2ra-1720/18 — incasarea datoriei si a cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea datoriei si a cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2ra-1720/18 — incasarea datoriei si a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosar nr. 2ra-1720/2018
Prima instanță: Judecătoria Cimișlia, sediul central, (Z. Aramă)
Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (G. Colev, Ș. Starciuc, L. Caraianu)
Î N C H E I E R E
17 octombrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă
judecătorii Tamara Chisca-Doneva
Nina Vascan
examinând admisibilitatea recursului declarat de Alexandru Bragnebun,
reprezentat de avocatul Ion Căpățină,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea
Mixtă „Moldcell” Societate pe Acțiuni împotriva lui Alexandru Bragnebun cu
privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor judiciare,
împotriva deciziei din 12 aprilie 2018 a Curții de Apel Comrat, prin care s-a
respins ca nefondat apelul declarat de Alexandru Bragnebun, reprezentat de
avocatul Ion Căpățină și s-a menținut hotărârea din 22 martie 2017 a Judecătoriei
Cimișlia, sediul Central,
c o n s t a t ă :
La data de 19 ianuarie 2017, ÎM „Moldcell” SA, reprezentată de avocatul
Natalia Covaliov a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandru
Bragnebun cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor judiciare.
În motivarea acțiunii, reclamanta ÎM „Moldcell” SA, a indicat că, în calitate
de operator și Alexandru Bragnebun, în calitate de abonat, au încheiat la
26 februarie 2013 contractul și acordul suplimentar, potrivit cărora operatorul s-a
obligat să ofere abonatului posibilitatea de a beneficia de opțiunea promoțională
de procurare a unui telefon mobil la preț special, cu condiția achitării din partea
abonatului a abonamentului lunar, pe o perioadă obligatorie prevăzută în contract.
Reclamanta ÎM „Moldcell” SA, a menționat că, abonatul a încetat să achite
lunar abonamentul, prin ce a cauzat prejudiciu, care constă din datoria plus
compensația în valoare de 6 344,05 lei și anume conform contractului de
abonament cu nr. GSM 7XXXXXX8 și nr. 7XXXXXXX7 pentru dispozitivul
Huawei U 8666 încheiat la data de 26 februarie 2013, a cauzat operatorului un
prejudiciu în sumă de 3 159, 44 lei, iar conform contract de abonament cu nr.
GSM 78XXXXX9 a cauzat un prejudiciu operatorului în sumă de 3 184, 61 lei.
Adițional compensației și datoriei acumulate, abonatului Alexandru
Bragnebun, i s-a acumulat penalitatea conform p. 11 al acordului suplimentar de
0,5 % pe zi, pentru 100 zile de întârziere, în sumă de 3 172, 03 lei.
1
Reclamanta ÎM „Moldcell” SA, a invocat că, soluționarea litigiului pe cale
amiabilă este imposibilă, din motivul că pârâtul Alexandru Bragnebun nu a
achitat datoria, iar unica soluție legală este doar adresarea în instanță de judecată
și încasarea forțată a datoriei în mărime de 9 516, 08 lei.
Reclamanta ÎM „Moldcell” SA, a solicitat încasarea de la pârâtul Alexandru
Bragnebun în beneficiul său, a datoriei în sumă de 9 516, 08 lei, taxa de stat în
sumă de 285, 49 lei, cheltuielile de asistență juridică în mărime de 1000 lei.
Prin hotărârea din 22 martie 2017 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central s-a
admis cererea de chemare în judecată depusă de ÎM „Moldcell” SA împotriva lui
Alexandru Bragnebun cu privire la încasarea datoriei, a fost încasat de la
Alexandru Bragnebun în beneficiul ÎM „Moldcell” SA suma de 9 516, 08 lei, cu
titlu de datorie, 285, 49 lei taxa de stat, 1000 lei, cheltuieli pentru asistența
juridică, 90 lei cheltuieli, pentru citația publică, iar în total suma de 10 891, 57 lei.
Prin decizia din 12 aprilie 2018 a Curții de Apel Comrat, s-a respins ca
nefondat apelul declarat de Alexandru Bragnebun, reprezentat de avocatul Ion
Căpățină și s-a menținut hotărârea din 22 martie 2017 a Judecătoriei Cimișlia,
sediul Central, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de
Întreprinderea Mixtă „Moldcell” Societate pe Acțiuni împotriva lui Alexandru
Bragnebun cu privire la încasarea datoriei.
În consolidarea soluției adoptate instanța de apel a indicat că, la
26 februarie 2013 între Î.M. „Moldcell” SA, în calitate de operator și Bragnebun
Alexandru, în calitate de abonat, a fost încheiat, contractul de prestare a serviciilor
de comunicații electronice, totodată, la aceeași dată, părțile au convenit asupra unui
acord suplimentar.
