2ra-2006/18 — Constatarea faptelor care au valoare juridică

Dosarul nr. 2ra-2006/18 Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central (jud: N. Bobu) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza) ÎNCHEIERE 31 octombrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Vladimir Croitor, în cauza civilă, la cererea depusă de petiționarul Vladimir Croitor, persoană interesată Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă cu privire la constatarea faptelor cu valoare juridică, împotriva deciziei din 17 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost admis apelul declarat de Vladimir Croitor, a fost casată hotărârea din 29 ianuarie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central și a fost emisă o nouă hotărâre, c o n s t a t ă: La data de 13 decembrie 2017 petiționarul Vladimir Croitor, persoană interesată Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă a depus cerere cu privire la constatarea faptelor cu valoare juridică.

În motivarea cererii petiționarul a indicat că, fiind invalid militar de gr. I, s-a adresat de mai multe ori Centrului Militar Teritorial Edineț pentru a-i fi eliberat un certificat cu decizia comisiei medicale de recrutare-încorporare în noiembrie 1974, pe baza cărții de ordine, în legătură cu boala obținută în timpul îndeplinirii serviciului militar în termen și din cauza serviciului militar, deoarece se află în legătură cauzală directă. Astfel, certificatul este necesar pentru a-1 prezenta la Comisiei Medicale a Vitalității Edineț pentru a primi o pensie militară deplină. A susținut că, la solicitările sale, Centrul Militar Teritorial Edineț i-a comunicat că registrul proceselor-verbale din anul 1974, a fost nimicit în anul 1989, iar în cartea de ordine a centrului militar, starea sănătății recruților nu se indică.

A relatat că, în scopul respectării procedurii prealabile extrajudiciare, a expediat cereri prealabile către Centrul Militar Teritorial Edineț și Comisia Medicală a Vitalității Edineț, însă deoarece nu este de acord cu răspunsurile primite, a hotărât să se adreseze în 1 instanța de judecată pentru constatarea faptului maladiei obținute în timpul serviciului militar în termen și din cauza serviciului militar, or nu are o altă posibilitate de a obține sau de a restabili documentele care ar certifica faptul juridic a cărui constatare o solicită. A solicitat constatarea faptului de recrutare-încorporare în noiembrie 1974, pe baza cărții de ordine, în legătură cu faptul maladiei obținute în timpul desfășurării serviciului militar în termen și din cauza serviciului militar.

Prin hotărârea din 29 ianuarie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, cererea depusă de petiționarul petiționarul Vladimir Croitor, persoană interesată Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă cu privire la constatarea faptelor cu valoare juridică, a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia din 17 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul declarat de Vladimir Croitor, a fost casată hotărârea din 29 ianuarie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central și a fost emisă o nouă hotărâre prin care a fost scoasă de pe rol cererea petiționarului Vladimir Croitor, persoană interesată Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă cu privire la constatarea faptelor cu valoare juridică.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a concluzionat că cererea lui Vladimir Croitor cu privire la constatarea faptului de recrutare-încorporare în noiembrie 1974, pe baza cărții de ordine, în legătură cu faptul maladiei obținute în timpul desfășurării serviciului militar în termen și din cauza serviciului militar, nu poate fi examinată în procedură specială, or la soluționarea cererilor în procedura specială între părți nu poate să persiste un litigiu de drept, pe când, în prezenta speță s-a stabilit apariția și existența între părțile procesuale Vladimir Croitor și Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă a unui litigiu de drept, unde ultimul nu recunoaște temeinicia cerințelor formulate de petiționar.

De altfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Bălți a menționat că persoana interesată Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă nu stabilește mărimea pensiei militare. În concluzie, instanța de apel a relevat că în conformitate cu art. 282 lit. c) Cod de procedură civilă, pentru a se constata o faptă cu valoare juridică, urmează ca această soluție să nu fie legată de soluționarea unui litigiu de drept ce ține de competența instanței judecătorești. Însă, din speță rezultă că petiționarul solicită constatarea faptului respectiv pentru a solicita o pensie majorată în comparație cu cea ce o deține, iar asemenea cerințe se soluționează doar în procedura contencioasă, în cazul dezacordului Casei Naționale de Asigurări Sociale.

La data de 27 iunie 2018, prin intermediul oficiului poștal, Vladimir Croitor a declarat recurs împotriva deciziei din 17 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii instanței de fond, pronunțând o nouă hotărâre de admitere a cererii. În motivarea recursului a indicat că, instanțele ierarhic inferioare au încălcat și au aplicat eronat normele de drept material și procedural. A afirmat că, instanța de judecată urma să atragă în proces ca persoană interesată Centrul Militar Teritorial Edineț, deoarece aceasta este autoritatea publică abilitată cu atribuții de recrutare și încorporarea persoanelor pentru efectuarea serviciului militar și deține informația necesară.

2 A susținut că, prin neatragerea în proces și a Centrului Militar Teritorial Edineț, instanța de judecată a încălcat prevederile art. 183 alin. (2) lit. c) Cod de procedură civilă și a examinat cauza superficial, încălcându-i astfel accesul la justiție. A notat că, instanța de apel neîntemeiat a scos cererea de pe rol, iar concluzia precum că este un litigiu de drept, este prematură atâta timp cât nu a fost atrasă în proces persoana interesată Centrul Militar Teritorial Edineț pentru a se expune asupra litigiului, cu atât mai mult că nu are altă posibilitate extrajudiciară de a constata faptul recrutării și încorporării în serviciul militar ca persoană aptă din punct de vedere medical și că maladia obținută în timpul efectuării serviciului militar a fost cauzată anume din cauza serviciului militar fiind în legătură cauzală cu diagnoza stabilită.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 17 aprilie 2018. Recurenta a recepționat decizia instanței de apel la data de 04 iunie 2018 (f.d. 154). Astfel, recursul, declarat la data de 27 iulie 2018, este în termen. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise 3 au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Vladimir Croitor nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Vladimir Croitor, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Vladimir Croitor ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de Vladimir Croitoru se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic 4