2ra-1779/18 — incasarea datoriei, dobinzii de intirzierer si a cheltuielilor de judecata

2ra-1779/18 — incasarea datoriei, dobinzii de intirzierer si a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosar nr. 2ra-1779/18

prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (O. Cernei)

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (A. Minciună, V. Mihaila, V. Sârbu)

D E C I Z I E

24 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Svetlana Filincova

Tamara Chișca-Doneva

Victor Burduh

Nina Vascan

examinând recursul declarat de Teodor-Alexandru-Nicolae Golovatiuc,

reprezentat legal de Daniela-Florentina Constantin, reprezentată de avocatul

Vladislav Roșca,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Radu Stoian

împotriva lui Toader Golovatiuc (succedat în drepturi de Cristian-Bogdan

Golovatiuc și Teodor-Alexandru-Nicolae Golovatiuc), cu privire la încasarea

datoriei, dobînzii de întîrziere și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 14 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de reprezentantul legal lui Teodor Alexandru Nicolae

Golovatiuc, Daniela-Florentina Constantin și Cristian Bogdan Golovatiuc și s-au

menținut hotărârea din 26 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și

încheierea din 26 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

c o n s t a t ă:

La 02 septembrie 2015, Radu Stoian, a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Toader Golovatiuc cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de

întârziere și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul Radu Stoian, a indicat că, la 20 noiembrie

2013, a acordat lui Toader Golovatiuc un împrumut, în sumă de 14 000 euro, fără

dobândă, pe un termen de patru luni.

Reclamantul a invocat că, termenul de scadență a împrumutului a expirat la

data de 30 martie 2014, iar datoria nu a fost restituită pînă în prezent, deși la data de

03 aprilie 2014, pârâtul Toader Golovatiuc, i-a promis că va restitui datoria.

1

Reclamantul Radu Stoian a menționat că, de la data scadenței, 30 martie 2014,

până la momentul depunerii acțiunii, au trecut 522 zile, perioadă pentru care urmează

a fi achitată dobândă de întîrziere, în sumă de 3 425 euro.

Astfel, reclamantul Radu Stoian, a solicitat încasarea din contul lui Toader

Golovatiuc, în beneficiul său a datoriei, în sumă de 14 000 euro, a dobânzii de

întârziere ,în sumă de 3 425 euro și a tuturor cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 10 noiembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău

pârâtul Toader Golovatiuc, decedat la xxx, a fost înlocuit cu succesorii lui în

drepturi, Cristian-Bogdan Golovatiuc și Teodor-Alexandru-Nicolae Golovatiuc,

reprezentat de mama sa, Daniela-Florentina Golovatiuc, în calitate de reprezentant

legal.

Iar, prin încheierea din 26 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

s-a respins, ca neîntemeiată, cererea cu privire la scoaterea de pe rol a cererii de

chemare în judecată depusă de Radu Stoian împotriva lui Cristian-Bogdan

Golovatiuc și Teodor-Alexandru-Nicolae Golovatiuc, succesori în drepturi a lui

Toader Golovatiuc, pe motivul nerespectării procedurii prealabile.

Prin hotărârea din 26 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, a fost

admisă integral, cererea de chemare în judecată depusă de Radu Stoian împotriva lui

Cristian-Bogdan Golovatiuc și Teodor-Alexandru-Nicolae Golovatiuc, succesori în

drepturi a lui Toader Golovatiuc cu privire la încasarea datoriei, s-a încasat în mod

solidar, din contul lui Cristian-Bogdan Golovatiuc și Teodor-Alexandru-Nicolae

Golovatiuc, reprezentat de mama sa, Daniela-Florentina Golovatiuc în calitate de

reprezentant legal, succesori în drepturi ai lui Toader Golovatiuc, în beneficiul lui

Radu Stoian suma de 14 000 euro, cu titlu de datorie, suma de 3 425 euro, cu titlu

de dobândă de întârziere, suma de 10 385 lei, cu titlu de taxă de stat și suma de 180

lei, cu titlu de cheltuieli pentru eliberarea extrasului.