La fel instanța de apel a indicat că, prima instanță corect a stabilit că pârâtul
Alexandru Bragnebun urmează să achite suma de 6344,05 lei. Această sumă fiind
calculată pentru că pârâtul Alexandru Bragnebun, nu a achitat abonamentul lunar
în mărime de 150 lei lunar pentru o perioadă de 14 luni, plus compensația la
procurarea telefonului mobil la preț special.
Instanța de apel a invocat că potrivit pct.11 din acordul suplimentar încheiat
între ÎM „Moldcell” SA și Alexandru Bragnebun, prevede că, răspunderea
abonatului pentru neexecutarea acordului a fost stabilită în modul următor:
abonatul achită în beneficiul operatorului compensația, ce reprezintă valoarea
abonamentului lunar înmulțit cu numărul de luni, pentru care nu s-a achitat
abonamentul lunar până la expirarea perioadei obligatorii de utilizare a serviciilor,
o dobândă de întârziere în mărime de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere, dar nu
mai mult de 100 zile din data calculării termenului respectiv, ce urmează a fi
calculată din mărimea compensației, plus datoria acumulată în contul numărului
GSM al abonatului, indicată în notificarea scrisă expediată de operator abonatului.
Iar, în cazul în care abonatul refuză executarea prezentului acord, solicitînd
rezilierea lui și/sau în caz de nemenținere a statului activ al numărului (balanța
pozitivă a contului numărului) înainte de expirarea perioadei active obligatorii de
utilizare a serviciilor operatorului, abonatul este obligat să compenseze
operatorului cheltuielile suportate în cadrul prezentei companii conform schemei:
valoarea unui abonament lunar dispozitiv stabilit conform pct. 2 al acordului se va
înmulți la numărul de luni.
Instanța de apel a menționat că, contrar prevederilor contractuale intimatul
Alexandru Bragnebun nu și-a onorat obligațiunile asumate de achitare a sumelor
2
conform contractului, în rezultatul cărui fapt a fost notificat despre necesitatea
stingerii datoriei, inclusiv și a penalităților calculate conform contractului. Or, din
conținutul calculelor și pretențiilor formulate de reclamant, instanța corect a
apreciat temeinicia solicitării încasării sumei respective, încadrând raportul juridic
litigios în norma respectivă corectă.
Instanța de apel a invocat faptul că, clauza recuperării prejudiciului, în caz
de neachitare a plăților cuvenite, a fost înserată în Contractul de abonament,
indicîndu-se că nu va depăși termenul de 100 zile din termenul respectiv, instanța
de apel stabilește temeinicia acțiunii în latură solicitării reclamantului privind
încasarea, și va dispune încasarea a 3172,03 lei cu titlu de clauză penală.
Instanța de apel a reținut că, termenul de prescripție a fost respectat de către
reclamanta ÎM „Moldcell” SA, ori, la 26 februarie 2013, Alexandru Bragnebun și
ÎM „Moldcell” SA au încheiat un contract de abonament, prin care abonatul s-a
obligat să achite un abonament lunar, pe perioada prevăzută în contract, și anume
14 luni. Astfel, termenul de prescripție, în litigiul dedus judecății a început a curge
din momentul expirării a 14 luni, de la data încheierii contractului, adică din
26 aprilie 2014. Respectiv, instanța de apel a concluzionat că, acțiunea în instanța
de judecată înaintată de reclamanta ÎM „Moldcell” SA la 13 ianuarie 2017, a fost
depusă în interiorul termenului de prescripție de 3 ani.
Instanța de apel a respins ca fiind nefondat argumentul apelantului
Alexandru Bragnebun, precum că, reclamantul Î.M. „Moldcell” SA nu a respectat
procedura de soluționare prealabilă, deoarece din înscrisurile anexate la materialele
cauzei, a fost stabilit că reclamantul a expediat în adresa pârâtului la 16 mai 2015 o
reclamație din conținutul căreia reiese că reclamantul a indicat pârâtului că datoria
urmează să fie achitată în termen de 10 zile, iar în caz de nesoluționare a litigiului
pe cale amiabilă, dosarul va fi transmis instanței de judecată.
Totodată instanța de apel a indicat că, instanța de fond corect încasarea de la
Alexandru Bragnebun în beneficiul ÎM „Moldcell” SA a cheltuielilor de judecată
compuse din taxa de stat 285,49 lei și cheltuielilor de asistență juridică în sumă de
1000 lei și 90 lei cheltuieli legate de citarea publică a pârâtului, soluție care este
apreciată de către instanța de apel ca fiind una corectă, ținând cont de faptul că
pretenția reclamantului a fost admisă integral, și ținând cont de prevederile art. 94
CPC ce statuează asupra proporționalității cheltuielilor de judecată părții admise
din pretenții.
