2ra-2006/18 — Constatarea faptelor care au valoare juridică

Dosarul nr. 2ra-2006/18

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central (jud: N. Bobu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza)

ÎNCHEIERE

31 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Vladimir

Croitor,

în cauza civilă, la cererea depusă de petiționarul Vladimir Croitor, persoană

interesată Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă cu

privire la constatarea faptelor cu valoare juridică,

împotriva deciziei din 17 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost admis

apelul declarat de Vladimir Croitor, a fost casată hotărârea din 29 ianuarie 2018 a

Judecătoriei Edineț, sediul Central și a fost emisă o nouă hotărâre,

c o n s t a t ă:

La data de 13 decembrie 2017 petiționarul Vladimir Croitor, persoană interesată

Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă a depus

cerere cu privire la constatarea faptelor cu valoare juridică.

În motivarea cererii petiționarul a indicat că, fiind invalid militar de gr. I, s-a adresat

de mai multe ori Centrului Militar Teritorial Edineț pentru a-i fi eliberat un certificat cu

decizia comisiei medicale de recrutare-încorporare în noiembrie 1974, pe baza cărții de

ordine, în legătură cu boala obținută în timpul îndeplinirii serviciului militar în termen și

din cauza serviciului militar, deoarece se află în legătură cauzală directă. Astfel,

certificatul este necesar pentru a-1 prezenta la Comisiei Medicale a Vitalității Edineț

pentru a primi o pensie militară deplină.

A susținut că, la solicitările sale, Centrul Militar Teritorial Edineț i-a comunicat că

registrul proceselor-verbale din anul 1974, a fost nimicit în anul 1989, iar în cartea de

ordine a centrului militar, starea sănătății recruților nu se indică.

A relatat că, în scopul respectării procedurii prealabile extrajudiciare, a expediat

cereri prealabile către Centrul Militar Teritorial Edineț și Comisia Medicală a Vitalității

Edineț, însă deoarece nu este de acord cu răspunsurile primite, a hotărât să se adreseze în

1

instanța de judecată pentru constatarea faptului maladiei obținute în timpul serviciului

militar în termen și din cauza serviciului militar, or nu are o altă posibilitate de a obține

sau de a restabili documentele care ar certifica faptul juridic a cărui constatare o solicită.

A solicitat constatarea faptului de recrutare-încorporare în noiembrie 1974, pe baza

cărții de ordine, în legătură cu faptul maladiei obținute în timpul desfășurării serviciului

militar în termen și din cauza serviciului militar.

Prin hotărârea din 29 ianuarie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, cererea

depusă de petiționarul petiționarul Vladimir Croitor, persoană interesată Consiliul

Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă cu privire la

constatarea faptelor cu valoare juridică, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 17 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul declarat

de Vladimir Croitor, a fost casată hotărârea din 29 ianuarie 2018 a Judecătoriei Edineț,

sediul Central și a fost emisă o nouă hotărâre prin care a fost scoasă de pe rol cererea

petiționarului Vladimir Croitor, persoană interesată Consiliul Național pentru

Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă cu privire la constatarea faptelor cu

valoare juridică.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a concluzionat că cererea lui Vladimir Croitor

cu privire la constatarea faptului de recrutare-încorporare în noiembrie 1974, pe baza cărții

de ordine, în legătură cu faptul maladiei obținute în timpul desfășurării serviciului militar

în termen și din cauza serviciului militar, nu poate fi examinată în procedură specială, or

la soluționarea cererilor în procedura specială între părți nu poate să persiste un litigiu de

drept, pe când, în prezenta speță s-a stabilit apariția și existența între părțile procesuale

Vladimir Croitor și Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de

Muncă a unui litigiu de drept, unde ultimul nu recunoaște temeinicia cerințelor formulate

de petiționar.

De altfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel

Bălți a menționat că persoana interesată Consiliul Național pentru Determinarea

Dizabilității și Capacității de Muncă nu stabilește mărimea pensiei militare.

În concluzie, instanța de apel a relevat că în conformitate cu art. 282 lit. c) Cod de

procedură civilă, pentru a se constata o faptă cu valoare juridică, urmează ca această

soluție să nu fie legată de soluționarea unui litigiu de drept ce ține de competența instanței

judecătorești. Însă, din speță rezultă că petiționarul solicită constatarea faptului respectiv

pentru a solicita o pensie majorată în comparație cu cea ce o deține, iar asemenea cerințe

se soluționează doar în procedura contencioasă, în cazul dezacordului Casei Naționale de

Asigurări Sociale.

La data de 27 iunie 2018, prin intermediul oficiului poștal, Vladimir Croitor a

declarat recurs împotriva deciziei din 17 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți, solicitând

admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii instanței de

fond, pronunțând o nouă hotărâre de admitere a cererii.

În motivarea recursului a indicat că, instanțele ierarhic inferioare au încălcat și au

aplicat eronat normele de drept material și procedural.

A afirmat că, instanța de judecată urma să atragă în proces ca persoană interesată

Centrul Militar Teritorial Edineț, deoarece aceasta este autoritatea publică abilitată cu

atribuții de recrutare și încorporarea persoanelor pentru efectuarea serviciului militar și

deține informația necesară.

2

A susținut că, prin neatragerea în proces și a Centrului Militar Teritorial Edineț,

instanța de judecată a încălcat prevederile art. 183 alin. (2) lit. c) Cod de procedură civilă

și a examinat cauza superficial, încălcându-i astfel accesul la justiție.

A notat că, instanța de apel neîntemeiat a scos cererea de pe rol, iar concluzia

precum că este un litigiu de drept, este prematură atâta timp cât nu a fost atrasă în proces

persoana interesată Centrul Militar Teritorial Edineț pentru a se expune asupra litigiului,

cu atât mai mult că nu are altă posibilitate extrajudiciară de a constata faptul recrutării și

încorporării în serviciul militar ca persoană aptă din punct de vedere medical și că maladia

obținută în timpul efectuării serviciului militar a fost cauzată anume din cauza serviciului

militar fiind în legătură cauzală cu diagnoza stabilită.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 17 aprilie 2018.

Recurenta a recepționat decizia instanței de apel la data de 04 iunie 2018 (f.d. 154).

Astfel, recursul, declarat la data de 27 iulie 2018, este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea

ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare

a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise

3

au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Vladimir Croitor nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către

instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează

în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să

fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel

recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Vladimir

Croitor, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Vladimir Croitor ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Vladimir Croitoru se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

4