3rh-33/18 — anularea ordinului de sanctionare, restabilirea in functie, incasarea salariului pentru lipsa fortata de la munca, repararea prejudiciului moral

3rh-33/18 — anularea ordinului de sanctionare, restabilirea in functie, incasarea salariului pentru lipsa fortata de la munca, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr. 3rh-33/18

prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău

Judecător: V. Efros

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: N. Traciuc, M. Anton, I. Cotruță

instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție

Judecători: T. Chișca-Doneva, I. Druță, M.Ghervas

Î N C H E I E R E

18 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ion Druță

Maria Ghervas

examinând cererea de revizuire depusă de către Lungu Eduard,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Lungu

Eduard împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la anularea

ordinului de sancționare, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa

forțată de la serviciu și repararea prejudiciului moral,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 24 februarie 2016, prin

care recursul declarat de către Lungu Eduard, reprezentat de avocatul Mihalache

Iurie, a fost considerat inadmisibil,

c o n s t a t ă :

La 30 martie 2015 Lungu Eduard reprezentat de avocatul Mihalache Iurie a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal al Republicii

Moldova cu privire la anularea ordinului de sancționare, restabilirea în funcție,

încasarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu și repararea prejudiciului

moral.

În motivare acțiunii a indicat că a fost angajat în funcție de inspector în

cadrul Serviciului Vamal al Republicii Moldova.

La 24 ianuarie 2015 în intervalul orei 05.00-05.40, prin postul vamal Vadul

lui Vodă a Biroului Vamal Chișinău a traversat mijlocul de transport de model

„Mercedes Actros” cu numărul de înmatriculare XXXX.

Reclamantul a susținut că după efectuarea controlului, în cabina mijlocului

de transport nu au fost observate mărfuri prohibite sau alte obiecte interzise de

legislație, în legătură cu ce i-a permis șoferului să-și continue direcția.

1

Lungu Eduard a afirmat că la 28 ianuarie 2015, a aflat despre faptul că

Direcția servicii operative a DAL, a depus conducerii Serviciului Vamal un raport

privind reținerea pentru verificare de către colaboratorii Serviciului echipe mobile

Centru a mijlocului de transport nominalizat, în salonul căruia au fost depistate

recipiente cu un total de 1 400 litri de lichid cu miros specific de motorină, fără

acte de proveniență.

A indicat că la 12 martie 2015 prin ordinul nr. 209-p emis de directorul

Serviciului Vamal i-a fost aplicată sancțiune sub formă de eliberare din serviciu.

Reclamantul consideră că ordinul privind aplicarea sancțiunii de eliberare

din serviciu a fost emis cu numeroase încălcări, inclusiv, data reținerii

autocamionului nu coincide cu data traversării frontierei vamale.

Astfel, a menționat că autocamionul a traversat postul vamal Vadul lui

Vodă în data de 24 ianuarie 2015, pe când reținerea autocamionului de către

echipele mobile a avut loc la 28 ianuarie 2015, ceea ce denotă că autocamionul a

fost reținut de echipa mobilă doar după 3 zile de la data efectuării controlului în

postul vamal Vadul lui Vodă.

În același timp, a indicat că autocamionul a fost reținut de către echipa

mobilă în apropiere de mun. Chișinău, la o distanță de aproximativ 30 km de la

locul în care a fost efectuat controlul, din momentul traversării autocamionului

prin postul vamal Vadul lui Vodă și momentul reținerii a expirat un interval mare

de timp în care, consideră că șoferul autocamionului a avut suficient răgaz pentru

a prelua motorina de la o stație de alimentare sau din orice alt loc, așa cum de la

postul vamal Vadul lui Vodă până în or. Cricova există aproximativ 10 benzinării,

având în vedere faptul că actele de proveniență a mărfii lipsesc.

A menționat că la momentul controlului s-a asigurat că autocamionul

corespunde cerințelor de trecere a postului vamal Vadul lui Vodă, iar reținerea

autocamionului de către echipele mobile a avut loc peste o perioadă îndelungată

de timp, în care șoferul avea posibilitate de a prelua motorina din orice alt loc de

pe teritoriul Republicii Moldova.

Reclamantul a relatat că mijlocul de transport a fost reținut de echipa

mobilă la altă dată decât data în care a traversat postul vamal, iar în ziua

respectivă dânsul nu se afla în tură, fapt care se confirmă prin datele din Registru

de evidență.

Așadar, contrar ordinului contestat, în exercitarea atribuțiilor de serviciu

reclamantul a manifestat un nivel înalt de profesionalism, corectitudine și

conștiinciozitate, iar controlul selectiv al unității cap-tractor a fost efectuat în

strictă corespundere cu legislația vamală.

Totodată, reclamantul a punctat că este membru al organului sindical din

cadrul Serviciului Vamal și în acest caz angajatorul era obligat să solicite în

prealabil avizul organului sindical, în conformitate cu prevederile art. 87 alin. (1)

și art. 89 alin. (2) din Codul muncii, fapt care nu a avut loc.

În rezultat, consideră că sancțiunea aplicată este nejustificată și excesiv de

severă.

