2ra-1871/18 — încasarea prejudiciului material si a cheltuielilor de judecată

2ra-1871/18 — încasarea prejudiciului material si a cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-1871/18

Prima instanță: Jud. Strășeni, sediul Central ( jud. T. Andronic)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( jud. A. Panov, L. Pruteanu, V. Cotorobai)

D E C I Z I E

17 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul: Iulia Sîrcu

judecătorii: Galina Stratulat

Dumitru Visternicean

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de către Pelaghia Vartic,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Pelaghia Vartic împotriva

Liliei Miron cu privire la încasarea prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 17 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis

apelul declarat de avocatul Natalia Cupțova în interesele Liliei Miron, s-a casat hotărârea

din 5 aprilie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central și s-a emis o nouă hotărâre prin

care cererea de chemare în judecată a fost respinsă,

c o n s t a t ă:

La 14 noiembrie 2016 Pelaghia Vartic, a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Liliei Miron cu privire la încasarea prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la data de 15 septembrie 2016 Lilia Miron

vecina sa, a dat de băut pasărilor sale o substanță chimică, în urma căreia au pierit 64

palmipede (rațe mute) cu greutatea de 4 – 5 kg și 15 cocoși cu greutatea de 3 – 4 kg.

A menționat că, în legătură cu acest fapt la aceeași dată a depus plângere la

Inspectoratul de Poliție Strășeni, iar în urma investigațiilor petrecute de organele de drept

sau adeverit cele invocate în plângerea depusă. Însă, prin încheierea emisă la 18 octombrie

2016, s-a încetat examinarea plângerii, din motiv că fapta comisă de către Lilia Miron nu

întrunește semnele constitutive ale infracțiunii sau a contravenției.

Pelaghia Vartic a relatat că, pe cazul dat fiind audiată de către reprezentanții organelor

de drept, Lilia Miron a comunicat că a spălat un covor cu soluție „Fairy” și a aruncat apa

lângă gardul gospodăriei vecinei sale, și posibil păsările acesteia au și băut din acea apă.

Reclamanta a mai adăugat că, în legătură cu decesul păsărilor, plângerea sa a fost

examinată și de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor care, în urma verificării

unor mostre a păsărilor pierite, în baza Actului de control nr. 0066194 din data de 16

1

septembrie 2016 și a Raportului de Încercări nr. 24 din 23 septembrie 2016, efectuat în

cadrul Laboratorului Diagnostic Sănătate Animală, Secția Toxicologie, s-a stabilit că cele

64 palmipede, 15 cocoși și 3 găini au pierit din cauza intoxicației cu preparate chimice.

Totodată, conform certificatului nr. 45 din data de 1 noiembrie 2016 eliberat de

COOPCOLPROD a URECOOP Strășeni, prețul unei rațe mute este de 120 – 200 de lei, iar

prețul unui cocoș este de 180 – 250 de lei. Respectiv, din motiv că pârâta Lilia Miron nu a

încercat să-și ceară scuze și să restituie paguba materială cauzată s-a adresat cu prezenta

cerere de chemare în judecată.

Reclamanta Pelaghia Vartic a solicitat încasarea prejudiciului material cauzat în mărime

de 12 600 de lei și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 5 aprilie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, acțiunea depusă

de către Pelaghia Vartic a fost admisă. S-a încasat din contul Liliei Miron în beneficiul

Pelaghiei Vartic prejudiciul material cauzat în sumă de 12 600 de lei și cheltuielile pentru

asistența juridică acordată în mărime de 1 300 de lei. S-a încasat din contul Liliei Miron în

beneficiul statului taxa de stat în sumă de 378 de lei.

Prin decizia din 17 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de

avocatul Natalia Cupțova în interesele Liliei Miron, s-a casat hotărârea din 5 aprilie 2017 a

Judecătoriei Strășeni, sediul Central și s-a emis o nouă hotărâre prin care cererea de

chemare în judecată depusă de Pelaghia Vartic a fost respinsă.

La data de 19 iulie 2018, Pelaghia Vartic a declarat recurs împotriva deciziei din 17 mai

2018 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a indicat că, consideră hotărârea instanței de fond corectă și

legală, iar decizia instanței de apel neîntemeiată și ilegală.

A menționat că, afirmațiile Liliei Miron și a reprezentantului acesteia nu sunt dovedite

prin probe pertinente și concludente, deoarece aceste afirmații poartă caracter declarativ, iar

înscrisurile prezentate sub scrisori de răspuns nu au nici un suport probant, deoarece conține

careva informații cu caracter general.

