2ra-1845/18 — Repararea prejudiciului cauzat prin actiuni ilegale ale OUP

2ra-1845/18 — Repararea prejudiciului cauzat prin actiuni ilegale ale OUP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-1845/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, judecător: O. Parfeni

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători: L. Bulgac, S. Gîrbu, Gr. Dașchevici

ÎNCHEIERE

10 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de Lilia Cavcaliuc, a recursului

declarat de către Ministerul Justiției al RM și a recursului declarat de Administrația

Națională a Penitenciarelor,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a Liliei Cavcaliuc

către Ministerul Justiției, intervenient accesoriu Departamentul Instituțiilor

Penitenciare, cu privire la repararea prejudiciului moral și material cauzat prin

condamnare ilegală și deținere în condiții inumane și degradante, și încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 03 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost

admise cererile de apel ale Ministerului Justiției și Departamentului Instituțiilor

Penitenciare, și casată hotărârea din 16 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani de admitere parțială a acțiunii,

constată:

La 26 mai 2017, Lilia Cavcaliuc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Departamentul Instituțiilor

Penitenciare, privind repararea prejudiciului moral și material cauzat prin

condamnare ilegală (cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală,

procuraturii și instanțelor judecătorești) și deținere în condiții inumane și degradante,

încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 02 noiembrie 2010, a fost citată la poliție și

pusă sub învinuire în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, iar la 01 iunie 2012, dosarul

penal în privința sa a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău.

Ulterior, prin sentința din 30 septembrie 2013 a Judecătoriei sect. Rîșcani, mun.

Chișinău, Lilia Cavcaliuc (Nemțanu) a fost condamnată în baza art. 190 alin. (2) lit.

c) Cod penal, la 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de

gestionare a bunurilor materiale și financiare, pe un termen de 3 ani.

Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost suspendată

condiționat, pe un termen de probă de 4 ani. Totodată, a fost încetat procesul penal în

privința Liliei Cavcaliuc (Nemțanu), pe faptul dobândirii bunurilor materiale prin

abuz de încredere și înșelăciune de la Levinta T., Levinta T., Ciuvaga I., Sava Iu.,

Marchenko T., Șikoglu O. și Țurcan V., în proporții deosebit de mari, din motiv că

există o hotărâre a organului de urmărire penală, asupra aceleiași persoane pentru

aceeași faptă, de scoatere a persoanei de sub urmărirea penală. Acțiunea civilă

înaintată de către părți a fost lăsată fără soluționare.

Prin decizia din 23 aprilie 2015 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, a

fost respins ca fiind nefondat apelul declarat de avocatul Căuș M., în numele

inculpatei Lilia Cavcaliuc (Nemțanu), admise apelurile declarate de procuror și de

avocatul Istrati A., casată total sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit

modului stabilit de prima instanță, prin care: Lilia Cavcaliuc (Nemțanu) a fost

recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod

penal și prin aplicarea art. 79 Cod penal, a fost condamnată la 5 ani și 4 luni

închisoare cu executare în penitenciar de tip închis pentru femei, termenul executării

pedepsei stabilite Liliei Cavcaliuc (Nemțanu) urmând a fi calculat din ziua reținerii.

A fost admisă acțiunea civilă înaintată în procesul penal și s-a dispus încasarea din

contul inculpatei Lilia Cavcaliuc (Nemțanu): - cu titlul de reparare a prejudiciului

material produs prin infracțiune, în beneficiul părților vătămate: Levinta T. - 3 600

euro; Ciuvaga I. - 15 296 lei; Sava Iu. - 11 000 euro; Marchenko T. - 11 000 euro;

Țurcanu V. - 4 300 euro; Șikoglu O. - 3 000 euro; și cu titlu de reparare a

prejudiciului moral produs prin infracțiune câte 2 000 lei în beneficiul părților

vătămate Levinta T., Ciuvaga L, Sava Iu., Marchenko T., Țurcanu V., Șikoglu O.,

pentru fiecare: cu titlu de reparare a cheltuielilor de judecată câte 4 000 lei în

beneficiul părților vătămate Marchenko T., Sava Iu., Țurcanu V.. Șikoglu O., pentru

fiecare.