Iar, prin decizia din 14 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul declarat de reprezentantul legal al lui Teodor-Alexandru-Nicolae Golovatiuc,

Daniela-Florentina Constantin și Cristian-Bogdan Golovatiuc și s-au menținut

hotărârea din 26 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și încheierea din

26 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni, de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei din 14 februarie 2018 a

Curții de Apel Chișinău, a fost expediată participanților la proces, la 07 mai 2018,

prin scrisoarea de expediere nr. 5529 (f.d.101 vol. II), fiind recepționată la data de

04 iunie 2018, de către reprezentantul recurentului, avocatul Vladislav Roșca,

conform mențiunilor din cererea de recurs.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că, recursul a fost declarat

de Teodor-Alexandru-Nicolae Golovatiuc, reprezentat legal de Daniela-Florentina

Constantin, reprezentată de avocatul Vladislav Roșca, la 11 iulie 2018, cu

respectarea termenului prevăzut la art. 434 Cod de procedură civilă.

2

Prin cererea de recurs, recurentul, Teodor-Alexandru-Nicolae Golovatiuc,

reprezentat legal de Daniela-Florentina Constantin, reprezentată de avocatul

Vladislav Roșca, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea cererii de recurs recurentul, Teodor-Alexandru-Nicolae

Golovatiuc, reprezentat de Daniela-Florentina Constantin, reprezentată de avocatul

Vladislav Roșca, a indicat că, instanța de apel incorect a constatat faptul că, Cristian-

Bogdan Golovatiuc și Teodor-Alexandru-Nicolae Golovatiuc, deja au obținut

statutul de moștenitori legali și succesori ai averii rămase, după decesul defunctului

și poartă răspundere de executare a obligației față de creditor.

Recurentul Teodor-Alexandru-Nicolae Golovatiuc a indicat că, notarul Natalia

Ucrainean i-a eliberat doar certificatul privind calitatea de moștenitor, însă până în

prezent nu a fost identificat cercul de persoane, care au dreptul la succesiune, precum

și masa succesorală și valoarea acesteia. Or, certificatul privind calitatea de

moștenitor, nu are valoarea certificatului de moștenitor.

Recurentul a menționat că, satisfacerea pretențiilor creditorului celui ce a lăsat

moștenirea, proporțional cotei fiecăruia din activul succesoral, poate fi solicitată de

către creditor doar după primirea certificatului de moștenitor. Iar, prin cererile din

21 martie 2017 și din 05 decembrie 2016, recurentul Teodor-Alexandru-Nicolae

Golovatiuc a informat instanța, despre existența altor moștenitori de clasa I, și anume

descendenții și soția defunctului.

Recurentul Teodor-Alexandru-Nicolae Golovatiuc, a invocat că, instanța de

apel eronat a constatat că, notarul a încercat să informeze ceilalți moștenitori din

România, iar lipsa prezentării acestora la notar, confirmă că aceștia nu au acceptat

succesiunea. Or, la materialele cauzei nu există vreo dovadă de recepționare, de către

moștenitori, a informației cu privire la deschiderea dosarului succesoral.

La fel, recurentul a mai menționat că, încasarea datoriei de la moștenitori nu

este posibilă, nefiind stabilită componența masei succesorale și valoarea ei, nefiind

stabilite cotele-părți pentru fiecare moștenitor.

La 31 iulie 2018, în adresa intimaților Radu Stoian și Cristian-Bogdan

Golovatiuc a fost expediată copia recursului declarat de Teodor-Alexandru-Nicolae

Golovatiuc, reprezentat de avocatul Vladislav Roșca, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței, însă intimații nu și-au valorificat dreptul procedural

respectiv și nu au depus referință în termenul stabilit, la cererea de recurs declarată

de Teodor-Alexandru-Nicolae Golovatiuc, reprezentat legal de Daniela-Florentina

Constantin, reprezentată de avocatul Vladislav Roșca.

