțul său a decedat, este bolnavă grav

de xxxx, are xxxx și nu se poate deplasa.

A relevat că, unica sursă de venit este pensia de 1600 de lei, care nu-i ajunge

pentru întreținere, nu poate să-și procure alimente, medicamente și să achite

serviciile comunale.

A invocat că, fiica Tatiana Postolatii o ajută, îi aduce de mîncare și o vizitează

des, iar cu Nina Dumitrașcu nu poate relua legătura.

A considerat că, pârâta este obligată să o ajute.

1

A solicitat încasarea de la pârâtă a pensiei de întreținere a sa în sumă de 1000

de lei.

Prin hotărârea din 27 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a

fost respinsă acțiunea depusă de către Raisa Colceac ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de către Raisa Colceac și reprezentantul acesteia, avocatul Tatiana Tampei

și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Instanța de apel a reținut că, apelanta primește pensie în sumă de 1665,49 de

lei, iar intimata primește pensie în sumă de 643,76 de lei, fapt confirmat prin copiile

legitimațiilor eliberate de către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Botanica,

mun.Chișinău (f. d. 14, 39).

În același timp, instanța de apel a mai reținut că, atît apelanta, cît și intimata

sunt bolnave și, anume, Raisa Colceac este diagnosticată cu xxxx și, având

complicații în urma xxxx, i-a fost yyyy, iar Nina Dumitrașcu este diagnosticată cu

yyyy, fapte confirmate prin extrasele eliberate de către IMSP AMT Botanica (f.d.10,

38).

Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că, starea materială a apelantei

este mai favorabilă decît a fiicei sale, Nina Dumitrașcu.

Instanța de apel a notat că, apelanta, în cererea de chemare în judecată, în

cererea de apel și în cadrul ședințelor de judecată, a menționat că, are doi copii, Nina

Dumitrașcu și Tatiana Postolatii, iar ultima îi acordă suport material și nu are careva

pretenții față de ea, or, la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere a părintelui

inapt de muncă, instanța de judecată ține cont de faptul că, toți copiii au obligații

egale față de părinți.

La data de 01 august 2018 Raisa Colceac a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri cu privire la admiterea

acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord decizia instanței de apel

și hotărârea primei instanțe, deoarece instanțele judecătorești au pus la baza acestor

hotărâri circumstanțe neprobate.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 31 mai

2018, dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă lipsesc la

dosar.

Astfel, recursul, declarat la data de 01 august 2018, este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

2

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Raisa Colceac nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

3

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe cînd în recursul

declarat de către Raisa Colceac, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Raisa Colceac ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Raisa Colceac se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

4