La 11 noiembrie 2015, Curtea Supremă de Justiție a emis o decizie irevocabilă,

prin care a declarat recursul apărătorului Miroslav Căuș, în numele inculpatei Lilia

Cavcaliuc (Nemțanu), împotriva deciziei din 23 aprilie 2015 a Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău, ca fiind inadmisibil.

Ulterior, la 02 martie 2017, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

format din 11 judecători, a emis o altă decizie irevocabilă, prin care a admis recursul

în anulare înaintat de condamnata Lilia Cavcaliuc, a casat integral decizia din 23

aprilie 2015 a Curții de Apel Chișinău și a menținut în vigoare sentința primei

instanțe din 30 septembrie 2013.

În acest context, reclamanta a indicat că timp de 1 an și 3 luni s-a aflat în stare

de arest ilegal, dintre care 6 luni a fost deținută în condiții inumane și degradante în

Penitenciarul nr. 13, mun. Chișinău și 9 luni în Penitenciarul nr. 7, Rusca, fapt

confirmat prin adeverința nr. 032563 din 03 martie 2017, eliberată de administrația

Penitenciarului - 7, Rusca.

Până la condamnare era o persoană perfect sănătoasă, pe când în perioada de

detenție a suferit psihic și fizic, viața și sănătatea i-a fost pusă în pericol permanent,

fiindcă a fost deținută într-o celulă cu persoane care fumau, celula era aglomerată - 12

persoane pe o suprafață de 12 m2. Camerele în care a fost deținută erau

supraaglomerate, întunecoase, murdare și caniculare. Nu exista nici o lumină

naturală, dar în schimb era un bec electric foarte slab, care ardea permanent.

Ventilația nu funcționa în modul corespunzător și deținutelor le era permis să fumeze

în cameră. Camera era infectată cu insecte și șobolani și deținutelor li se permitea să

facă duș cu apă rece doar o dată la douăzeci de zile. Camerele aveau suprafața de

zece sau unsprezece metri pătrați și erau întotdeauna populate de cel puțin 8-12

persoane.

La data condamnării ilegale și plasării în Izolatorul de Detenție Provizoriu nr.

13, mun. Chișinău - 01 decembrie 2015, avea la întreținere 5 minori, în vârstă de 1

an, 2 ani, 3 ani, 9 ani și 15 ani, iar soțul era bolnav grav.

În opinia reclamantei, prejudiciul moral în sumă de 260 000 de lei este o sumă

minimă acordată de CEDO și ar putea atenua suferințele fizice și psihice.

Condamnarea, reținerea și plasarea în detenție ilegală, a lipsit-o de dreptul la muncă,

de dreptul de a-și întreține 5 copii minori.

Pentru perioada 01 decembrie 2015 - 03 martie 2017, perioadă în care s-a aflat

în detenție ilegală, urmează a fi calculat prejudiciul material cauzat reieșind din

salariul mediu pe țară în perioada respectivă. Conform datelor Biroului Național de

Statistică publicate pe pagina oficială, salariul mediu pe țară în perioada 01

decembrie 2015 - 03 martie 2017 a fost de 5 615 de lei. Salariul mediu lunar ratat

pentru perioada 01 decembrie 2015 - 03 martie 2017 constituie suma de 84 225 de lei

(5615 lei x 15 luni = 84 225 de lei).

Astfel, reclamanta a solicitat, inclusiv prin cererea de concretizare a pretențiilor

din 09 octombrie 2017, încasarea din contul bugetului de stat prin intermediul

Ministerului Justiției în beneficiul său a sumei de 260 000 de lei cu titlu de

prejudiciul moral cauzat prin condamnare ilegală, deținută timp de 1 an și 3 luni în

condiții inumane și degradante; suma de 61 595 de lei cu titlu de prejudiciul material

cauzat prin încălcarea dreptului la muncă, prin izolarea ilegală de societate și lipsirea

de dreptul de se angaja în câmpul muncii și a întreține 5 copii minori și un soț invalid,

precum și încasarea sumei de 3 500 de lei cu titlu de cheltuieli pentru serviciile

juridice.