Prin încheierea din 17 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de de Teodor-Alexandru-Nicolae Golovatiuc, reprezentat legal de Daniela-

Florentina Constantin, reprezentată de avocatul Vladislav Roșca împotriva deciziei

din data de 14 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost considerat admisibil.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de

Teodor-Alexandru-Nicolae Golovatiuc, reprezentat legal de Daniela-Florentina

Constantin, reprezentată de avocatul Vladislav Roșca, urmează a fi admis, se casează

3

decizia din 14 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 26 iulie 2017

a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în cauza civilă, la cererea de chemare în

judecată depusă de Radu Stoian împotriva lui Toader Golovatiuc (succedat în

drepturi de Cristian-Bogdan Golovatiuc și Teodor-Alexandru-Nicolae Golovatiuc),

cu privire la încasarea datoriei, dobînzii de întîrziere și a cheltuielilor de judecată și

a cheltuielilor de judecată, cu remiterea cauzei în prima instanță, în alt complet de

judecată, din următoarele motivele.

În conformitate art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii

atacate, fără a administra noi dovezi.

Articolul 444 din Codul de procedură civilă consemnează că, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c1) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral

decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, trimițînd cauza spre rejudecare

în prima instanță doar în cazul în care a constatat încălcarea sau aplicarea eronată a

normelor de drept procedural specificate la art.432 alin.(3) lit.d) și f). La solicitarea

participanților la proces, instanța de recurs poate trimite cauza spre rejudecare în

prima instanță o singură dată în cazul prevăzut la art.432 alin.(3) lit.b).

Art. 432 alin. (3) lit. d) Cod de procedură civilă prevede că, se consideră că

normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care

instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în

proces.

Din materialele cauzei, Colegiul reține că, la 02 septembrie 2015, Radu Stoian,

a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Toader Golovatiuc cu privire la

încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată (f.d.5-7 vol.

I).

Conform certificatului de deces DC 218776, Toader Golovatiuc a decedat la

data de xxx (f.d.41 vol. I).

Conform informației eliberate de notarul Natalia Ucrainean, după decesul lui

Toader Golovatiuc, la 24 noiembrie 2015 a fost deschis dosarul succesoral

xxx(f.d.121 vol. I). Iar, conform adeverinței eliberate de Camera notarilor publici

București, după decesul lui Toader Golovatiuc, a fost deschisă procedura

succesorală de către biroul notarial Silviana- Brîndușa Trofin – Nicoleta Chirpisizu

(f.d.198 vol. I).

Colegiul indică că, prin moștenire, se înțelege stingerea drepturilor și

obligațiilor unei persoane, cauzată de moartea ultimei și nașterea unor drepturi sau

obligații similare, prin conținutul său sau a unor drepturi și obligații analogice în

activul și pasivul persoanelor recunoscute de lege sau testament în calitate de

moștenitori.

Conform art. 1540 Cod civil, moștenitorii care au acceptat succesiunea satisfac

pretențiile creditorilor celui ce a lăsat moștenirea proporțional cotei fiecăruia în

activul succesoral.

4

Astfel, instanța de recurs menționează că, patrimoniul persoanei fizice odată cu

decesul ei se transmite moștenitorilor legali sau testamentari. Patrimoniul succesoral

include universalitatea de drepturi (activul) și obligații (pasivul) cu conținut

patrimonial.

Astfel, pasivul succesiunii se divide de drept din momentul deschiderii

succesiunii, moștenitorii fiind ținuți la plata datoriilor în proporție cu partea ce le

revine din moștenire, iar bunurile personale ale moștenitorului nu contribuie la

satisfacerea pretențiilor creditorilor defunctului.

Răspunderea moștenitorului pentru pasivele moștenirii, limitată la partea din

activele moștenite nu este prevăzută expres, însă rezultă din dispozițiile art. 1541

Cod civil, care prevede obligația moștenitorilor de a dovedi că, datoriile celui ce a

lăsat moștenirea depășesc valoarea averii succesorale.

Regula generală instituită de legiuitor dispune că, moștenitorii care au acceptat

succesiunea sunt responsabili în fața creditorilor celui ce a lăsat moștenirea

proporțional cotei ce revine fiecăruia din activul succesoral supus moștenirii, dacă

acordul dintre moștenitori și creditori nu prevede altfel.