În drept, reclamantul și-a întemeiază cerințele în baza art. 5 lit. d), 208,

210, 330, 332 și 355 din Codul muncii.

2

Lungu Eduard solicită, anularea sancțiunii sub formă de eliberare din

serviciu care a fost aplicată reclamantului de către Serviciul Vamal al Republicii

Moldova, achitarea plăților salariale pentru întreaga perioadă de eliberare

nelegitimă din serviciu, compensarea prejudiciului moral în mărime de 30000 lei

și restituirea cheltuielilor pentru asistență juridică conform bonului de plată

anexat.

Prin hotărârea din 3 iunie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău,

acțiunea lui Lungu Eduard a fost respinsă ca neîntemeiată.

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 29 octombrie 2015 a respins

apelul declarat de către Lungu Eduard și a menținut hotărârea primei instanțe.

La 24 decembrie 2015 Lungu Eduard reprezentat de avocatul Mihalache

Iurie a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și remiterea pricinii spre

rejudecare în instanța de apel.

Prin încheierea din 24 februarie 2016 a Curții Supreme de Justiție recursul

declarat de către Lungu Eduard reprezentat de avocatul Mihalache Iurie a fost

considerat inadmisibil.

La 26 februarie 2018 Lungu Eduard a depus cerere de revizuire împotriva

încheierii instanței de recurs, solicitând admiterea cererii, casarea integrală a

încheierii instanței de recurs, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel.

În motivarea cererii de revizuire a invocat că la 14 februarie 2018 i-au

devenit cunoscute circumstanțe și fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu

au putut fi cunoscute la data examinării cauzei atât în prima instanță, cât și în

instanța de apel și recurs, și anume, hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău

din 22 decembrie 2015, procesul-verbal de reținere a mărfurilor și obiectelor

aflate sub control vamal, procesul – verbal de audiere, precum și procesul-verbal

cu privire la contravenție și decizia agentului constatator, întocmite în privința lui

Verega Grigore, șoferul autotractorului de model ,,Mercedes Benz Actors”,

adoptate în anul 2015, care demonstrează că la momentul traversării frontierei de

stat, în salonul autotractorului nu a existat marfă (motorină), dând o apreciere

greșită circumstanțelor de fapt, iar referirea în hotărârile judecătorești precum că

motorina a fost preluată din stânga Nistrului și nu de pe teritoriul Republicii

Moldova, este neîntemeiată. Or, prin declarațiile șoferului autotractorului, se

demonstrează că dânsul a preluat motorina de pe teritoriul Republicii Moldova.

Lungu Eduard consideră că acestea sunt fapte esențiale ale cauzei care nu

au fost cunoscute revizuentului anterior, dar existau la momentul pronunțării

hotărârii și au fost descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit

irevocabilă.

A menționat că a fost sancționat pentru încălcarea disciplinei, și anume,

efectuarea superficială a controlului vamal la 24 ianuarie 2015 în privința lui

Verega Grigore, prin ordinul din 12 martie 2015, încălcare pe care nu a comis-o

niciodată.

Mai mult, la examinarea cauzei în ordine de recurs, s-au omis afirmațiile

invocate în cererea de recurs, precum că în timpul controlului vamal, nu s-au

3

stabilit mărfuri prohibite în cabina mijlocului de transport, drept urmare

permițând șoferului să-și continue direcția prin postul vamal.

Revizuentul a evidențiat că mijlocul de transport a fost reținut de către

echipa mobilă abia după 3 zile de la data efectuării controlului în postul vamal

Vadul lui Vodă, la o distanță de 30 km de la locul în care a fost efectuat controlul.

Respectiv, reiese că între momentul traversării autocamionului prin postul

vamal Vadul lui Vodă și momentul reținerii acestuia, a expirat un interval mare

de timp, în care șoferul autocamionul a dispus de suficient răgaz pentru a prelua

motorina de la stație de alimentare sau din orice alt loc, or, de la postul vamal

Vadul lui Vodă până în or. Cricova există aproximativ 10 benzinării.

Suplimentar a indicat că la data aplicării sancțiunii în privința sa, la 12

martie 2015, nu exista o soluție asupra circumstanțelor de fapt care au avut loc la 2

ianuarie 2015, 24 ianuarie 2015 (data întocmirii procesului-verbal de reținere a

mărfurilor) sau 2 aprilie 2015 (data întocmirii procesului-verbal și deciziei cu

privire la contravenție în privința lui Verega Grigore).

De asemenea, a specificat că la examinarea cauzei contravenționale în

privința lui Verega Grigore, făcând trimitere la răspunsul Șefului Biroului Vamal

din 13 martie 2015 este indicat că în programul ,,UNIPASS” (frontiera) nu sunt

careva date despre traversarea mijlocului nominalizat, fapt ce denotă că

autotractorul de model ,,Mercedes Benz Actors” cu n/î XXXX nu a traversat postul

vamal intern.

Prin referința din 6 aprilie 2018, Serviciul Vamal a solicitat respingerea

cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă, cu menținerea încheierii Curții Supreme

de Justiție din 24 februarie 2016.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce

urmează.

