3rh-33/18 — anularea ordinului de sanctionare, restabilirea in functie, incasarea salariului pentru lipsa fortata de la munca, repararea prejudiciului moral

dosarul nr. 3rh-33/18 prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău Judecător: V. Efros instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: N. Traciuc, M. Anton, I. Cotruță instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție Judecători: T. Chișca-Doneva, I. Druță, M.Ghervas Î N C H E I E R E 18 aprilie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Ion Druță Maria Ghervas examinând cererea de revizuire depusă de către Lungu Eduard, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Lungu Eduard împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la anularea ordinului de sancționare, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu și repararea prejudiciului moral, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 24 februarie 2016, prin care recursul declarat de către Lungu Eduard, reprezentat de avocatul Mihalache Iurie, a fost considerat inadmisibil, c o n s t a t ă : La 30 martie 2015 Lungu Eduard reprezentat de avocatul Mihalache Iurie a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la anularea ordinului de sancționare, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu și repararea prejudiciului moral.

În motivare acțiunii a indicat că a fost angajat în funcție de inspector în cadrul Serviciului Vamal al Republicii Moldova. La 24 ianuarie 2015 în intervalul orei 05.00-05.40, prin postul vamal Vadul lui Vodă a Biroului Vamal Chișinău a traversat mijlocul de transport de model „Mercedes Actros” cu numărul de înmatriculare XXXX. Reclamantul a susținut că după efectuarea controlului, în cabina mijlocului de transport nu au fost observate mărfuri prohibite sau alte obiecte interzise de legislație, în legătură cu ce i-a permis șoferului să-și continue direcția.

1 Lungu Eduard a afirmat că la 28 ianuarie 2015, a aflat despre faptul că Direcția servicii operative a DAL, a depus conducerii Serviciului Vamal un raport privind reținerea pentru verificare de către colaboratorii Serviciului echipe mobile Centru a mijlocului de transport nominalizat, în salonul căruia au fost depistate recipiente cu un total de 1 400 litri de lichid cu miros specific de motorină, fără acte de proveniență. A indicat că la 12 martie 2015 prin ordinul nr. 209-p emis de directorul Serviciului Vamal i-a fost aplicată sancțiune sub formă de eliberare din serviciu. Reclamantul consideră că ordinul privind aplicarea sancțiunii de eliberare din serviciu a fost emis cu numeroase încălcări, inclusiv, data reținerii autocamionului nu coincide cu data traversării frontierei vamale.

Astfel, a menționat că autocamionul a traversat postul vamal Vadul lui Vodă în data de 24 ianuarie 2015, pe când reținerea autocamionului de către echipele mobile a avut loc la 28 ianuarie 2015, ceea ce denotă că autocamionul a fost reținut de echipa mobilă doar după 3 zile de la data efectuării controlului în postul vamal Vadul lui Vodă. În același timp, a indicat că autocamionul a fost reținut de către echipa mobilă în apropiere de mun. Chișinău, la o distanță de aproximativ 30 km de la locul în care a fost efectuat controlul, din momentul traversării autocamionului prin postul vamal Vadul lui Vodă și momentul reținerii a expirat un interval mare de timp în care, consideră că șoferul autocamionului a avut suficient răgaz pentru a prelua motorina de la o stație de alimentare sau din orice alt loc, așa cum de la postul vamal Vadul lui Vodă până în or.

Cricova există aproximativ 10 benzinării, având în vedere faptul că actele de proveniență a mărfii lipsesc. A menționat că la momentul controlului s-a asigurat că autocamionul corespunde cerințelor de trecere a postului vamal Vadul lui Vodă, iar reținerea autocamionului de către echipele mobile a avut loc peste o perioadă îndelungată de timp, în care șoferul avea posibilitate de a prelua motorina din orice alt loc de pe teritoriul Republicii Moldova. Reclamantul a relatat că mijlocul de transport a fost reținut de echipa mobilă la altă dată decât data în care a traversat postul vamal, iar în ziua respectivă dânsul nu se afla în tură, fapt care se confirmă prin datele din Registru de evidență.

Așadar, contrar ordinului contestat, în exercitarea atribuțiilor de serviciu reclamantul a manifestat un nivel înalt de profesionalism, corectitudine și conștiinciozitate, iar controlul selectiv al unității cap-tractor a fost efectuat în strictă corespundere cu legislația vamală. Totodată, reclamantul a punctat că este membru al organului sindical din cadrul Serviciului Vamal și în acest caz angajatorul era obligat să solicite în prealabil avizul organului sindical, în conformitate cu prevederile art. 87 alin. (1) și art. 89 alin. (2) din Codul muncii, fapt care nu a avut loc. În rezultat, consideră că sancțiunea aplicată este nejustificată și excesiv de severă. În drept, reclamantul și-a întemeiază cerințele în baza art. 5 lit. d), 208, 210, 330, 332 și 355 din Codul muncii.

