2ra-1589/18 — anularea ordinului de repartiție și evacuarea din bunul imobil

2ra-1589/18 — anularea ordinului de repartiție și evacuarea din bunul imobil (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-1589/18

Prima instanță: Judecătoria Strășeni (jud: T. Andronic)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Clima, G. Moscalciuc, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

10 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Svetlana Filincova

Victor Burduh

Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

examinând recursul declarat de Munteanu Zaharia reprezentat de avocatul

Mîrzenco Dumitru,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Munteanu

Zaharia împotriva Ioanei Zarea, Consiliului orășenesc Strășeni și Primăriei orașului

Strășeni cu privire la anularea ordinului de repartiție și evacuarea din bunul imobil

fără acordarea altui spațiu locativ,

împotriva deciziei din 07 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul declarat de Zarea Ioana, a fost casată hotărârea din 08 iunie 2015

a Judecătoriei Strășeni și a fost emisă o nouă hotărâre de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 18 decembrie 2014 Munteanu Zaharia a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ioanei Zarea, Consiliului orășenesc Strășeni și Primăriei

orașului Strășeni cu privire la anularea ordinului de repartiție și evacuarea din

bunul imobil fără acordarea altui spațiu locativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, este unicul moștenitor legal al

averii succesorale a fratelui său Munteanu Tudor, decedat la 08 mai 2013, fiind

proprietar al apartamentului nr. xx de pe str. xxxxx, or. Strășeni, cu suprafața totală

de 37,2 m.p., număr cadastral xxxxx.

A menționat că, imobilul nominalizat a fost înregistrat pe numele său la

Oficiul Cadastral Teritorial Strășeni la 08 aprilie 2014 în baza hotărârii din 03

martie 2014 a Judecătoriei Strășeni, devenită irevocabilă la 03 aprilie 2014.

Ulterior, prin decizia Consiliului or. Strășeni nr. 2/15 din 14 aprilie 2014, s-a

dispus eliberarea cu drept de folosință, pe numele pârâtei Zarea Ioana, concubina

fratelui decedat, a ordinului de repartiție pe apartamentul nr. xx din str. xxxxx, or.

Strășeni, eliberat ultimei la 23 aprilie 2014.

Ca temei de eliberare a ordinului de repartiție nr. 2422 pe numele pârâtei, a

servit hotărârea din 20 februarie 2014 a Judecătoriei Strășeni, prin care s-a

1

constatat faptul calității Ioanei Zarea de membru al familiei lui Tudor Munteanu,

decedat la 08 mai 2013, fiind recunoscut dreptul de folosință al acesteia asupra

locuinței respective.

În opinia reclamantului, Consiliul orășenesc Strășeni și Primăria orașului

Strășeni ilegal au dispus și eliberat pe numele Ioanei Zarea ordinul de repartiție nr.

2422 din 23 aprilie 2014, cu drept de folosință a apartamentului nr. xx situat în or.

Strășeni, str. xxxxx, deoarece la 08 aprilie 2014 dreptul de proprietate privată

asupra imobilului litigios era deja înregistrat după el.

Totodată, a precizat că prin hotărârea din 02 mai 2013 a Judecătoriei Strășeni,

devenită definitivă și irevocabilă la 03 iunie 2013, a fost admisă acțiunea lui

Munteanu Tudor și recunoscut valabil contractul de vânzare-cumpărare,

transmitere-primire a locuinței în proprietate privată încheiat între Munteanu

Ludmila și Agenția teritorială pentru privatizare Strășeni din 30 septembrie 1995,

prin care a fost înstrăinat (transmis) în proprietate privată apartamentul nr. xx situat

în or. xxxxx, str. xxxxx, cu suprafața de 37,2 m.p. și recunoscut după Ludmila

Munteanu, decedată la 15 ianuarie 1996 și Munteanu Tudor dreptul de proprietate

privată a câte 1/2 cote-părți din apartamentul respectiv.

A explicat că, pârâta îi creează impedimente la realizarea dreptului său de

proprietate privată asupra imobilului în litigiu, interzicându-i accesul în acesta.

Reclamantul și-a întemeiat acțiunea în baza prevederilor art. 51 alin. (1), art.

50 alin. (2), art. 102 din Codul cu privire la locuințe, art. 1 al Legii privatizării

fondului de locuințe, art. 8 și 9 din Constituția Republicii Moldova și art. 1 al

Protocolului Adițional al CEDO.

A solicitat, declararea nulității ordinului de repartiție nr. 2422 din 23 aprilie

2014 eliberat pe numele Ioanei Zarea asupra apartamentului nr. xx din str. xxxxx,

or. Strășeni, cu evacuarea pârâtei din imobilul respectiv fără acordarea altui spațiu

locativ.

