3ra-1166/18 — cu privire la constatarea încălcării drepturilor și obligarea înregistrării în calitate de operator

3ra-1166/18 — cu privire la constatarea încălcării drepturilor și obligarea înregistrării în calitate de operator (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 3ra-1166/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Buiucani (jud. C. Valah)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai)

DECIZIE

17 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Dumitru Visternicean

Ala Cobăneanu

examinând recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Inima

Codrului”

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societății cu Răspundere

Limitată „Inima Codrului” împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor

cu Caracter Personal cu privire la constatarea încălcării drepturilor și obligarea

înregistrării în calitate de operator

împotriva deciziei din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Inima Codrului”,

casată integral hotărârea din 2 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani

și pronunțată o nouă hotărâre sub formă de încheiere, prin care cererea de chemare

în judecată a fost scoasă de pe rol

constată:

La 1 februarie 2018, SRL „Inima Codrului” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal cu privire la constatarea încălcării drepturilor și obligarea înregistrării în

calitate de operator în Registrul de evidență al operatorilor de date cu caracter

personal.

În motivarea acțiunii a invocat că la 28 noiembrie 2017, administratorul

SRL „Inima Codrului” Gheorghe Străisteanu a expediat o notificare la Centrul

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal în care a indicat că la

28 noiembrie 2017 a rcepționat decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor

cu Caracter Personal nr. 214 din 17 noiembrie 2017, prin care a fost obligat să

depună o notificare privind prelucrarea datelor cu caracter personal prin

1

intermediul sistemului de supraveghere video instalate pe teritoriul „Terasei de

Vară”, ,,Centrul de Agrement” din parcul „La Izvor” din mun. Chișinău str. Calea

Ieșilor și pe perimetrul Cantinei din incinta Preturii sect. Buiucani din

mun. Chișinău str. Mihai Viteazul 2, care aparțin SRL „Inima Codrului”.

Având în vedere prevederile art. 23 din Legea nr. 133 din 8 iulie 2011, a

reiterat că prin notificarea expediată la 28 noiembrie 2017, a adus la cunoștință

Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal că pe teritoriul

„Terasei de Vară”, ,,Centrul de Agrement” din parcul „La Izvor” din

mun. Chișinău str. Calea Ieșilor sunt instalate 4 camere de supraveghere video, iar

pe perimetru și în incinta Cantinei din Pretura sect. Buiucani din mun. Chișinău str.

Mihai Viteazul 2 sunt instalate 7 camere de supraveghere video, dar nu a primit

niciun răspuns.

Ca urmare, la 2 ianuarie 2018, a expediat în adresa Centrului Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal o cerere prealabilă prin care a solicitat

admiterea și înregistrarea SRL „Inima Codrului” în calitate de operator în Registrul

de evidență al operatorilor de date cu caracter personal.

Astfel, la 30 ianuarie 2018, a primit o scrisoare prin care administrația

CNPDCP a refuzat să admită notificarea, indicându-i să acceseze o pagină

electronică cu un program întocmit de pârât. Programul dat este imposibil de

activat și de perfectat documentele după bunul lor plac.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 20, 23, 24, 25 din Legea

nr. 133 din 8 iulie 2011, pct. 4, 5, 6 din Regulamantul Registrului de evidență a

operatorilor de date cu caracter personal aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 296

din 15 mai 2012, art. 4, 16 din Legea cu privire la petiționare, art. 1, 2, 14, 16, 24,

26 din Legea contenciosului administrativ, art. 4, 5 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, constatarea încălcării dreptului SRL „Inima

Codrului” la petiționare, la înregistrarea în calitate de operator în Registrul de

evidență al operatorilor de date cu caracter personal și obligarea Centrului Național

pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal să înregistreze SRL „Inima

Codrului” în calitate de operator în Registrul de evidență al operatorilor de date cu

caracter personal.

Prin hotărârea din 2 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, a

fost respinsă acțiunea ca nefondată.

Prin decizia din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de SRL „Inima Codrului”, casată integral hotărârea primei instanțe și

pronunțată o nouă hotărâre sub formă de încheiere, prin care cererea de chemare în

judecată depusă de SRL „Inima Codrului” a fost scoasă de pe rol din motivul

nerespectării căii prealabile de soluționare extrajudiciară, obligatorie a litigiului,

prevăzută de lege.

La 17 iulie 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, SRL „Inima Codrului” a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,

casarea hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu rejudecarea

cauzei în instanța de apel în alt complet de judecată.

2

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu hotărârea primei instanțe și

decizia instanței de apel, considerând că au fost emise contrar prevederilor din

legislația națională și internațională.

Având în vedere prevederile art. 24 din Legea contenciosului administrativ,

a menționat că în cazul dat, sarcina probațiunii îi revenea pârâtului Centrul

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, însă din lipsa

reprezentantului acestuia la ședința de judecată nu au fost prezentate probele,

documentele prezentate de SRL „Inima Codrului” la CNPPDCP.

