SHAIB v. BULGARIA

CUARTA DECIZIE DECIZIE Nr. 39983/19 Zevkshan Mustafa SHAIB împotriva Bulgariei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A patra secțiune), care a stat la 27 septembrie 2022 în calitate de comitet compus din: Iulia Antoanella Motoc , președinte, Yonko Grozev Pere Pastor Vilanova , judecători și Ludmila Milanova, grefierul adjunct al secțiunii interioare având în vedere: cererea (nu. 39983/19) împotriva Republicii Bulgariei a depus Curtea în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) la 20 iulie 2019 de către un național bulgar, dna Zevkshan Mustafa Shaib, care s-a născut în 1957 și locuiește în Dobrich („reclamantul”) și care a fost reprezentat de dna A. Chobanova , avocat practicant la Sofia; hotărârea de a anunța cererea către Guvernul bulgar („Guvernul”), reprezentată de agentul lor, dna V. Hristova, a Ministerului Justiției; observațiile părților; după deliberare, hotărăște după cum urmează: OBIECTUL CAUZEI Cazul este de tipul examinat în Kirilova și alții c. Bulgaria (nus. 42908/98 și altele, 9 iunie 2005) privind întârzierea acordării compensației reclamantului pentru proprietatea părinților ei, expropriată în 1983 pentru dezvoltare urbană de către autoritățile municipale din Dobrich. Până când părțile au depus cele mai recente cereri la Curte în iulie 2022, încă nu au fost furnizate compensații reclamantului. Ea s-a plâns în temeiul art. 1 din Protocolul nr. 1 și art. 13 din Convenția privind întârzierile în procedura de compensare. EVALUAREA CURTEI La 20 octombrie 2021, Curtea a anunțat cererea Guvernului. Proiectele de declarații care stabilesc o propunere de aprobare prietenoasă au fost trimise părților de către Registrul Curții și reclamantul a fost informat, în legătură cu art. 62 § 2 din Regulamentul Curții, că există o cerință de confidențialitate strictă în ceea ce privește negocierile de aprobare prietenoasă. Întrucât încercările de a ajunge la o soluție prietenoasă între părți au eșuat, Curtea a invitat Guvernul să își prezinte observațiile scrise cu privire la admisibilitatea și meritul cazului până la 11 mai 2022, așa cum au făcut-o. La 30 mai 2022, Guvernul a prezentat observații suplimentare cu privire la admisibilitatea cererii. De la acestea, reprezentantul reclamantului a dezvăluit conținutul declarațiilor de decontare prietenoasă propuse de Registru la Curtea Supremă de Administrație (denumită în continuare „SAC”) în contextul procedurilor interne de tortură împotriva municipiului Dobrich. În cadrul unei audieri publice din 17 martie 2022, ea a declarat că o procedură este pe calea Curții, că procedurile de soluționare prietenoasă au fost în curs și că guvernul nu a acceptat propunerea. În plus, ea a prezentat exemplare din scrisoarea din 20 octombrie 2021 din Registru, informand reclamantul că cazul a fost comunicat guvernului (a se vedea punctul 2 de mai sus), precum și proiectul de declarații prietenoase, iar procesul-verbal al audierii din 17 martie 2022 este disponibil public pe site-ul SAC. Prin urmare, Guvernul a susținut o opoziție de abuz asupra dreptului de cerere individuală, din cauza faptului că reprezentantul reclamantului a încălcat confidențialitatea negocierilor de acordare prietenoasă, în contravenție cu art. 39 § 2 din Convenție și cu art. 62 § 2 din Regulamentul Curții. În răspuns, reprezentantul reclamantului a admis că a furnizat documentele menționate anterior CAS, dar a susținut că nici o cerere de confidențialitate a acestora nu a fost formulată în mod expres de către oricare dintre părți, referindu-se în această privință la art. 33 § 1 în amendă În plus, ea susține că documentele pe care le-a prezentat CAS-ului sunt destinate să prezinte o prezentare cuprinzătoare a faptelor din cauză. Prin urmare, ea nu a avut intenția de a influența autoritățile interne sau de a exercita presiune asupra acestora sau a guvernului în cadrul procedurii dinainte de Curte. În orice caz, ea a subliniat faptul că declarațiile de punere