Conform art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de

revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca

fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

După cum rezultă din actele cauzei, revizuentul Lungu Eduard cu referire la

prevederile art. 449 lit. b) CPC, a invocat că la 14 februarie 2018 i-au devenit

cunoscute circumstanțe și fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi

cunoscute la data examinării cauzei atât în prima instanță, cât și în instanța de apel

și recurs, și anume, hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 22

decembrie 2015, procesul-verbal de reținere a mărfurilor și obiectelor aflate sub

control vamal, procesul – verbal de audiere, precum și procesul-verbal cu privire la

contravenție și decizia agentului constatator, întocmite în privința lui Verega

Grigore, șoferul autotractorului de model ,,Mercedes Benz Actors”, adoptate în

anul 2015.

4

Potrivit art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit

cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au

putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a pricinii.

În sensul normei enunțate este important de înțeles că circumstanțele sau

faptele trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării încheierii, să aibă

importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere

decisivă asupra concluziei instanței de judecată, să fie descoperite după ce

încheierea judecătorească devine irevocabilă.

De altfel, art. 449 lit. b) CPC, indică asupra unor circumstanțe (fapte)

necunoscute anterior revizuentului, dar întrucât examinarea fondului cauzei

prezumă că instanța a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea pricinii, este evident că o condiție esențială pentru

admiterea revizuirii este că și instanței nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute

aceste circumstanțe (fapte).

Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze că nu

a știut anterior pronunțării încheierii a cărei revizuire se cere despre aceste

circumstanțe sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar

ele nu pot servi ca temei de revizuire.

Astfel, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest temei

este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data pronunțării

încheierii, ele urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea

încheierii. Faptele noi apărute după darea încheierii pot servi temei de adresare cu

o nouă cerere în judecată, dar nu ca temei de revizuire.

În același timp, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

pricinii. Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element indispensabil al temeiului

prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, decade sau lipsește revizuentul de posibilitatea

invocării unui atare temei.

Astfel, cu referire la prevederile enunțate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă că cele invocate de

Lungu Eduard, în susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile

prevăzute de art. 449 lit. b) CPC, or, revizuentul invocând faptul că la 14 februarie

2018 i-au devenit cunoscute circumstanțe și fapte esențiale ale cauzei care nu au

fost și nu au putut fi cunoscute la data examinării cauzei atât în prima instanță, cât

și în instanța de apel și recurs, și anume, hotărârea Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din 22 decembrie 2015, procesul-verbal de reținere a mărfurilor și

obiectelor aflate sub control vamal, procesul – verbal de audiere, precum și

procesul-verbal cu privire la contravenție și decizia agentului constatator, întocmite

în privința lui Verega Grigore, șoferul autotractorului de model ,,Mercedes Benz

Actors”, adoptate în anul 2015, care în opinia sa confirmă circumstanțe esențiale

ale pricinii, nu a făcut dovada faptului că în procesul examinării anterioare a cauzei

nu i-au fost cunoscute aceste date sau nu a avut posibilitate de a cunoaște, condiție

însă care este direct impusă prin lege.

5

Or, după cum rezultă din argumentele invocate de către Lungu Eduard,

acestea nu pot servi drept temei pentru admiterea cererii de revizuire, deoarece

ultimul, inclusiv și prin intermediul reprezentantului său, Mihalache Iurie, nu a fost

lipsit în timp de un an de la examinare a cauzei, să reclame probe în sensul art. 56

alin. (1) CC, precum și art. 118 alin. (1) CPC și să prezinte instanței de judecată

dovezile de care dispune.

Totodată, revizuentul Lungu Eduard nu a făcut dovada faptului că în

procesul examinării cauzei a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele

și faptele enunțate pentru soluționarea pricinii, inclusiv pentru obținerea hotărârii

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 22 decembrie 2015 și actelor procesuale a

dosarului contravențional, răspunsului Șefului Biroului Vamal din 13 martie 2015,

ca temei de depunere a cererii de revizuire, condiție care este direct impusă prin

lege.

Or, scopul acestei cereri de revizuire este mai curând să obțină o nouă

examinare a pricinii decât o procedură de revizuire în sensul art.449-453 CPC.

Astfel, circumstanțele și faptele enunțate nu pot constitui împrejurări noi,

care nu au fost și nu au putut fi cunoscute.

Situația de fapt impune de a remarca la capitolul dat că revizuirea este o cale

de atac de retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține

anularea unei hotărâri sau încheieri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății

în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a încheierii

contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De

aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt

prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că revizuentul

Lungu Eduard în cererea de revizuire nu a invocat nici un temei, care s-ar încadra

în prevederile art. 449 CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea încheierii, ci

din contra a oferit împrejurări care nu au relevanță.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată

urmează să fie examinată prin prisma principiului securității raporturilor juridice.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res

judecata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest

principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri

irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar

simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un

temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci

când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v.

Moldova, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu

indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea de revizuire depusă de către Lungu Eduard, ca fiind inadmisibilă.

6

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către

Lungu Eduard împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 24 februarie

2016, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Lungu

Eduard împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la anularea

ordinului de sancționare, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa

forțată de la serviciu și repararea prejudiciului moral.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ion Druță

Maria Ghervas

7