3rh-98/18 — anularea ordinului de sanctionare, restabilirea in functie, incasarea salariului si repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea ordinului de sanctionare, restabilirea in functie, incasarea salariului si repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- dispozitiile judecatoresti care pot fi supuse revizuirii
3rh-98/18 — anularea ordinului de sanctionare, restabilirea in functie, incasarea salariului si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
dosarul nr. 3rh-98/18
Prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău (jud: V.Efros)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N.traciuc, M.Anton, I.Cotruță)
Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: T.Chișca-Doneva, I.Druță,
M.Ghervas)
Î N C H E I E R E
31 octombrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Ion Druță
Maria Ghervas
examinând cererea de revizuire depusă de către Eduard Lungu,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Eduard
Lungu împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la anularea
ordinului de sancționare, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa
forțată de la serviciu și repararea prejudiciului moral,
împotriva încheierii din 24 februarie 2016 a Curții Supreme de Justiție, prin
care recursul declarat de către Eduard Lungu, reprezentat de avocatul Iurie
Mihalache, a fost considerat inadmisibil,
c o n s t a t ă :
La 30 martie 2015, Eduard Lungu reprezentat de avocatul Iurie Mihalache a
depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal al Republicii
Moldova cu privire la anularea ordinului de sancționare, restabilirea în funcție,
încasarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu și repararea prejudiciului
moral.
În motivare acțiunii a indicat că, a fost angajat în funcție de inspector în
cadrul Serviciului Vamal al Republicii Moldova.
La 24 ianuarie 2015 în intervalul orei 05.00-05.40, prin postul vamal Vadul
lui Vodă a Biroului Vamal Chișinău a traversat mijlocul de transport de model
„Mercedes Actros” cu numărul de înmatriculare XXXX.
Reclamantul a susținut că, după efectuarea controlului, în cabina mijlocului de
transport nu au fost observate mărfuri prohibite sau alte obiecte interzise de
legislație, în legătură cu ce i-a permis șoferului să-și continue direcția.
Eduard Lungu a afirmat că, la 28 ianuarie 2015, a aflat despre faptul că
Direcția servicii operative a DAL, a depus conducerii Serviciului Vamal un raport
1
privind reținerea pentru verificare de către colaboratorii Serviciului echipe mobile
Centru a mijlocului de transport nominalizat, în salonul căruia au fost depistate
recipiente cu un total de 1 400 litri de lichid cu miros specific de motorină, fără
acte de proveniență.
A indicat că, la 12 martie 2015 prin ordinul nr. 209-p emis de directorul
Serviciului Vamal i-a fost aplicată sancțiune sub formă de eliberare din serviciu.
Reclamantul a considerat că, ordinul privind aplicarea sancțiunii de eliberare
din serviciu a fost emis cu numeroase încălcări, inclusiv, data reținerii
autocamionului nu coincide cu data traversării frontierei vamale.
Astfel, a menționat că autocamionul a traversat postul vamal Vadul lui Vodă
în data de 24 ianuarie 2015, pe când reținerea autocamionului de către echipele
mobile a avut loc la 28 ianuarie 2015, ceea ce denotă că autocamionul a fost reținut
de echipa mobilă doar după 3 zile de la data efectuării controlului în postul vamal
Vadul lui Vodă.
În același timp, a indicat că autocamionul a fost reținut de către echipa mobilă
în apropiere de mun. Chișinău, la o distanță de aproximativ 30 km de la locul în
care a fost efectuat controlul, din momentul traversării autocamionului prin postul
vamal Vadul lui Vodă și momentul reținerii a expirat un interval mare de timp în
care, consideră că șoferul autocamionului a avut suficient răgaz pentru a prelua
motorina de la o stație de alimentare sau din orice alt loc, așa cum de la postul
vamal Vadul lui Vodă până în or. Cricova există aproximativ 10 benzinării, având
în vedere faptul că actele de proveniență a mărfii lipsesc.
Eduard Lungu reprezentat de avocatul Iurie Mihalache a indicat că la
momentul controlului s-a asigurat că autocamionul corespunde cerințelor de trecere
a postului vamal Vadul lui Vodă, iar reținerea autocamionului de către echipele
mobile a avut loc peste o perioadă îndelungată de timp, în care șoferul avea
posibilitate de a prelua motorina din orice alt loc de pe teritoriul Republicii
Moldova.
Reclamantul a relatat că mijlocul de transport a fost reținut de echipa mobilă
la altă dată decât data în care a traversat postul vamal, iar în ziua respectivă dânsul
nu se afla în tură, fapt care se confirmă prin datele din Registru de evidență.
Așadar, contrar ordinului contestat, în exercitarea atribuțiilor de serviciu
reclamantul a manifestat un nivel înalt de profesionalism, corectitudine și
conștiinciozitate, iar controlul selectiv al unității cap-tractor a fost efectuat în
strictă corespundere cu legislația vamală.
Totodată, reclamantul a punctat că, este membru al organului sindical din
cadrul Serviciului Vamal și în acest caz angajatorul era obligat să solicite în
prealabil avizul organului sindical, în conformitate cu prevederile art. 87 alin. (1) și
art. 89 alin. (2) din Codul muncii, fapt care nu a avut loc.
În rezultat, a considerat că sancțiunea aplicată este nejustificată și excesiv de
severă.
În drept, reclamantul și-a întemeiat cerințele în baza art. 5 lit. d), 208, 210,
330, 332 și 355 din Codul muncii.
2
Eduard Lungu a solicitat, anularea sancțiunii sub formă de eliberare din
serviciu care a fost aplicată reclamantului de către Serviciul Vamal al Republicii
Moldova, achitarea plăților salariale pentru întreaga perioadă de eliberare
nelegitimă din serviciu, compensarea prejudiciului moral în mărime de 30 000 de
lei și restituirea cheltuielilor pentru asistență juridică conform bonului de plată
anexat.