Dacă moștenirea a fost acceptată, se aplică regula diviziunii de drept a

pasivului succesoral proporțional cu partea (cota-parte) ce revine fiecărui moștenitor

din active. Respectiv, dacă la moștenire vin mai mulți succesori ținuți de plata

pasivului, creditorii vor urmări pe fiecare moștenitor pentru o cotă-parte din pasiv

corespunzătoare părții ce îi revine din moștenire.

Totodată, art. 1556 Cod civil prevede că, persoanele recunoscute ca moștenitori

pot cere notarului de la locul deschiderii succesiunii eliberarea certificatului de

moștenitor.

Iar, art. 1558 alin. (1) Cod civil stabilește că, dacă nu s-a făcut dovada existenței

unor bunuri în patrimoniul defunctului ori determinarea acestora necesită operațiuni

de durată și moștenitorii solicită să li se stabilească numai calitatea, se poate emite

certificat de calitate de moștenitor.

Astfel, Colegiul relevă că, certificatul de moștenitor este înscrisul oficial prin

care se concretizează încheierea procedurii notariale succesorale și prin care se

constată de către notar, cu efect retroactiv de la data deschiderii succesiunii, atît

calitatea de succesor legal sau testamentar a celor care prin acceptarea moștenirii și-

au consolidat vocația succesorală față de persoana decedată, cît și componența masei

succesorale și întinderea drepturilor succesorale a fiecărui moștenitor.

Iar, certificatul de calitate de moștenitor facilitează moștenitorilor procesul de

adunare a informației referitor la masa succesorală, prin acesta fiind constatată doar

calitatea de moștenitor. Mai mult, pentru a nu crea confuziune, în certificatul de

calitate de moștenitor se indică expres scopul acestuia și faptul că, certificatul de

moștenitor va fi eliberat ulterior, bineînțeles, în situația în care moștenitorul

respectiv va accepta moștenirea.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs relevă că, doar certificatul de

moștenitor confirmă acceptarea succesiunii, și doar acesta constituie temei de

apariție a răspunderii succesorului în fața creditorului defunctului.

5

Colegiul menționează că, instanțele ierarhic inferioare eronat au confundat

certificatele de calitate de moștenitor și certificatele de moștenitor, fapt ce a permis

oferirea unei soluții greșite.

Astfel, pentru soluționarea litigiului, urma a fi aplicat art. 1540 Cod civil, care

stabilește obligația moștenitorilor care au acceptat succesiunea să satisfacă

pretențiile creditorilor celui ce a lăsat moștenirea, proporțional cotei fiecăruia în

activul succesoral.

Respectiv, instanțele ierarhic inferioare urmau să stabilească cercul de

succesori, care au acceptat succesiunea după decesul debitorului Toader Golovatiuc

și cărora le-a fost eliberate certificate de moștenitor. Or, satisfacerea pretențiilor

creditorului celui ce a lăsat moștenirea, proporțional cotei fiecăruia din activul

succesoral, poate fi solicitată de către creditor doar după primirea certificatului de

moștenitor, iar conform informației eliberate de notarul Natalia Ucrainean, după

decesul lui Toader Golovatiuc, nu au fost eliberate certificate de moștenitor (f.d.121

vol. I).

Mai mult, instanțele ierarhic inferioare nu au verificat afirmațiile recurentului

Teodor-Alexandru-Nicolae Golovatiuc, indicate în cererile din 05 decembrie 2016

(f.d.134 vol. I) și din 14 martie 2017 (f.d.173 vol. I), prin care a informat instanța

despre existența altor moștenitori de clasa I, și anume descendenții și soția

defunctului.

La fel, Colegiul relevă că, instanțele ierarhic inferioare urmau să țină cont de

faptul că, încasarea datoriei de la moștenitori este posibilă, doar după stabilirea

componenței masei succesorale și valoarea ei. Iar, în litigiu dedus judecății, la

materialele cauzei lipsește inventarul patrimoniului defunctului, efectuat de notarul

care a deschis dosarul succesoral.

Totodată, cu referire la dobânda de întârziere, solicitată de reclamantul Radu

Stoian, instanța de recurs menționează că, instanțele ierarhic inferioare urmau să

verifice care este perioada pentru care urmează a fi încasată dobânda de întîrziere.