2 Lungu Eduard solicită, anularea sancțiunii sub formă de eliberare din serviciu care a fost aplicată reclamantului de către Serviciul Vamal al Republicii Moldova, achitarea plăților salariale pentru întreaga perioadă de eliberare nelegitimă din serviciu, compensarea prejudiciului moral în mărime de 30000 lei și restituirea cheltuielilor pentru asistență juridică conform bonului de plată anexat. Prin hotărârea din 3 iunie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, acțiunea lui Lungu Eduard a fost respinsă ca neîntemeiată. Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 29 octombrie 2015 a respins apelul declarat de către Lungu Eduard și a menținut hotărârea primei instanțe. La 24 decembrie 2015 Lungu Eduard reprezentat de avocatul Mihalache Iurie a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și remiterea pricinii spre rejudecare în instanța de apel.

Prin încheierea din 24 februarie 2016 a Curții Supreme de Justiție recursul declarat de către Lungu Eduard reprezentat de avocatul Mihalache Iurie a fost considerat inadmisibil. La 26 februarie 2018 Lungu Eduard a depus cerere de revizuire împotriva încheierii instanței de recurs, solicitând admiterea cererii, casarea integrală a încheierii instanței de recurs, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel. În motivarea cererii de revizuire a invocat că la 14 februarie 2018 i-au devenit cunoscute circumstanțe și fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute la data examinării cauzei atât în prima instanță, cât și în instanța de apel și recurs, și anume, hotărârea Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din 22 decembrie 2015, procesul-verbal de reținere a mărfurilor și obiectelor aflate sub control vamal, procesul – verbal de audiere, precum și procesul-verbal cu privire la contravenție și decizia agentului constatator, întocmite în privința lui Verega Grigore, șoferul autotractorului de model ,,Mercedes Benz Actors”, adoptate în anul 2015, care demonstrează că la momentul traversării frontierei de stat, în salonul autotractorului nu a existat marfă (motorină), dând o apreciere greșită circumstanțelor de fapt, iar referirea în hotărârile judecătorești precum că motorina a fost preluată din stânga Nistrului și nu de pe teritoriul Republicii Moldova, este neîntemeiată. Or, prin declarațiile șoferului autotractorului, se demonstrează că dânsul a preluat motorina de pe teritoriul Republicii Moldova.

Lungu Eduard consideră că acestea sunt fapte esențiale ale cauzei care nu au fost cunoscute revizuentului anterior, dar existau la momentul pronunțării hotărârii și au fost descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă. A menționat că a fost sancționat pentru încălcarea disciplinei, și anume, efectuarea superficială a controlului vamal la 24 ianuarie 2015 în privința lui Verega Grigore, prin ordinul din 12 martie 2015, încălcare pe care nu a comis-o niciodată. Mai mult, la examinarea cauzei în ordine de recurs, s-au omis afirmațiile invocate în cererea de recurs, precum că în timpul controlului vamal, nu s-au 3 stabilit mărfuri prohibite în cabina mijlocului de transport, drept urmare permițând șoferului să-și continue direcția prin postul vamal.

Revizuentul a evidențiat că mijlocul de transport a fost reținut de către echipa mobilă abia după 3 zile de la data efectuării controlului în postul vamal Vadul lui Vodă, la o distanță de 30 km de la locul în care a fost efectuat controlul. Respectiv, reiese că între momentul traversării autocamionului prin postul vamal Vadul lui Vodă și momentul reținerii acestuia, a expirat un interval mare de timp, în care șoferul autocamionul a dispus de suficient răgaz pentru a prelua motorina de la stație de alimentare sau din orice alt loc, or, de la postul vamal Vadul lui Vodă până în or. Cricova există aproximativ 10 benzinării.

Suplimentar a indicat că la data aplicării sancțiunii în privința sa, la 12 martie 2015, nu exista o soluție asupra circumstanțelor de fapt care au avut loc la 2 ianuarie 2015, 24 ianuarie 2015 (data întocmirii procesului-verbal de reținere a mărfurilor) sau 2 aprilie 2015 (data întocmirii procesului-verbal și deciziei cu privire la contravenție în privința lui Verega Grigore). De asemenea, a specificat că la examinarea cauzei contravenționale în privința lui Verega Grigore, făcând trimitere la răspunsul Șefului Biroului Vamal din 13 martie 2015 este indicat că în programul ,,UNIPASS” (frontiera) nu sunt careva date despre traversarea mijlocului nominalizat, fapt ce denotă că autotractorul de model ,,Mercedes Benz Actors” cu n/î XXXX nu a traversat postul vamal intern.