În opinia recurentei, instanța de apel incorect a anulat hotărârea primei instanțe,

indiferent de faptul că intimata și reprezentantul acesteia au recunoscut că a fost aruncată

apa lângă gardul său, unde se aflau păsările care s-au intoxicat.

Pelaghia Vartic a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel

cu menținerea hotărârii instanței de fond.

Conform art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen

de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 17 mai 2018, dar careva date

despre recepționarea acestea de către recurent la materialele cauzei lipsesc.

Astfel, recursul declarat la data de 19 iulie 2018, este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

La 9 august 2018, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatei cererea de

recurs, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

2

Până la examinarea cauzei, intimata nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu

a depus referință.

Prin încheierea din 3 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de

către Pelaghia Vartic, a fost considerat admisibil, fiind transmis în Colegiul lărgit pentru a fi

examinat în fond.

În conformitate cu art. 441 și art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului, verificând în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către

intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi probe.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul întemeiat și care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanței de apel și

menținerea hotărârii primei instanțe din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, instanța, după

ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să

mențină hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 118 alin. (3) din Codul de procedură civilă, circumstanțele care

au importanță pentru soluționarea justă a pricinii sunt determinate definitiv de instanța

judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți la

proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi aplicate.

Conform art.14 din Codul civil, persoana lezată într-un drept al ei, poate cere repararea

integrală a prejudiciului cauzat astfel. Se consideră prejudiciu cheltuielile pe care persoana

lezată într-un drept al ei le-a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului

încălcat, pierderea sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv), precum și beneficiul

neobținut prin încălcarea dreptului (venitul ratat). Dacă cel care a lezat o persoană într-un

drept al ei obține ca urmare venituri, persoana lezată este în drept să ceară, pe lângă

reparația prejudiciilor, partea din venit rămasă după reparație.

În conformitate cu art.15 din Codul civil, drepturile personale nepatrimoniale și alte

valori nemateriale sunt apărate în cazurile și în modul prevăzut de prezentul cod și de alte

legi, în limita în care folosirea modalităților de apărare a drepturilor civile reiese din esența

dreptului încălcat și din caracterul consecințelor acestei încălcări.

Art.11 lit. g) din Codul civil stabilește că, apărarea dreptului civil se face prin repararea

prejudiciilor

.

Materialele cauzei denotă că, la data 14 noiembrie 2016 Pelaghia Vartic, a depus cerere

de chemare în judecată împotriva Liliei Miron cu privire la încasarea prejudiciului material

și a cheltuielilor de judecată.

Fiind investită cu judecarea pricinii, Judecătoria Strășeni, sediul Central prin hotărârea

din 5 aprilie 2017 a admis acțiunea depusă de către Pelaghia Vartic. A dispus încasarea din

contul Liliei Miron în beneficiul Pelaghiei Vartic prejudiciul material cauzat în sumă de 12

600 de lei și cheltuielile pentru asistența juridică acordată în mărime de 1 300 de lei. A

dispus încasarea din contul Liliei Miron în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 378 de

lei.

3

Însă, prin decizia din 17 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de avocatul Natalia Cupțova în interesele Liliei Miron, s-a casat hotărârea din 5

aprilie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central și s-a emis o nouă hotărâre prin care

cererea de chemare în judecată depusă de Pelaghia Vartic a fost respinsă.

În opinia Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție, decizia instanței de apel nu poate fi menținută, deoarece concluziile

expuse în aceasta contravin circumstanțelor pricinii, iar litigiul a fost soluționat cu

interpretarea eronată a normelor de drept material.

Din suportul probatoriu anexat la materialele cauzei s-a stabilit cu certitudine faptul că,

la data de 15 septembrie 2016 pârâta/intimata Lilia Miron a spălat un covor cu soluția

,,Fairy,” iar apa cu care a spălat covorul, a aruncat-o lângă gardul vecinei Pelaghia Vartic,

din care au băut păsările acesteia și în urmă cărora au pierit 64 palmipide (rațe mute); 15

cocoși și 3 găini.

La aceeași dată reclamanta/recurenta Pelaghia Vartic, a depus o plângere în adresa

Inspectoratului de Poliție Strășeni, care în urma investigațiilor efectuate a stabilit că cele

invocate de reclamantă/recurentă s-au adeverit, fiind adoptată pe cazul respectiv la data de

18 octombrie 2016, o încheiere, prin care a fost încetată examinarea plângerii, din motivul

că fapta comisă de Lilia Miron, nu întrunește semnele constitutive ale infracțiunii sau a

contravenției (f.d.7).