Prin hotărârea din 3 iunie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, acțiunea
lui Eduard Lungu a fost respinsă ca neîntemeiată.
Prin decizia din 29 octombrie 2015 a Curții de Apel Chișinău a fost respins
apelul declarat de către Eduard Lungu și a fost menținută hotărârea din 3 iunie
2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău.
La 24 decembrie 2015, Eduard Lungu, reprezentat de avocatul Mihalache
Iurie a declarat recurs împotriva deciziei din 29 octombrie 2015 a Curții de Apel
Chișinău.
Prin încheierea din 24 februarie 2016 a Curții Supreme de Justiție recursul
declarat de către Eduard Lungu, reprezentat de avocatul Mihalache Iurie a fost
considerat inadmisibil.
La 26 februarie 2018, Eduard Lungu a depus cerere de revizuire împotriva
încheierii din 24 februarie 2016 a Curții Supreme de Justiție.
Prin încheierea din 18 aprilie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost
respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Eduard Lungu. (f.d.
183-189)
La 20 septembrie 2018, Eduard Lungu a depus cerere de revizuire împotriva
încheierii din 24 februarie 2016 a Curții Supreme de Justiție.
Revizuentul cu referire la art. 449 lit. a) și b) Cod de procedură civilă a
invocat că prin sentința irevocabilă din 25 iunie 2018 a Judecătoriei Hîncești,
sediul Ialoveni, s-a constatat că 1 400 litri de motorină nu posedă acte de
proveniență, iar prin depozițiile date de Grigore Verega și a martorului Ion
Mereuță s-a stabilit că 1 400 litri de motorină au fost încărcate în autotractor din
dreapta Nistrului de la stația peco din preajma satului Grătiești, din care rezultă că
motorina nu a fost introdusă în Republica Moldova prin eludarea controlului
vamal.
Ca urmare, nu-i poate fi imputată lui, efectuarea deficitară a controlului fizic
al mărfurilor, din motiv că la momentul traversării postului vamal în cabina
autotractorului nu exista niciun recipient cu motorină.
Eduard Lungu a invocat suplimentar că, organul de anchetă a Serviciului
Vamal al Republicii Moldova nu a stabilit proveniența motorinei, iar lipsa de
proveniență a motorinei în rezultatul anchetei desfășurate de Serviciul Vamal
reprezintă circumstanțe esențiale ale cauzei care sunt susceptibile să conducă la
anularea ordinului nr. 209-p din 12 martie 2015.
Revizuentul a solicitat admiterea cererii de revizuire, rejudecarea recursului,
cu casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei
noi hotărâri de admitere a cererii de chemare în judecată.
3
Prin referința din 30 octombrie 2018, Serviciul Vamal a solicitat respingerea
cererii de revizuire ca fiind depusă în afara termenului de prescripție.
Examinând materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire
depusă de către Eduard Lungu, urmează a fi respinsă din următoarele motive.
În conformitate cu art.3 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanțele
judecătorești aplică legile procedurale civile în vigoare la data judecării cauzei
civile, efectuării actelor de procedură sau executării actelor instanței judecătorești
(hotărâri, încheieri, decizii, ordonanțe), precum și a actelor unor alte autorități în
cazurile prevăzute de lege.
Noua lege procedurală nu duce la modificarea efectelor juridice deja produse
ca rezultat al aplicării legii abrogate și nu le desființează. De la data intrării în
vigoare a noii legi procedurale, efectele vechii legi încetează dacă noua lege nu
prevede altfel.
Legea procedurală civilă care impune obligații noi, anulează sau reduce
drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor
drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere
retroactivă.
Prin Legea nr.17 din 5 aprilie 2018, în vigoare din 1 iunie 2018, s-au stabilit
categoriile de acte judecătorești care pot fi separat supuse revizuirii.
Astfel, prevederile art.446 alin. (1) și (2) Cod de procedură civilă, stabilesc
că pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile
irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.
Încheierile de încetare a procesului conform art.265 lit. c) și d) precum și
cele prin care se respinge acțiunea ca fiind tardivă conform art.1861 pot fi supuse
revizuirii. Încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și
deciziile emise în privința acestora nu se supun revizuirii. În aceste cazuri,
încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun niciunei căi de atac.
Art.448 alin. (1) Cod de procedură civilă, stipulează că cererea de revizuire
împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se
soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului.
Materialele dosarului atestă că, prin încheierea 24 februarie 2016 a Curții
Supreme de Justiție recursul declarat de către Eduard Lungu, reprezentat de
avocatul Mihalache Iurie a fost considerat inadmisibil împotriva deciziei din 29
octombrie 2015 a Curții de Apel Chișinău.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție menționează că încheierile de inadmisibilitate se emit conform
prevederilor art. 270 Cod de procedură civilă și nu conțin nicio referire cu privire
la fondul recursului.
Astfel, ținând cont de faptul că prin modificările operate prin Legea nr.17
din 5 aprilie 2018, în vigoare din 1 iunie 2018, încheierile judecătorești care nu se
referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se supun
revizuirii, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă
4
de către Eduard Lungu împotriva încheierii din 24 februarie 2016 a Curții
Supreme de Justiție, din motiv că nu se supune revizuirii.
În conformitate cu art.270 și 446 Cod de procedură civilă, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se respinge drept inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Eduard
Lungu împotriva încheierii din 24 februarie 2016 a Curții Supreme de Justiție.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Ion Druță
Maria Ghervas
5