2ra-2004/18 — Revendicarea bunurilor din posesie străină

2ra-2004/18 — Revendicarea bunurilor din posesie străină (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosar nr. 2ra-2004/18

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central (jud. N.Bobu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A.Albu, A.Toderaș, E.Bejenaru)

Î N C H E I E R E

17 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova

Judecătorii: Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere

Limitată „Livada Argintie”, reprezentată de avocatul Dmitrii Gubceac,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu

Răspundere Limitată „Livada Argintie” împotriva Primăriei s.Hlinaia, r.Edineț și Vasile

Marchici privind revendicarea bunurilor și încasarea cheltuielilor de judecată,

acțiunea reconvențională înaintată de Vasile Marchici împotriva Societății cu

Răspundere Limitată „Livada Argintie”, intervenient accesoriu Primăria s.Hlinaia,

r.Edineț cu privire la încasarea prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 15 mai 2018 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă:

La 16 februarie 2017, Societatea cu Răspundere Limitată „Livada Argintie” a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei s.Hlinaia, r.Edineț și Vasile

Marchici privind revendicarea bunurilor și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii indicat că, Societatea cu Răspundere Limitată „Livada

Argintie” a fost înregistrată la 11 aprilie 2007, având drept scop creșterea plantațiilor

multianuale.

La 18 aprilie 2007, Societatea cu Răspundere Limitată „Livada Argintie” a încheiat

cu Primăria s.Hlinaia contractul de arendă a terenului cu suprafața de 12,02 ha, situat în

extravilanul s.Hlinaia, r.Edineț pentru creșterea plantațiilor multianuale pe un termen de

30 ani, până la 17 aprilie 2037.

După obținerea cu titlu de arendă a terenului agricol pe un termen de 30 ani, s-a

luat decizia înființării unei livezi, iar în acest scop, la 26 noiembrie 2007 a contractat cu

Institutul național de viticultură și vinificație al Agenției agroindustriale „Moldova Vin”,

elaborarea proiectului de înființare a plantațiilor multianuale.

Astfel, au fost plantate 5,6 ha livadă de măr, fapt confirmat prin certificatul eliberat

de către Oficiul Cadastral Teritorial Edineț, actul privind înființarea plantației pomicole

din 18 decembrie 2007, actul de constatare pe teren din 10 decembrie 2008 înregistrat

la Oficiul Cadastral Teritorial Edineț la data de 16 decembrie 2008 și planul geometric

anexat la act.

1

În anul 2012, la inițiativa primăriei s.Hlinaia, prin hotărârea judecătoriei din 17

iulie 2012 a Judecătoriei Edineț, s-a reziliat contractul de arendă în agricultură din 18

aprilie 2007 pe motivul neachitării plății pentru arendă.

Primăria s.Hlinaia nu a ținut cont de faptul că, pe terenul arendat de către Societatea

cu Răspundere Limitată „Livada Argintie” este sădită livadă și aceasta îi aparține cu

drept de proprietate, transmițând în continuare acest teren unor persoane terțe.

Din momentul rezilierii contractului și până la depunerea acțiunii în instanță,

Societatea cu Răspundere Limitată „Livada Argintie” este lipsită de posibilitatea de a

folosi bunurile sale, poseda și obține venituri în urma investițiilor efectuate, iar aceste

bunuri sunt folosite de terțe persoane, fără nici un drept, în mod abuziv și samavolnic.

În urma executării hotărârii judecătorești cu privire la încasarea datoriei, unde

calitatea de debitor o are Societatea cu Răspundere Limitată „Livada Argintie”,

executorul judecătoresc Adrian Agarici a urmărit bunurile societății prin aplicarea

sechestrului asupra lor.

La 21 octombrie 2016, executorul judecătoresc Agarici Adrian a constatat că, în

livada din extravilanul s.Hlinaia ce aparține Societății cu Răspundere Limitată „Livada

Argintie”, era un grup de 7 persoane care culegeau merele. Aceste persoane au fost

angajate de către Vasile Marchici, iar ultimul a explicat că terenul pe care este sădită

livada, i-a fost transmis în arendă de către Primăria s.Hlinaia și a achitat toate datoriile

Societății cu Răspundere Limitată „Livada Argintie”.

A menționat că, de livada sa se folosește Vasile Marchici cu acordul Primăriei

s.Hlinaia, iar acțiunile întreprinse de pârâți sunt ilegale, nu se încadrează în nici o normă

legală, contravin legii și lezează în mod direct dreptul său de proprietate, motiv din care

s-a adresat cu prezenta cerere instanței de judecată.

A solicitat Societatea cu Răspundere Limitată „Livada Argintie” admiterea

acțiunii, obligarea Primăriei s.Hlinaia, r.Edineț și Vasile Marchici de a transmite în

natură 5,6 ha de livadă și încasarea în mod solidar a cheltuielilor de judecată.

La 5 mai 2017, Vasile Marchici a depus cerere reconvențională împotriva Societății

cu Răspundere Limitată „Livada Argintie”, intervenient accesoriu Primăria s.Hlinaia,

r.Edineț cu privire la încasarea prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reconvenționale a indicat că, la 19 februarie 2014 între

Primăria s.Hlinaia, r.Edineț și Marchici Vasile a fost încheiat contractul de arendă a

terenului cu destinație agricolă cu suprafața de 12,02 ha, situat în extravilanul s.Hlinaia

r.Edineț, pe un termen de 3 ani, încetarea căruia a avut loc la de 25 noiembrie 2016.

Pe terenul arendat în anul 2014 era sădită livadă de mere de către Societatea cu

Răspundere Limitată „Livada Argintie”, iar pentru achitarea arendei și pentru îngrijirea

plantației, Vasile Marchici a luat un credit în sumă de 152 250 de lei, pe un termen de

până la 30 ianuarie 2017.