Prin hotărârea din 16 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

cererea de chemare în judecată a fost admisă parțial, fiind dispusă încasarea din

contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul Liliei

Cavcaliuc a prejudiciului moral în sumă de 50 000 de lei. În rest, acțiunea a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 03 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, au fost admise apelurile

Ministerului de Justiție al RM și a Departamentului Instituțiilor Penitenciare, casată

hotărârea primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care s-a dispus

încasarea din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției în

beneficiul Liliei Cavcaliuc a prejudiciului moral în sumă de 10 000 de lei, cauzat prin

deținerea în condiții inumane. În rest, în partea pretențiilor ce țin de încasarea

prejudiciului moral cauzat prin condamnare ilegală, încasarea prejudiciului material

cauzat prin lipsirea de dreptul de a se angaja în câmpul muncii și încasarea

cheltuielilor de asistență juridică, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că Legea nr. 1545 din 25

februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite

ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești,

prevede posibilitatea reparării prejudiciului cauzat doar în situația în care este

dovedită ilegalitatea acțiunilor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești, condiții ce nu se atestă în speță, în așa fel, fiind respinsă critica

apelantei Lilia Cavcaliuc, precum că nu este necesară prezentarea unor acte

judecătorești care să dovedească acțiunile ilicite ale organelor de drept.

În ceea ce privește încasarea prejudiciului moral, cauzat prin detenție inumană și

degradantă, în suma de 10000 de lei, instanța de apel a indicat că această sumă este

rezonabilă și reală, ținând cont de caracterul și gravitatea suferințelor psihice cauzate

reclamantei, de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului raportat la durata în care

aceasta a fost deținută în astfel de condiții timp de 1 an și 3 luni, cât și de măsura în

care această compensare poate aduce o satisfacție echitabilă suferințelor psihice

suportate.

La 17.07.2018, Lilia Cavcaliuc a declarat recurs împotriva deciziei din 03 mai

2018 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a indicat că instanțele de judecată la soluționarea cauzei

nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, au interpretat în mod eronat legea și au

ignorat intenționat toate probele prezentate.

Astfel, a solicitat admiterea recursului, casarea parțială a hotărârii primei

instanțe și a deciziei instanței de apel în partea încasării sumei prejudiciului moral și

material cauzat, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere integrală a acțiunii.

La 11.09.2018, Administrația Națională a Penitenciarelor a depus recurs

împotriva deciziei din 03 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a indicat că concluziile instanței de apel sunt în

contradicție cu circumstanțele cauzei.

Astfel, a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanțe și a

deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei hotărâri noi de respingere integrală a

acțiunii.

La 17.09.2018, Ministerul Justiției al RM a declarat recurs împotriva deciziei

din 03 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel verificând legalitatea

și temeinicia hotărârii primei instanțe eronat a interpretat dreptul material care

reglementează aprecierea prejudiciului moral.

Astfel, a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanțe și a

deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei hotărâri noi de respingere integrală a

acțiunii.

La 08.09.2018, Administrația Națională a Penitenciarelor a depus referință la

cererea de recurs a Liliei Cavcaliuc, prin care a solicitat de a fi considerat recursul ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 03 mai

2018 și comunicată participanților la proces la 07.07.2018 (f. d. 212), iar recursurile,

conform ștampilei de primire a Curții Supreme de Justiție, au fost depuse la 17 iulie

2018, 11 septembrie 2018 și 17 septembrie 2018. Date despre recepționarea deciziei

contestate la materiale dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au declarat

recursul împotriva deciziei din 03 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, în termen.

Examinând temeiurile recursurilor, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile sunt

inadmisibile din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu prevederile art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de către Lilia Cavcaliuc,

Administrația Națională a Penitenciarelor și Ministerul Justiției al RM, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Prin urmare, argumentele recursurilor nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie

efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel

recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe

când în recursurile declarate de către Lilia Cavcaliuc, Administrația Națională a

Penitenciarelor și Ministerul Justiției al RM, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile declarate de către

Lilia Cavcaliuc, Administrația Națională a Penitenciarelor și Ministerul Justiției al

RM, ca inadmisibile.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. b), art. 440 Cod de procedură civilă,

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Recursurile declarate de către Lilia Cavcaliuc, Administrația Națională a

Penitenciarelor și Ministerul Justiției al RM, se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu