2r-739/18 — încasarea datoriei

Dosarul nr.2r-739/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (A. Malîi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (I. Muruianu, S. Gîrbu, G. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

17 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

examinând recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Noviconsvit” Societate

cu Răspundere Limitată și Vîrlan Vitalie,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Societatea cu Răspundere Limitată „Prodinstal Grup” împotriva Societății pe

Acțiuni „Noviconsvit” Societate cu Răspundere Limitată și Vîrlan Vitalie cu

privire la încasarea datoriei, penalității și a cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 28 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a restituit cererea de apel depusă de Societatea pe Acțiuni „Noviconsvit” Societate

cu Răspundere Limitată și Vîrlan Vitalie, din motivul neîndeplinirii în termen a

indicațiilor,

c o n s t a t ă:

La 07 decembrie 2017, Societatea Comercială „Prodinstal Grup” Societate cu

Răspundere Limitată (denumirea prescurtată SC „Prodinstal Grup” SRL ) a înaintat

cerere de chemare în judecată împotriva Societății cu Răspundere Limitată

„Noviconsvit” (denumirea prescurtată SRL „Noviconsvit”) și Vîrlan Vitalie cu

privire la încasarea datoriei, penalității și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 15 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana a

fost admisă parțial cererea de chemare în judecată înaintată de SC „Prodinstal

Grup” SRL, s-a hotărât încasarea în mod solidar din contul SRL „Noviconsvit” și

Vîrlan Vitalie în beneficiul SC „Prodinstal Grup” SRL a datoriei în mărime de 110

268,98 de lei, penalității în mărime de 55 134,49 de lei și a cheltuielilor de judecată

cu titlu de taxă de stat în mărime de 4 962,10 lei, în rest acțiunea fiind respinsă ca

neîntemeiată.

La 16 februarie 2018, SC „Noviconsvit” SRL și Vîrlan Vitalie au contestat cu

apel hotărârea primei instanțe, totodată apelanții au solicitat scutirea de la plata

taxei de stat, din motiv că conturile bancare le sunt blocate.

Prin încheierea din 26 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă

cererea apelanților SC „Noviconsvit” SRL și Vîrlan Vitalie cu privire la scutirea

de la plata taxei de stat, nu s-a dat curs apelului declarat de SC „Noviconsvit” SRL

și Vîrlan Vitalie împotriva hotărârii din 15 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Ciocana și s-a comunicat despre necesitatea prezentării apelului motivat și a

1

dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 3722 de lei, în termen de 10 zile din

momentul recepționării încheierii (f.d.50, 51-53).

Prin încheierea din 28 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost restituită

cererea de apel declarată de SC „Noviconsvit” SRL și Vîrlan Vitalie, din motiv că

apelanții nu au îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel menționate prin

încheierea din 26 aprilie 2018 (f.d. 64, 65-67).

La 25 iulie 2018, SC „Noviconsvit” SRL și Vîrlan Vitalie au depus recurs,

împotriva încheierii din 28 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care au notat

că vor depune recurs motivat, după ce vor lua cunoștință cu încheierea motivată a

instanței de apel.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea ei.

Colegiul atestă că, încheierea recurată datează cu 28 iunie 2018 (f.d. 65 -67),

iar potrivit materialelor cauzei dovada recepționării acesteia nu este, prin urmare

recursul depus la 25 iulie 2018 (f.d. 75), este în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile invocate în recurs

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul urmează a fi restituit din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 4261 alin. (1) lit. b1) din Codul de procedură civilă,

instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă

cererea de recurs nu corespunde prevederilor art. 437 alin. (1) din Codul de

procedură civilă.

Potrivit art. 437 alin. (1) din Codul de procedură civilă cererea de recurs

trebuie să fie dactilografiată și trebuie să cuprindă: a) denumirea instanței la care se

depune recursul; b) numele, denumirea, calitatea procesuală a recurentului sau a

persoanei ale cărei interese le reprezintă, adresa lor; c) numele sau denumirea,

adresa intimatului; e) denumirea instanței care a emis decizia în apel, data

pronunțării și dispozitivul deciziei, argumentele admiterii sau respingerii apelului;

f) esența și temeiurile recursului, argumentul ilegalității deciziei atacate, solicitările

recurentului, propunerile respective; g) data declarării recursului și semnătura

recurentului.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție constată că SC „Noviconsvit” SRL și Vîrlan Vitalie au contestat cu recurs

încheierea din 28 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost restituită

cererea de apel, din motiv că apelanții nu au îndeplinit în termen indicațiile

instanței de apel menționate prin încheierea din 26 aprilie 2018.

Instanța de recurs remarcă faptul că SC „Noviconsvit” SRL și Vîrlan Vitalie

în cererea de recurs nu au indicat esența și temeiurile recursului, nu au argumentat

ilegalitatea încheierii contestate și nici nu și-a expus în recursul declarat

solicitările, prin urmare recursul declarat contravine în mod vădit prevederilor art.

437 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Instanța de recurs reține, că SC „Noviconsvit” SRL și Vîrlan Vitalie în

cererea de recurs au indicat că vor depune ulterior cererea de recurs potrivit

rigorilor prevăzute de legislația procedurală-civilă. Totodată, depunând recursul

2

nemotivat la 25 iulie 2018 au avut suficient timp pentru a depune recurs motivat,

or, examinarea recursului a fost numită spre examinare pentru data de 17

octombrie 2018, informația despre data examinării recursului fiind plasată pe

pagina web a Curții Supreme de Justiție.

Respectiv, SC „Noviconsvit” SRL și Vîrlan Vitalie erau obligați să depună

cererea de recurs cu indicarea esenței și temeiurilor acestuia în termen, adică până

la data examinării propriu-zisă a recursului, însă nu și-au exercitat dreptul

procedural.

Instanța de recurs consideră necesar de menționat și faptul că, SC

„Noviconsvit” SRL și Vîrlan Vitalie, fiind conștienți că au depus încă la 25 iulie

2018 doar cererea de recurs nemotivată, aveau obligația de a întreprinde toate

măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO (Van Harn versus

Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja drepturile sale de

acces la instanță și de a îndeplini cerințele legale, fapt, însă, ignorat de recurenți.

Totodată, în cauza Weissman și alții versus România (nr. 63945/00 din 24

mai 2006), Curtea a indicat că statele urmează să respecte un just echilibru între

interesul de a promova o bună administrare a justiției și pe de altă parte interesul

reclamanților de a prezenta argumentele lor în fața tribunalelor naționale.

Potrivit art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă, participanții la proces

sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În

cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se

aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă, iar art. 61 alin. (1) din

Codul de procedură civilă statuează că părțile sunt obligate să se folosească cu

bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt

oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea

procesului sau inducerea sa în eroare.

În conformitate cu art. 10 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă,

sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept

procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de

neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în

caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. Efectuarea necorespunzătoare a

actelor de procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de

către judecător sau de participantul care are interes să o invoce.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

restitui recursul declarat de către SC „Noviconsvit” SRL și Vîrlan Vitalie

împotriva încheierii din 28 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 269-270, art. 4261 alin. (1) lit. b1) și alin. (2) din Codul

de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se restituie recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Noviconsvit” Societate

cu Răspundere Limitată și Vîrlan Vitalie, în cauza civilă intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Prodinstal

Grup” împotriva Societății pe Acțiuni „Noviconsvit” Societate cu Răspundere

Limitată și Vîrlan Vitalie cu privire la încasarea datoriei, penalității și a

3

cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii din 28 iunie 2018 a Curții de Apel

Chișinău.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

4