La acest capitol, instanța de apel a menționat că, organele de drept nu au putut identifica

cauza decesului păsărilor și ca consecință au dispus încetarea controlului, argument ce nu

poate fi reținut de către instanța de recurs, or, se reiterează că prin încheierea din 18

octombrie 2016 a Inspectoratului de Poliție Strășeni s-a constatat cu certitudine că la data de

15 septembrie 2016 Lilia Miron a spălat un covor cu soluția „Fairy”, iar apa s-a scurs în

curtea vecinei Pelaghia Vartic, în urma căruia păsările acesteia au pierit.

Mai mult ca atât, Inspectoratul de Poliție Strășeni a expediat materialele acumulate pe

cazul dat spre examinare conform competenței în baza art. 414 din Codul contravențional la

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (f.d.16-17), care în urma efectuării

controlului inopinat la gospodăria reclamantei/recurentei a constatat prin Actul de control

nr. 0066194 din data de 16 septembrie 2016, că au pierit 64 palmipide (rațe mute); 15

cocoși și 3 găini, din cauza intoxicației cu preparate chimice (f.d.19).

La fel, aceste împrejurări se confirmă și prin conținutul Raportului de Încercări nr.24

din data de 23 septembrie 2016, efectuat în cadrul Laboratorului Diagnostic Sănătate

Animală, Secția Toxicologie, în care s-a specificat că păsările ridicate de la fața locului au

pierit în rezultatul intoxicației cu preparate chimice, și anume cu clorură de sodiu în

cantitate de 0, 43% în ficat și în conținutul stomacal 0, 41%, cantitate ce depășește cu mult

valoarea normală (ficat: 0,21- 0, 31% și conținutul stomacal: 0, 25- 0, 35%)(f.d.14).

Actele enunțate atestă contrariul celor indicate de către instanța de apel, referitor la

faptul că, Pelaghia Vartic nu a probat că păsările au pierit în rezultatul concentrației sporite

în organism a clorurii de sodiu.

De asemenea, contrare actelor date sunt și alegațiile precum că partea reclamanta nu a

prezentat probe suficiente întru demonstrarea vinovăției Liliei Miron, chiar și din culpă.

Or, faptul că organele de drept nu au analizat și nu au cercetat multiaspectual și complet

cazul înregistrat, nu o exonerează pe Lilia Miron de răspunderea materială (repararea

prejudiciului cauzat).

4

În continuare, Colegiul reține ca fiind justă poziția instanței de fond, conform căreia a

apreciat critic afirmațiile Liliei Miron referitor la faptul că circumstanțele pe care le invocat

Pelahghia Vartic drept temei al pretențiilor sale nu sunt dovedite prin probe pertinente și

concludente, or, într-adevăr aceste afirmații poartă un caracter pur declarativ, iar înscrisurile

prezentate sub scrisori de răspuns, nu au nici un suport probant, deoarece conține informații

cu caracter general, si nu au nici o tangență cu litigiul dintre părți.

Astfel încât, la caz, certificatul eliberat de către Academia de Științe a Republicii

Moldova nu are relevanță și nu poate servi drept probă in susținerea poziției, deoarece

instituția dată nu a examinat în condiții de laborator mostre a păsărilor ce au pierit la data de

15 septembrie 2016 în curtea Pelaghiei Vartic (f.d.65-68).

Conform art. 121 din Codul de procedură civilă, instanța judecătorească reține spre

examinare și cercetare numai probele pertinente care confirmă, combat ori pun la îndoială

concluziile referitoare la existența sau inexistența de circumstanțe, importante pentru

soluționarea justă a cazului.

Așadar, Colegiul lărgit notează că, în speță Lilia Miron poartă răspundere civilă

delictuală pentru prejudiciul cauzat Pelaghiei Vartic.

Or, răspunderea delictuală se angajează în rezultatul încălcării unei obligații legale cu

caracter general, care revine tuturor –de a nu leza drepturile altora prin fapte ilicite.

Fapta ilicită conform prevederilor legale, reprezintă fapta prin care, încălcându-se

normele dreptului obiectiv, se lezează drepturile subiective sau interesele persoanei. Fapta

ilicită poate apărea sub forma acțiunii sau inacțiunii.

Pentru antrenarea răspunderii delictuale este necesar ca între fapta ilicită și prejudiciu să

existe un raport cauzal.