Prin referința din 6 aprilie 2018, Serviciul Vamal a solicitat respingerea cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă, cu menținerea încheierii Curții Supreme de Justiție din 24 februarie 2016. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează. Conform art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

După cum rezultă din actele cauzei, revizuentul Lungu Eduard cu referire la prevederile art. 449 lit. b) CPC, a invocat că la 14 februarie 2018 i-au devenit cunoscute circumstanțe și fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute la data examinării cauzei atât în prima instanță, cât și în instanța de apel și recurs, și anume, hotărârea Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din 22 decembrie 2015, procesul-verbal de reținere a mărfurilor și obiectelor aflate sub control vamal, procesul – verbal de audiere, precum și procesul-verbal cu privire la contravenție și decizia agentului constatator, întocmite în privința lui Verega Grigore, șoferul autotractorului de model ,,Mercedes Benz Actors”, adoptate în anul 2015. 4 Potrivit art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

În sensul normei enunțate este important de înțeles că circumstanțele sau faptele trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării încheierii, să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, să fie descoperite după ce încheierea judecătorească devine irevocabilă. De altfel, art. 449 lit. b) CPC, indică asupra unor circumstanțe (fapte) necunoscute anterior revizuentului, dar întrucât examinarea fondului cauzei prezumă că instanța a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii, este evident că o condiție esențială pentru admiterea revizuirii este că și instanței nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute aceste circumstanțe (fapte).

Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze că nu a știut anterior pronunțării încheierii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire. Astfel, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data pronunțării încheierii, ele urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea încheierii. Faptele noi apărute după darea încheierii pot servi temei de adresare cu o nouă cerere în judecată, dar nu ca temei de revizuire. În același timp, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element indispensabil al temeiului prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, decade sau lipsește revizuentul de posibilitatea invocării unui atare temei. Astfel, cu referire la prevederile enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă că cele invocate de Lungu Eduard, în susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) CPC, or, revizuentul invocând faptul că la 14 februarie 2018 i-au devenit cunoscute circumstanțe și fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute la data examinării cauzei atât în prima instanță, cât și în instanța de apel și recurs, și anume, hotărârea Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din 22 decembrie 2015, procesul-verbal de reținere a mărfurilor și obiectelor aflate sub control vamal, procesul – verbal de audiere, precum și procesul-verbal cu privire la contravenție și decizia agentului constatator, întocmite în privința lui Verega Grigore, șoferul autotractorului de model ,,Mercedes Benz Actors”, adoptate în anul 2015, care în opinia sa confirmă circumstanțe esențiale ale pricinii, nu a făcut dovada faptului că în procesul examinării anterioare a cauzei nu i-au fost cunoscute aceste date sau nu a avut posibilitate de a cunoaște, condiție însă care este direct impusă prin lege.

5 Or, după cum rezultă din argumentele invocate de către Lungu Eduard, acestea nu pot servi drept temei pentru admiterea cererii de revizuire, deoarece ultimul, inclusiv și prin intermediul reprezentantului său, Mihalache Iurie, nu a fost lipsit în timp de un an de la examinare a cauzei, să reclame probe în sensul art. 56 alin. (1) CC, precum și art. 118 alin. (1) CPC și să prezinte instanței de judecată dovezile de care dispune. Totodată, revizuentul Lungu Eduard nu a făcut dovada faptului că în procesul examinării cauzei a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele enunțate pentru soluționarea pricinii, inclusiv pentru obținerea hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 22 decembrie 2015 și actelor procesuale a dosarului contravențional, răspunsului Șefului Biroului Vamal din 13 martie 2015, ca temei de depunere a cererii de revizuire, condiție care este direct impusă prin lege.

Or, scopul acestei cereri de revizuire este mai curând să obțină o nouă examinare a pricinii decât o procedură de revizuire în sensul art.449-453 CPC. Astfel, circumstanțele și faptele enunțate nu pot constitui împrejurări noi, care nu au fost și nu au putut fi cunoscute. Situația de fapt impune de a remarca la capitolul dat că revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri sau încheieri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a încheierii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că revizuentul Lungu Eduard în cererea de revizuire nu a invocat nici un temei, care s-ar încadra în prevederile art. 449 CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea încheierii, ci din contra a oferit împrejurări care nu au relevanță. Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată urmează să fie examinată prin prisma principiului securității raporturilor juridice. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judecata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești.

Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova). Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de către Lungu Eduard, ca fiind inadmisibilă.

6 În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Lungu Eduard împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 24 februarie 2016, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Lungu Eduard împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la anularea ordinului de sancționare, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu și repararea prejudiciului moral. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Ion Druță Maria Ghervas 7