Or, conform art. 1540 alin. (1) Cod civil, obligația moștenitorilor de a satisface

pretențiile creditorului celui ce a lăsat moștenirea, apare din momentul acceptării

succesiunii.

În acest context, instanța de apel reiterează că, dreptul de acces la un tribunal

prevăzut de art. 6§1 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale nu este unul absolut, el poate fi supus unor restricții. În

acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului indică că instanțele de judecată

naționale trebuie să se asigure că restricțiile aplicate nu resping sau nu reduc accesul

oferit unei persoane în așa fel sau într-o asemenea măsură încât însăși esența

dreptului să fie afectată. Mai mult, o restrângere a dreptului nu va fi compatibilă cu

art. 6§1 dacă nu urmărește un scop legitim și dacă nu există un raport rezonabil de

proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit. Dreptul de acces la un

tribunal este prejudiciat în esența sa atunci când reglementările nu mai servesc

scopurilor securității juridice și bunei administrări a justiției, ci constituie un fel de

barieră care împiedică justițiabilul să obțină examinarea în fond a cauzei sale de

6

către o instanță judecătorească competentă (cauza Cornea c. Republicii Moldova,

hotărârea CEDO din 22 iulie 2014, definitivă la 22 octombrie 2014).

Astfel, dreptul de acces la un tribunal constituie un element inerent tuturor

garanțiilor procedurale prevăzute în Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului

și a Libertăților Fundamentale (hotărârea CEDO din 25 februarie 1982, în cauza

Campbell și Fell vs. Regatul Unit) și din moment ce drepturile fundamentale trebuie

garantate într-o manieră concretă și reală, dar nu iluzorie și teoretică, imposibilitatea

concretă de sesizare a unei instanțe de către persoana interesată constituie o încălcare

a dreptului acesteia de acces la justiție (hotărârea CEDO din 09 octombrie 1979 în

cauza Airey vs. Irlanda).

În consecință, întru evitarea atingerii drepturilor unor persoane ce nu au fost

implicate în proces, instanța de recurs consideră necesar de a casa integral decizia

instanței de apel, precum și hotărârea primei instanțe și de a remite cauza

spre rejudecare în prima instanță. Or, problema intervenirii în proces, conform

prevederilor legislației în vigoare, se soluționează doar în prima instanță, prin urmare

eroarea dată nu poate fi corectată de instanța de recurs.

Reiterând, motivele de fapt și de drept, expuse mai sus, statuând că, instanțele

ierarhic inferioare au soluționat eronat cauza, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, concluzionează de a

admite recursul declarat de Teodor-Alexandru-Nicolae Golovatiuc, reprezentat legal

de Daniela-Florentina Constantin, reprezentată de avocatul Vladislav Roșca, se

casează decizia din 14 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din data

26 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în cauza civilă, la cererea de

chemare în judecată depusă de Radu Stoian împotriva lui Toader Golovatiuc

(succedat în drepturi de Cristian-Bogdan Golovatiuc și Teodor-Alexandru-Nicolae

Golovatiuc), cu privire la încasarea datoriei, dobînzii de întîrziere și a cheltuielilor

de judecată și a cheltuielilor de judecată, cu remiterea cauzei în prima instanță, în alt

complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, prima instanță urmează să țină cont de cele menționate

supra și reexaminând cauza să emită o hotărâre legală și întemeiată, respectând

dreptul garantat al părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c1), art. 445 alin. (2)-(3) din Codul de

procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Teodor-Alexandru-Nicolae Golovatiuc,

reprezentat legal de Daniela-Florentina Constantin, reprezentată de avocatul

Vladislav Roșca.

Se casează decizia din 14 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din 26 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în cauza civilă, la cererea

de chemare în judecată depusă de Radu Stoian împotriva lui Toader Golovatiuc

(succedat în drepturi de Cristian-Bogdan Golovatiuc și Teodor-Alexandru-Nicolae

7

Golovatiuc), cu privire la încasarea datoriei, dobînzii de întîrziere și a cheltuielilor

de judecată și a cheltuielilor de judecată, cu remiterea cauzei în prima instanță, în alt

complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Svetlana Filincova

Tamara Chișca - Doneva

Victor Burduh

Nina Vascan

8