A relatat că prima instanță, în cadrul examinării cauzei într-o singură ședință

preliminară, nu a solicitat niciun document suplimentar la cele prezentate de

SRL „Inima Codrului”, iar ulterior a respins cererea de chemare în judecată

precum că nu au fost prezentate documentele recepționate de Centru Național

pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal.

A menționat că sunt eronate concluziile instanței de apel din decizia

contestată precum că SRL „Inima Codrului” nu a respectat procedura prealabilă,

cererea prealabilă fiind semnată și expediată de Gheorghe Străisteanu în calitatea

sa de persoană fizică și nu ca reprezentant al SRL „Inima Codrului”, or, la

materialele dosarului este anexat extrasul din Registru de stat care confirmă că

Gheorghe Străisteanu este unicul fondator și administrator al SRL „Inima

Codrului”, și astfel, toate cererile, demersurile și alte acte, documente semnate de

acesta în care figurează interesele SRL „Inima Codrului”, au putere juridică pentru

ultima.

A mai invocat că și răspunsul întocmit la cererea prealabilă de Centrul

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal este către SRL „Inima

Codrului”.

A evidențiat că hotărârea primei instanțe și decizia instanței de apel nu

corespund cerințelor prevăzute de art. 241 alin. (5) CPC.

Astfel, instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au aplicat legea care

trebuia să fie aplicată și au interpretat în mod eronat legea.

Totodată, prima instanță și instanța de apel la emiterea actelor judecătorești

contestate au aplicat în mod eronat normele de drept material și procedural.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul la 17 iulie 2018 împotriva deciziei din 31 mai 2018 a Curții de

Apel Chișinău în termenul legal.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

admis din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de

3

apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

După cum denotă actele cauzei, SRL „Inima Codrului” înaintând acțiunea în

judecată împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal a solicitat constatarea încălcării dreptului SRL „Inima Codrului” la

petiționare, la înregistrarea în calitate de operator în Registrul de evidență al

operatorilor de date cu caracter personal și obligarea Centrului Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal să înregistreze SRL „Inima Codrului” în

calitate de operator în Registrul de evidență al operatorilor de date cu caracter

personal.

Fiind învestită cu judecarea pricinii în cauză prima instanță a ajuns la

concluzia netemeiniciei acțiunii și a respins-o ca fiind nefondată.

Judecând apelul declarat de SRL „Inima Codrului”, instanța de apel a casat

integral hotărârea din 2 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani și a

pronunțat o nouă hotărâre sub formă de încheiere, prin care cererea de chemare în

judecată înaintată de SRL „Inima Codrului” a fost scoasă de pe rol din motivul

nerespectării căii prealabile de soluționare extrajudiciară, obligatorie a litigiului,

prevăzută de lege.

Instanța de recurs, analizând materialele dosarului în coraport cu normele

juridice ce guvernează raportul juridic litigios ajunge la concluzia că instanța de

apel neîntemeiat a dispus scoaterea de pe rol a acțiunii înaintate de SRL „Inima

Codrului” împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal din motivul nerespectării căii prealabile de soluționare extrajudiciară,

obligatorie a litigiului, prevăzută de lege.

În susținerea opiniei enunțate, se vor reține prevederile art. 14 din Legea

contenciosului administrativ, potrivit cărora persoana care se consideră vătămată

într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ va solicita,

printr-o cerere prealabilă, autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la

data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul în care

legea nu dispune altfel.

Conform art. 16 alin. (1) din Legea menționată, persoana care se consideră

vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ și nu

este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit niciun

răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de

contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte a actului

respectiv și repararea pagubei cauzate, iar conform alin. (2) al aceluiași articol,

acțiunea poate fi înaintată nemijlocit instanței de contencios administrativ în

cazurile expres prevăzute de lege și în cazurile în care persoana se consideră

vătămată într-un drept al său prin nesoluționarea în termen legal ori prin

respingerea cererii prealabile privind recunoașterea dreptului pretins și repararea

pagubei cauzate.

Iar, conform art. 19 din Legea contenciosului administrativ, cererea de

chemare în instanța de contencios administrativ se depune în scris în condițiile

Codului de procedură civilă. Reclamantul va depune, o dată cu cererea de chemare

4

în instanța de contencios administrativ, copia cererii prealabile cu dovada

expedierii sau primirii acesteia de către organul respectiv, actul administrativ

contestat ori, după caz, răspunsul autorității publice sau avizul de respingere a

cererii prealabile.

Totodată, prevederile art. 53 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova,

stipulează că persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-

un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este

îndreptățită să obțină recunoașterea dreptului pretins, anularea actului și repararea

pagubei.

Din prevederile legale enunțate rezultă că la exercitarea acțiunii în

contencios administrativ, legea specială a instituit, pentru actele administrative

unilaterale, individuale sau normative, o procedură administrativă obligatorie (dacă

legea nu dispune altfel), prealabilă sesizării instanței.

Această procedură prealabilă a fost concepută ca o cale ce poate oferi

persoanei vătămate posibilitatea de a obține mai rapid rezolvarea diferendului prin

recunoașterea dreptului sau interesului legitim vătămat fără mijlocirea instanței.