Astfel, instanța de apel a invocat că, prima instanță a examinat cauza sub
toate aspectele și a aplicat corect normele materiale și procedurale, a stabilit și
elucidat toate circumstanțele importante ale cauzei, a apreciat corect probele
administrate în strictă conformitate cu prevederile art.130 Cod de procedură civilă,
iar motivele invocate în apel sunt lipsite de suport legal și urmează a fi respinse, cu
menținerea fără modificări a hotărîrii instanței de fond.
La data de 05 iulie 2018, Alexandru Bragnebun, reprezentat de avocatul Ion
Căpățină, a declarat recurs împotriva deciziei din 12 aprilie 2018 a Curții de Apel
Comrat, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel,
și hotărîrii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărârii de încetare a procesului
de judecată sau scoaterea cererii de pe rol în baza art. 265, 267, respingerea cererii
de chemare în judecată depusă de ÎM „Moldcell” SA ca fiind depusă peste
termenul general de prescripție, încasarea cheltuielilor de judecată.
3
În motivarea cererii de recurs, recurentul Alexandru Bragnebun, a indicat că,
consideră decizia instanței de apel este neîntemeiată, deoarece instanța de apel a
interpretat în mod eronat legea.
Recurentul Alexandru Bragnebun, a invocat, prevederile art. 271, 272 alin.
(1) Cod civil, care prevede că, acțiunea privind apărarea dreptului încălcat se
respinge în temeiul expirării termenului de prescripție extinctivă numai la cererea
persoanei în favoare căreia a curs prescripția depusă până la încheierea dezbaterilor
în fond. Termenul de prescripție extinctivă începe să curgă de la data nașterii
dreptului la acțiune. Dreptul la acțiune se naște la data când persona a aflat sau
trebuia să afle despre încălcarea dreptului.
La fel, recurentul Alexandru Bragnebun, a specificat că, intimata ÎM
„Moldcell” SA, a avut posibilitatea să se adreseze timp de 3 ani de zile, cu
notificarea privind plata sumelor restante și în interiorul acestui termen să se
adreseze cu o cerere de chemare în judecată privind încasarea datoriei.
Recurentul Alexandru Bragnebun, a menționat că, ÎM „Moldcell” SA nu a
prezentat instanțelor judecătorești informații pertinente, care să confirme
incontestabil faptul că, recurentul pe toată perioada contractuală a beneficiat de
serviciile ÎM „Moldcell” SA și că serviciile au fost active până la data de 26 aprilie
Astfel, recurentul consideră că, instanța de apel eronat a apreciat curgerea
termenului de prescripție de adresare în instanța de judecată.
Recurentul Alexandru Bragnebun, a invocat că, intimata ÎM „Moldcell” SA,
nu a respectat procedura de soluționare prealabilă a litigiului pe cale extrajudiciară,
care constituie o condiție specială a exercitării dreptului la acțiune în justiție și care
necesită a fi întrunită.
Conform art. 434 alin. (1) Cod de Procedură Civilă, recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea
nu prevede altfel.
După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din
12 aprilie 2018 a Curții de Apel Comrat, a fost expediată participanților la proces
la data de 14 mai 2018, prin scrisoarea de expediere nr. 06-2a-699-06072017 (f. d.
131), fiind recepționată de recurentul Alexandru Bragnebun la 17 mai 2018,
corespunzător trimiterii poștale DS3805047863AS.
În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost
declarat de Alexandru Bragnebun, reprezentat de avocatul Ion Căpățină, la data de
05 iulie 2018, cu respectarea termenului prevăzut la art. 434 Cod de procedură
civilă.
La 30 iulie 2018, în adresa intimatei ÎM „Moldcell” SA, a fost expediată
copia recursului declarat de Alexandru Bragnebun, reprezentat de avocatul Ion
Căpățină, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.
Intimata ÎM „Moldcell” SA, nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și
nu a depus referință în termenul stabilit.
Examinând temeiurile recursului declarat de Alexandru Bragnebun,
reprezentat de avocatul Ion Căpățină, în raport cu materialele cauzei civile,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
4
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Alexandru Bragnebun,
reprezentat de avocatul Ion Căpățină, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Alexandru Bragnebun,
reprezentat de avocatul Ion Căpățină, se referă la dezacordul recurentului cu soluția
pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de
casare a deciziei recurate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform secțiunii a II-a,
are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel.
Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența
probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței
de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se
invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod
flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură
civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă
a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că
nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
5
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes
(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,
25 februarie 1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera inadmisibil recursul declarat de Alexandru Bragnebun, reprezentat de
avocatul Ion Căpățină.
În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 alin. 1 Cod de procedură
civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se considera inadmisibil recursul declarat de Alexandru Bragnebun,
reprezentat de avocatul Ion Căpățină, împotriva deciziei din 12 aprilie 2018 a
Curții de Apel Comrat în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de
Întreprinderea Mixtă „Moldcell” Societate pe Acțiuni împotriva lui Alexandru
Bragnebun cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor judiciare.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Tamara Chișca-Doneva
Nina Vascan
6