în aplicare prietenoasă nu au fost publicate pe site-ul SAC, prin urmare, acestea nu au fost divulgate publicului. În conformitate cu art. 55 din Regulamentul Curții, orice motiv de inadmisibilitate, în măsura în care caracterul său și circumstanțele permit, trebuie să fie invocat de partea contractantă în observațiile sale cu privire la admisibilitatea cererii. În acest caz, Guvernul a explicat că nu au formulat obiecția în timp util, deoarece au devenit conștienți de circumstanțele relevante într-o etapă ulterioră, în contextul deciziilor recente ale SAC pronunțate în cazuri similare formulate de alți solicitanți reprezentați de același avocat. Curtea consideră că această explicație este acceptabilă și este, prin urmare, convinsă că în acest caz au existat circumstanțe excepționale care au eliberat guvernul de obligația de a ridica obiecția de inadmisibilitate în termenul stabilit în acest scop (a se vedea N.C. v. Italia [GC], nr. 24952/94, § 44, CEDO 2002-X; Mooren v. Germania [GC], nr. 11364/03, § 57, 9 iulie 2009; și Prin urmare, Curtea va examina obiecția în cauză. În conformitate cu art. 39 § 2 din Convenția și cu art. 62 § 2 din Regulile de soluționare prietenoasă a Curții sunt confidențiale. Această regulă nu permite o evaluare individuală a cât de mult detaliu este dezvăluit (a se vedea Lesnina Veletrovina d.o.o. c. fosta Iugoslavă Republica Macedoniei (dec.), nr. 37619/04, 2 martie 2010). Ea interzice părților să facă publice informații referitoare la negocierile de acordare amicală, fie prin mass-media, fie printr-o scrisoare care să poată fi citită printr-un număr semnificativ de persoane, sau prin orice alte mijloace (a se vedea Abbasov și alții c. Azerbaidjan (dec.), nr. 36609/08, § 30, 28 mai 2013). În plus, scopul general al principiului confidențialității este de a proteja părțile și Curtea împotriva posibilelor presiuni. În consecință, o încălcare intenționată a datoriei confidențiale a negocierilor amicale-decontare poate fi considerată ca un abuz al dreptului la cerere și duce la respingerea cererii (a se vedea Hadrabová c. Republica Cehă (dec.), nr. 42165/02, 25 septembrie 2007; Miroδubovs și alții c. Letonia , nr. 798/05, § 66, 15 septembrie 2009; și Y și alții c. Bulgaria , nr. 1666/19, § 25, 8 octombrie 2020). 10. În ceea ce privește cazul în cauză, Curtea constată că reprezentantul reclamantului a dezvăluit în mod intenționat detalii ale negocierilor prietenoase în cadrul unei ședințe judiciare publice (a se vedea punctul 4 mai sus). Procesul-verbal al audierii este accesibil pe Internet (ibid.). În plus, divulgarea informațiilor confidențiale a fost făcută în fața instanței interne în contextul procedurilor litigioase care ar fi putut fi influențate ca urmare (a se vedea Y și altele , citate mai sus § 27). 11. Instrucțiunile incluse în scrisoarea Curții din 20 octombrie 2021 au arătat clar că natura tuturor negocierilor de decontare prietenoasă este strict confidențială (a se vedea punctul 2 de mai sus). Scrisoarea se referă, de asemenea, la art. 62 § 2 din Regulamentul Curții, în cazul în care acest lucru se menționează în mod expres (a se vedea punctul 8 de mai sus). Prin urmare, reprezentantul reclamantului trebuie să fi fost conștient de această cerință și să fi respectat acest lucru în toate etapele procedurii. Ea nu a făcut acest lucru și nu a furnizat nicio justificare convingătoare pentru acest lucru. 12. În acest context, Curtea concluzionează că comportamentul reprezentantului reclamantului constituie o încălcare a normei de confidențialitate, care trebuie considerată, de asemenea, un abuz al dreptului de cerere individuală. 13. Rezultă că cererea este inadmisibilă și trebuie respinsă în conformitate cu art. 35 § 3 lit. (a) și 4 din Convenție. Din aceste motive, Curtea declară în unanimitate cererea inadmisibilă. Adoptată în limba engleză și notificată în scris la 20 octombrie 2022. Ludmila Milanova Iulia Antoanella Motoc Președintele adjunct al grefierului interimar

