2ra-1924/18 — înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate

Dosarul nr. 2ra-1924/2018 prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Centru: I. Chirtoacă instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău: L. Bulgac, G. Dașchevici, S. Gîrbu Î N C H E I E R E 17 octombrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu judecătorii Victor Burduh Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de către Petricov Veceslav, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Petricov Veceslav împotriva Valeriei Deleanova cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate, împotriva deciziei din 10 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a admis cererea de apel declarată de Deleanova Valeria, s-a casat hotărârea din 01 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a pronunțat o nouă hotărâre de respingere a acțiunii ca neîntemeiată, c o n s t a t ă : La 16 octombrie 2015, Petricov Veceslav a depus cerere de chemare în judecată împotriva Valeriei Deleanova cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că a dobândit dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. XXXXX de pe str. XXXXX, mun. XXXXX, în urma decesului mamei Ursu Ludmila, conform testamentului nr. 4798 din 28 septembrie 2006, a declarației de acceptare a succesiunii testamentare nr. 152312/7 din 10 ianuarie 2007 autentificată de notarul privat Z. Volimbovscaia și a certificatului de moștenitor testamentar nr. 2285 din 30 mai 2007. În acest sens, a menționat reclamantul că, până la deschiderea succesiunii, o perioadă îndelungată a fost plecat peste hotarele țării, iar de către vecinii săi au fost admise unele încălcări ale dreptului de vecinătate. Astfel a indicat reclamantul că de către locatarii din apartamentul XXXXX din str. XXXXX, mun.

XXXXX, a fost instalată o poartă din metal care îl împiedică să 1 ajungă la apartamentul propriu, barând trecerea de la drumul public în ograda comună. A specificat reclamantul că a solicitat pârâților în mod repetat înlăturarea obstacolelor enunțate, însă solicitările sale au rămas fără nici un răspuns. A relatat reclamantul că, din motivele invocate nu are acces liber la apartamentul său, din care considerente este nevoit să ceară permisiunea altor vecini pentru a ajunge la imobilul menționat. A mai specificat reclamantul că s-a adresat de nenumărate ori către organele de poliție în sensul înlăturării acțiunilor samavolnice din partea vecinilor și totodată s-a adresat și cu o plângere către Pretura sectorului Centru mun.

Chișinău invocând încălcarea dreptului de proprietate. A mai relatat reclamantul că, pentru a-și apăra dreptul de proprietate s-a adresat cu cerere de chemare în judecată, iar prin hotărârea irevocabilă a Judecătoriei Centru mun. Chișinău, acțiunea a fost admisă cu obligarea lui Bodrug Mariana să înlăture obstacolele în exercitarea dreptului de proprietate prin înlăturarea porții de metal instalată samavolnic. La 27 noiembrie 2008, hotărârea instanței a fost executată prin intermediul Oficiului de executare Centru, executorul judecătoresc O. Alexeenco. A mai indicat reclamantul că ulterior la data de 18 noiembrie 2009 debitorul contrar hotărârii judecătorești, iarăși a instalat poarta din metal la locul precedent, făcând imposibil accesul la proprietate și drumul public.

A menționat reclamantul că, la 15 ianuarie 2010 a solicitat iarăși Oficiului de executare Centru de a întreprinde măsuri în scopul executării depline a titlului executoriu, la care a primit răspuns că, hotărârea a fost executată la data de 27 noiembrie 2008, iar cu referire la încălcarea repetată a dreptului la proprietate urmează să adreseze în instanță o cerere pentru emiterea unei hotărâri în acest sens. A indicat reclamantul că la data de 01 aprilie 2010 reprezentantul său s-a adresat cu o cerere către Inspectoratul de Poliție Centru prin care a solicitat verificarea legalității acțiunilor întreprinse de către pârâți. Prin răspunsul Inspectoratului de Poliție sectorul Centru nr. 7524 din 03 iunie 2010 și nr. 9129 din 30 iunie 2010 i s-a comunicat că fiind chestionată Bodrug Mariana a spus că, de 3 ani nu mai este proprietarul imobilului situat pe str. XXXXX, mun.

XXXXX, la moment proprietar fiind Deleanova Valeria. Fiind chestionată pe acest caz Deleanova Valeria, aceasta a comunicat că, ea este proprietarul apartamentului XXXXX de pe str. XXXXX, mun. XXXXX și poarta se află în proprietatea sa, fiind instalată de ea neautorizat. Consideră reclamantul că, prin acțiunile sale nelegitime de reinstalare a porții din metal, Deleanova Valeria neîntemeiat creează obstacole în exercitarea dreptului de proprietate. Solicită reclamantul obligarea proprietarului ap. XXXXX situat în mun. XXXXX pe str-la XXXXX și anume, Deleanova Valeria, să înlăture obstacolele în exercitarea dreptului de proprietate, prin înlăturarea porții din metal reinstalată samavolnic în trecătoarea ce duce spre apartamentul lui Petricov Veaceslav și a încasa de la Deleanova Valeria prejudiciul moral, în mărime de 50 000 (cinzeci de mii) lei.

2 Prin hotărârea din 01 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Petricov Veaceslav împotriva Valeriei Deleanova cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate și anume a fost obligată Valeria Deleanova să înlăture obstacolele în exercitarea dreptului de proprietate prin scoaterea porții din metal din calea de acces spre apartamentul nr. XXXXX situat în mun. XXXXX str-la XXXXX ce aparține lui Petricov Veaceslav. În rest pretențiile reclamantului au fost respinse ca neîntemeiate.

Prin decizia din 10 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis cererea de apel declarată de Deleanova Valeria, s-a casat hotărârea din 01 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a pronunțat o nouă hotărâre de respingere a acțiunii ca neîntemeiată, La 13 iulie 2018, Petricov Veaceslav, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea decizie din 10 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău și menținerea hotărârii din 01 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.. La 24 mai 2018, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa participanților la proces copia deciziei din 10 mai 2018 (f.d. 152). În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Astfel, prin prisma dispoziției citate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Petricov Veaceslav, la 13 iulie 2018, împotriva deciziei instanței de apel din 10 mai 2018, este depus în termen, în situația în care la materialele dosarului acte care ar confirma recepționarea deciziei contestate lipsesc. În motivarea recursului s-a invocat că instanța a interpretat în mod eronat legea. Ilegalitatea deciziei instanței ierarhic inferioare se impune, deoarece concluziile instanței expuse în actul contestat sunt ilegale și neîntemeiate, iar la adoptarea lor instanța nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată.

Recurentul a mai menționat că prin decizia contestată i se încalcă dreptul său la proprietate privată, garantat de art. 1 al Protocolului 1 al Convenției pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. A mai menționat recurentul că instanța de apel la emiterea deciziei contestate nu a ținut cont că prin hotărârea din 01 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, Deleanova Valeriia a fost obligată să înlăture obstacolele în exercitarea dreptului de proprietate prin scoaterea porții din metal din calea de acces spre apartamentul nr. XXXXX situat în mun. XXXXX, str-la XXXXX, ce-i aparține lui cu drept de proprietate. Or, aceasta ulterior, fără nici o permisiune de la organele abilitate a reinstalat poarta în același loc.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul 3 neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, menționează că, Petricov Veaceslav în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare a recursului prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție indică că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CEDO că „... art. 6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de 4 succes.” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de apel a examinat sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură și aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele recursului, au fost verificate minuțios, la judecarea cauzei în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Petricov Veaceslav, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul declarat de Petricov Veaceslav, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu judecătorii Victor Burduh Galina Stratulat 5