În perioada anilor 2014-2015 au fost suportate cheltuieli pentru întreținerea livezii

și anume, curățitul livezii în sumă de 22 000 de lei; fărâmițarea crengilor cu ajutorul

mașinii de tocat în sumă de 900 de lei; stropitul plantației de mere pentru anul 2014

50 000 de lei, iar pentru anul 2015 suma de 30 000 de lei.

A menționat că, în anul 2014 livada de mere nu a dat roadă iar în anul următor

plantația a înghețat.

Livada de mere amplasată în s.Hlinaia, r.Edineț se menține și este într-o dezvoltare

optimă fără abatere de la cursul normal al productivității, ceea ce denotă că, în tot acest

timp cât a arendat terenul, Vasile Marchici a executat îngrijirea livezii în mod

corespunzător.

2

A relatat că, la încheierea contractului de arendă din 19 februarie 2014 s-au

respectat toate condițiile de valabilitate pentru încheierea actului juridic, de unde rezultă

faptul că ultimul este arendaș de bună credință a terenului agricol, deoarece la data

înregistrării dreptului de posesie și folosință în folosul său, nu a fost notată nici o acțiune

prin care se contestă acest fapt și nu reiese vreo neconcordanță între situația creată și

situația juridică reală.

A solicitat Vasile Marchici admiterea acțiunii reconvenționale, încasarea de la

Societatea cu Răspundere Limitată „Livada Argintie” în beneficiul său suma de 150 000

de lei cu titlu de investiții de întreținere a plantației pomicole, 4 500 de lei taxa de stat și

4 000 de lei cheltuieli de asistență juridică.

Prin hotărârea din 26 octombrie 2017 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, s-a

admis cererea de chemare în judecată a Societății cu Răspundere Limitată „Livada

Argintie”, s-a obligat Primăria s.Hlinaia, r.Edineț și Vasile Marchici de a transmite în

natură 5,6 ha de livadă Societății cu Răspundere Limitată „Livada Argintie”; s-a încasat

în mod solidar de la Primăria s.Hlinaia, r.Edineț și Vasile Marchici în beneficiul

Societății cu Răspundere Limitată „Livada Argintie” taxa de stat în sumă de 100 de lei

și s-a respins acțiunea reconvențională depusă de Vasile Marchici.

Prind decizia din 15 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, s-a admis apelul declarat de

Vasile Marchici, s-a casat parțial hotărârea din 26 octombrie 2017 a Judecătoriei Edineț,

sediul Central cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care s-a respins cererea de chemare

în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Livada Argintie”. În rest,

hotărârea s-a menținut.

La 25 iulie 2018, Societatea cu Răspundere Limitată „Livada Argintie”,

reprezentată de avocatul Dmitrii Gubceac a depus cerere de recurs împotriva deciziei

din 15 mai 2018 a Curții de Apel Bălți.

În motivarea cererii de recurs a indicat că, instanța de apel a aplicat eronat normele

de drept material, fapt ce a dus la emiterea unei decizii judecătorești neîntemeiată și

ilegală. Instanța de apel nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele pricinii, a

aplicat eronat normele de drept procedural și a interpretat în mod eronat legea.

A menționat că, instanța de apel nu s-a expus asupra factorilor importanți ce ține

de rezilierea contractului de arendă și nu a dispus revendicarea bunurilor după rezilierea

contractului.

Probele anexate denotă temeinicia acțiunilor întreprinse față de Vasile Marchici și

Primăria s.Hlinaia, care au abuzat de drepturile sale, unul de proprietar al terenului iar

celălalt de contractul de arendă a terenului care nu cunoștea situația de fapt existentă în

natură, prejudiciind în mod direct Societatea cu Răspundere Limitată „Livada Argintie”.

Solicită Societatea cu Răspundere Limitată „Livada Argintie” admiterea cererii de

recurs, casarea integrală a deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii instanței de

fond.

Examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere

Limitată „Livada Argintie”, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării

referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

La 21 august 2018, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților copia

cererii de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. Însă, intimații nu

3

au depus referință prin care să-și expună opinia asupra motivelor invocate în recursul

declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Livada Argintie”.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție, examinând temeiurile invocate în cererea de recurs declarată de

Societatea cu Răspundere Limitată „Livada Argintie”, în raport cu materialele cauzei

civile, consideră că acesta este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra

admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Din actele cauzei se constată că, decizia din 15 mai 2018 a Curții de Apel Bălți a

fost recepționată de Societatea cu Răspundere Limitată „Livada Argintie” la data de 20

iunie 2018 (f.d.193). Astfel, recursul declarat la 25 iulie 2018, prin intermediul oficiului

poștal, este în termen.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost

arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Astfel, instanța de recurs reține că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute la art. 432 Codul de procedură civilă.

La caz, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată că, argumentele invocate de Societatea cu

Răspundere Limitată „Livada Argintie” în cererea de recurs nu se încadrează în limitele

stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Dezacordul Societății cu Răspundere Limitată „Livada Argintie” cu decizia

instanței de apel, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat

conform Secțiunii a II-a, Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție accentuează că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei probe

sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

4

Prin prisma art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se invocă că

instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând regulile de apreciere

a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, sau în cazul în care erorile comise

au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Din recursul

declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa a constatat că, dreptul de acces la instanța

de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că, modul

de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare

depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (a se vedea Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19

februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9 octombrie 1991, §

31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

În conformitate cu art. 270, art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) și c), art. 440 din

Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Livada Argintie”

reprezentată de avocatul Dmitrii Gubceac, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

5