FOURTH SECTION

DECISION

Application no. 39983/19

Zevkshan Mustafa SHAIB

against Bulgaria

The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting on 27

September 2022 as a Committee composed of:

Iulia Antoanella Motoc

, President,

Yonko Grozev

,

Pere Pastor Vilanova

, Judges,

and Ludmila Milanova,

Acting Deputy Section Registrar

,

Having regard to:

the application (no.

39983/19) against the Republic of Bulgaria lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) on 20 July 2019 by a Bulgarian national, Ms Zevkshan Mustafa Shaib, who was born in 1957 and lives in Dobrich (“the applicant”), and who was represented by Ms

A. Chobanova

, a lawyer practising in Sofia;

the decision to give notice of the application

to the Bulgarian Government (“the Government”), represented by their Agent, Mrs V. Hristova, of the Ministry of Justice;

the parties’ observations;

Having deliberated, decides as follows:

SUBJECT MATTER OF THE CASE

1.

The case is of the type examined in

Kirilova and Others v. Bulgaria

(nos.

42908/98 and 3 others, 9 June 2005) concerning the delayed provision of compensation to the applicant for her parents’ property, expropriated in 1983 for urban development by the municipal authorities of Dobrich. By the time the parties filed their latest submissions with the Court in July 2022, no compensation had yet been provided to the applicant. She complained under Article 1 of Protocol No. 1 and Article 13 of the Convention of the delays in the compensation procedure.

THE COURT’S ASSESSMENT

2

.

On 20 October 2021 the Court gave notice of the application to the Government. Draft declarations setting out a friendly-settlement proposal were sent to the parties by the Court’s Registry and the applicant was informed, with reference to Rule 62 § 2 of the Rules of Court, that there was a requirement of strict confidentiality in respect of friendly-settlement negotiations.

3.

As the attempts to reach a friendly settlement between the parties failed, the Court invited the Government to submit their written observations on the admissibility and merits of the case by 11 May 2022, which they did.

4

.

On 30 May 2022 the Government submitted additional observations on the admissibility of the application. It transpired from them that the applicant’s representative had disclosed the content of the friendly-settlement declarations proposed by the Registry to the Supreme Administrative Court (hereinafter “the SAC”) in the context of pending domestic tort proceedings against the Dobrich municipality. She had stated at a public hearing held on 17 March 2022 that a case was pending before the Court, that friendly-settlement proceedings had been underway and that the Government had not accepted the proposal. In addition, she had presented copies of the letter of 20 October 2021 from the Registry, informing the applicant that the case was being communicated to the Government (see paragraph 2 above), as well as the draft friendly-settlement declarations. The minutes of the hearing of 17

March 2022 are publicly available on the website of the SAC.

5.

The Government thus raised an objection of abuse of the right of individual application, on the ground that the applicant’s representative had breached the confidentiality of friendly-settlement negotiations in contravention of Article 39 § 2 of the Convention and Rule 62 § 2 of the Rules of Court.

6.