La caz, o asemenea condiție a fost întrunită, or, faptul spălării covorului de către Lilia

Miron cu produse chimice „Fairy”, în care se conține concentrație de clorură de sodiu, și

scurgerea apei date în curtea vecinei Pelaghia Vartic, în urma căreia păsările acesteia au

pierit, a fost demonstrat incontestabil.

Plus la aceasta circumstanțele invocate mai sus au fost recunoscute și de către

pârâta/intimata Lilia Miron, prin procesul-verbal privind actele de constatare din 16

septembrie 2016 (f.d.12).

În asemenea condiții, instanța de recurs apreciază critic concluzia instanței de apel

precum că, actele enunțate nu demonstrează în nici un mod legătura de cauzalitate dintre

fapta comisă de către intimată și decesul păsărilor, deoarece actele anexate la materialele

dosarului denotă contrariul.

Totodată, instanța de recurs mai precizează că, nu poate exista răspundere delictuală

dacă nu s-a produs un prejudiciu. Prejudiciul constituie consecințele negative cu caracter

patrimonial sau nepatrimonial (moral) ale faptei ilicite, apărute ca urmare a lezării

drepturilor subiective.

În speță, se reține că reclamanta/recurenta în urma acțiunilor Liliei Miron a suportat un

prejudiciu material, și anume i-au pierit: 64 de palmipede (rațe mute), 15 cocoși și 3 găini.

Conform art. 1414 alin. (1) și (2) din Codul civil, instanța de judecată stabilește felul

despăgubirii în funcție de circumstanțe. Ea va lua hotărâre diferită de cererea păgubitului

numai din motive întemeiate. Instanța de judecată, adoptând hotărâre cu privire la reparația

prejudiciului, obligă autorul prejudiciului să pună la dispoziție un bun de același gen și de

5

aceeași calitate, să repare bunul pe care l-a deteriorat ori să compenseze integral prin

echivalent bănesc prejudiciul cauzat.

Din conținutul Certificatului nr.45 din data de 1 noiembrie 2016, eliberat de

COOPCOLPROD a URECOOP din Strășeni rezultă că, prețul unei rațe mute este de 120 –

200 lei, iar prețul unui cocoș este de la 180–250 lei.

În circumstanțele date și ținând cont de prevederile art. 1398 alin.(1) din Codul civil,

conform căruia cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să

repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat

prin acțiune sau omisiune, instanța de fond întemeiat a admis acțiunea și a dispus încasarea

din contul Liliei Miron în beneficiul Pelaghiei Vartic a prejudiciului material în mărime de

12 600 de lei.

Cât privește pretenția de încasare a cheltuielilor de judecată, instanța de recurs

menționează următoarele.

În conformitate cu prevederile art. 94 alin.(1) din Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părții care a avut

câștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a fost admisă parțial,

acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional părții admise din pretenții,

iar pârâtului – proporțional părții respinse din pretențiile reclamantului.

În conformitate cu art. 96 alin.(11) din Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut câștig

de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare

și rezonabile. Cheltuielile menționate la alin. (1) se compensează părții care a avut câștig de

cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat.

La caz, luând în considerare copia bonului de plată seria EH nr. 388957 din 12

noiembrie 2016, instanța de fond corect a dispus încasarea cheltuielilor pentru asistența

juridică acordată în mărime de 1 300 de lei.

În temeiul celor precitate, instanța de recurs reține că instanța de apel și-a fundamentat

concluzia doar pe susținerile pârâtei/intimatei, a dat o apreciere arbitrară probelor și drept

rezultat a aplicat eronat normele de drept material.

Deși, prevederile art. 239 din Codul de procedură civilă, statuează că, hotărârea

judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe

circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de

judecată.

În sensul art. 6 alin. (1) al CEDO, instanța de recurs ține să menționeze că, instanțele de

judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârile,

iar având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale, să prezinte noțiunile, ce

implică o apreciere a faptelor supuse aprecierii. De asemenea, noțiunea de proces echitabil

impune ca instanța de judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze

efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu să se rezume doar la

probarea concluziilor unei părți.

Din considerentele menționate și având în vedere că decizia instanței de apel este

neîntemeiată, iar hotărârea primei instanțe este legală și întemeiată, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, concluzionează

de a admite recursul declarat de către Pelaghia Vartic, a casa decizia instanței de apel, cu

menținerea hotărârii primei instanțe.

6

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Pelaghia Vartic.

Se casează decizia din 17 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău și se menține hotărârea

din 5 aprilie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, în cauza civilă, la cererea de

chemare în judecată depusă de Pelaghia Vartic împotriva Liliei Miron cu privire la

încasarea prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Visternicean

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

7