La fel, procedură prealabilă reprezintă un avantaj pentru reclamant, în sensul

că organul emitent al actului sau organul ierarhic superior al acestuia pot verifica și

dispune asupra actului atacat atât în ceea ce privește legalitatea, cât și oportunitatea

acestuia, în timp ce instanțele judecătorești nu se pot pronunța decât asupra

legalității actului atacat în justiție (art. 26 alin. (2) Legea contenciosului

administrativ).

Distinct de cele menționate supra, la caz se constată că la 28 noiembrie

2017, administratorul SRL „Inima Codrului” Gheorghe Străisteanu a expediat în

adresa Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal o

notificare, prin care a solicitat înregistrarea SRL „Inima Codrului” în calitate de

operator în Registrul de evidență al operatorilor de date cu caracter personal

(f. d. 12-13).

Tot actele cauzei atestă că, la 2 ianuarie 2018, dat fiind faptul că nu a primit

un răspuns la cererea sa din 28 noiembrie 2017, administratorul SRL „Inima

Codrului” Gheorghe Străisteanu a expediat în adresa Centrului Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal o cerere prealabilă, solicitând admiterea

acesteia, examinarea comunicării din 28 noiembrie 2017 în strictă conformitate cu

prevederile legislației în vigoare, informarea SRL „Inima Codrului” despre

rezultatul examinării, precum și achitarea benevolă din contul Ministerului Justiției

al RM în beneficiul lui Gheorghe Străisteanu a sumei de 10 000 de lei cu titlu de

prejudiciul moral cauzat prin încălcarea dreptului la examinarea comunicării din

28 noiembrie 2017 în termenul stabilit de lege și înregistrarea în calitate de

operator cu dreptul de a prelua datele personale a cetățenilor care încalcă legea

(f. d. 14-19).

În aspectele enunțate, instanța de recurs consideră ca abuzivă concluzia

instanței de apel în sensul că cererea prealabilă din 2 ianuarie 2018 a fost adresată

Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nu de SRL „Inima

Codrului”, dar de către Gheorghe Străisteanu ca persoană fizică, fiind cert că

5

persoana ce a depus cererea prealabilă este menționat Gheorghe Străisteanu în

calitatea sa de administrator al SRL „Inima Codrului”, fiind indicată adresa

persoanei juridice SRL „Inima Codrului” – mun. Chișinău str. Mihai Viteazul 2

bir. 209.

Nu mai puțin important este de notat că, tot la adresa juridică a SRL „Inima

Codrului” – mun. Chișinău str. Mihai Viteazul 2 bir. 209, pe numele lui Gheorghe

Străisteanu, în calitate de administrator al SRL „Inima Codrului”, a fost remis și

răspunsul la cererea prealabilă din 2 ianuarie 2018 de către Centrul Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal (f. d. 14, 20-21).

Drept urmare, singurul fapt că la semnarea cererii prealabile din 2 ianuarie

2018 a fost menționat Gheorghe Străisteanu, fără a fi indicată calitatea sa de

administrator al SRL „Inima Codrului”, nu poate fi apreciat în sensul că aceasta a

fost formulată din numele lui Gheorghe Străisteanu în calitate de persoană fizică și

nu de către SRL „Inima Codrului”, ca persoană juridică.

Mai cu seamă că pe cererea prealabilă din 2 ianuarie 2018 este aplicată și

ștampila SRL „Inima Codrului”.

Pentru aceste temeiuri, nici faptul că prin cererea menționată a fost solicitată

repararea prejudiciului cauzat în beneficiul lui Gheorghe Străisteanu cu indicarea

IDNP-ului personal a acestuia, nu poate constitui ca temei de a considera că

cererea prealabilă, la caz, a fost depusă de către Gheorghe Străisteanu ca persoană

fizică, în situația în care, potrivit extrasului din Registrul de stat al persoanelor

juridice nr. 6767 din 11 aprilie 2017, anexat la cererea de chemare în judecată,

unicul fondator și administrator al SRL „Inima Codrului” este Gheorghe

Străisteanu (f. d. 8).

Astfel fiind, se constată că SRL „Inima Codrului” prin cererea din 2 ianuarie

2018 adresată Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a

respectat procedura prealabilă de soluționare a litigiului pe cale extrajudiciară.

Față de cele ce preced, se stabilește că concluzia instanței de apel cu privire

la scoaterea de pe rol a acțiunii înaintate de SRL „Inima Codrului” împotriva

Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal din motivul

nerespectării căii prealabile de soluționare extrajudiciară, obligatorie a litigiului,

este neîntemeiată, fiind cert că instanța de apel a interpretat și aplicat incorect

dispozițiile legale incidente.

Pentru considerentele expuse, se impune admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel și remiterea cauzei la Curtea de Apel Chișinău pentru

judecarea în fond a apelului.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Inima

Codrului”.

6

Se casează decizia din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a Societății cu Răspundere Limitată „Inima

Codrului” împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal cu privire la constatarea încălcării drepturilor și obligarea înregistrării în

calitate de operator și se remite cauza la Curtea de Apel Chișinău, pentru judecarea

apelului în fond, în alt complet de judecători.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Dumitru Visternicean

Ala Cobăneanu

7