In reply, the applicant’s representative conceded that she had provided the documents mentioned above to the SAC but argued that no request for their confidentiality had been expressly made by any of the parties, referring in that respect to Rule 33 § 1

in fine

. In addition, she claimed that the documents she had submitted to the SAC were intended to provide a comprehensive overview of the facts of the case. Therefore, she had not intended to influence the domestic authorities, or to exert pressure on them or the Government in the proceedings before the Court. In any event, she emphasised that the friendly-settlement declarations had not been published on the SAC website, hence they had not been disclosed to the public.

7.

Pursuant to Rule 55 of the Rules of Court, any plea of inadmissibility, in so far as its character and the circumstances permit, must be raised by the respondent Contracting Party in its observations on the admissibility of the application. In the present case, the Government explained that they had failed to raise the objection in due time because they had become aware of the relevant circumstances at a later stage, in the context of recent SAC rulings delivered in similar cases brought by other applicants represented by the same lawyer. The Court finds this explanation acceptable and is thus satisfied that in the present case there were exceptional circumstances that dispensed the Government from the obligation to raise their objection of inadmissibility within the time-limit set out for that purpose (see

N.C. v. Italy

[GC], no. 24952/94,

§ 44, ECHR 2002-X;

Mooren v. Germany

[GC], no.

11364/03, § 57, 9 July 2009; and

Medvedyev and Others v. France

[GC], no. 3394/03, § 69, ECHR 2010). The Court will thus examine the objection at issue.

8

.

According to Article 39 § 2 of the Convention and Rule 62 § 2 of the Rules of Court friendly-settlement negotiations are confidential. This rule does not allow for an individual assessment of how much detail is disclosed (see

Lesnina Veletrgovina d.o.o. v. the former Yugoslav

Republic of Macedonia

(dec.), no. 37619/04, 2 March 2010). It prohibits the parties from making information concerning the friendly-settlement negotiations public, either through the media, or by a letter likely to be read by a significant number of people, or by any other means (see

Abbasov and Others v.

Azerbaijan (dec.),

no. 36609/08, § 30, 28 May 2013).

9.

Furthermore, the general purpose of the principle of confidentiality is to protect the parties and the Court against possible pressure. Consequently, an intentional breach of the duty of confidentiality of friendly-settlement negotiations may be considered as an abuse of the right of application and result in the application being rejected (see

Hadrabová v. the Czech Republic

(dec.), no. 42165/02, 25 September 2007;

Miroļubovs and Others v. Latvia

, no. 798/05, § 66, 15 September 2009; and

Y and others v. Bulgaria

, no.

1666/19, § 25, 8 October 2020).

10.

Turning to the present case, the Court finds that that the applicant’s representative intentionally disclosed details of the friendly-settlement negotiations in a public court hearing (see paragraph 4 above). The minutes of the hearing are accessible on the Internet (ibid.). Furthermore, the disclosure of confidential information was made before the domestic court in the context of contentious proceedings which might have been influenced as a result (see

Y and others

, cited above, § 27).

11.

The instructions enclosed with the Court’s letter of 20 October 2021 made it clear that the nature of all friendly

‑

settlement negotiations was strictly confidential (see paragraph 2 above). The letter also refereed to Rule 62 § 2 of the Rules of Court, where this is stated expressly (see paragraph 8 above). Therefore, the applicant’s representative must have been aware of that requirement and should have complied with this at all stages of the proceedings. She did not do so and failed to provide any convincing justification for this.

12.

Against this background, the Court concludes that the conduct of the applicant’s representative amounts to a breach of the rule of confidentiality, which must also be considered to constitute an abuse of the right of individual application.

13.

It follows that the application is inadmissible and must be rejected in accordance with Article 35 § 3 (a) and 4 of the Convention.

For these reasons, the Court, unanimously,

Declares

the application inadmissible.

Done in English and notified in writing on 20 October 2022.

Ludmila Milanova

Iulia Antoanella Motoc

Acting Deputy Registrar

President