Prin hotărârea din 08 iunie 2015 a Judecătoriei Strășeni, cererea de chemare

în judecată a fost admisă. A fost anulat ordinul de repartiție nr. 2422 din 23 aprilie

2014 eliberat de către Primăria orașului Strășeni pe numele Ioanei Zarea pe

apartamentul nr. xx din str. xxxxx, or. Strășeni, cu suprafața totală de 37,2 m.p.,

număr cadastral xxxxx, cu dispunerea evacuării Ioanei Zarea din imobilul

respectiv, fără acordarea altui spațiu locativ.

Prin decizia din 25 februarie 2016 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Zarea Ioana și a fost menținută hotărârea din 08 iunie 2015 a

Judecătoriei Strășeni.

Prin decizia din 24 august 2016 a Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul declarat de

Zarea Ioana, a fost casată integral decizia din 25 februarie 2016 a Curții de Apel

Chișinău, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.

Prin decizia din 07 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Zarea Ioana, a fost casată hotărârea din 08 iunie 2015 a

Judecătoriei Strășeni și a fost emisă o nouă hotărâre prin care cererea de chemare

în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel și-a întemeiat soluția pe prevederile art.

56 alin. (1), art. 57 din Codul cu privire la locuințe nr. 2718 din 03 iunie 1983, care

2

guverna relațiile între părți la momentul apariției litigiului, precum și prevederile

art. 123 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

Astfel, verificând temeinicia și legalitatea hotărârii primei instanțe în raport

cu circumstanțele constatate, Curtea de Apel Chișinău a conchis că prima instanță

incorect a ajuns la concluzia de a anula ordinul de repartiție nr. 2422 din 23 aprilie

2014, care a fost emis în baza deciziei Consiliului orășenesc Strășeni nr.2/15 din

14 aprilie 2014 și care nu a fost contestată în instanța de judecată, prezumându-se a

fi una legală.

În acest context, argumentul intimatului precum că decizia Consiliului

orășenesc Strășeni nr.2/15 din 14 aprilie 2014 este lovită de nulitate absolută,

instanța de apel l-a considerat neîntemeiat, din motiv că în sensul art. 3 alin. (1) și

art. 16 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr.793 din 10 februarie

2000, nulitatea absolută a actului administrativ nu poate fi invocată de către

instanța de judecată din oficiu.

La fel, Curtea de Apel Chișinău a apreciat ca neîntemeiată și concluzia primei

instanțe privind evacuarea Ioanei Zarea din imobilul litigios, reținând în acest sens

că prin hotărârea din 20 februarie 2014 a Judecătoriei Strășeni, Zarea Ioana a fost

recunoscută ca membru a familiei lui Munteanu Tudor, decedat la 08 mai 2013,

fiindu-i recunoscut dreptul de folosință asupra apartamentului nr.xx, amplasat în

or. xxxxx, str. xxxxx, astfel că prin dispunerea evacuării din bunul imobil i se

încalcă dreptul de folosință al acesteia stabilit printr-o hotărâre judecătorească

definitivă și irevocabilă.

La 11 mai 2018, Munteanu Zaharia reprezentat de avocatul Mîrzenco

Dumitru a declarat recurs împotriva deciziei din 07 februarie 2018 a Curții de Apel

Chișinău.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că a fost emisă cu aplicarea

eronată a normelor de drept material.

Recurentul a opinat că, instanța de apel eronat a pus la baza deciziei adoptate

hotărârea din 20 februarie 2014 a Judecătoriei Strășeni, deoarece a susținut că,

această hotărâre nu este opozabilă dreptului de proprietate dobândit de către el

asupra apartamentului în litigiu.

A declarat că, prin hotărârea din 20 februarie 2014 a Judecătoriei Strășeni,

asupra apartamentului în litigiu, de fapt s-a constituit o abitație în favoarea

intimatei, care fiind un drept real nu a fost înscrisă în Registrul bunurilor imobile.

De asemenea, recurentul a menționat că, decizia Consiliului orășenesc

Strășeni nr.2/15 din 14 aprilie 2014, a fost adoptată cu încălcarea normelor

imperative ale legii, deoarece la acel moment exista deja hotărârea din 03 martie

2014 a Judecătoreiei Strășeni prin care dânsul a dobândit dreptul de proprietate

asupra apartamentului în litigiu, astfel că apartamentul dat nu mai făcea parte din

fondul obștesc de locuințe a Primăriei orașului Strășeni.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

și menținerea hotărârii primei instanțe.

Prin referința din 07 august 2018, Zarea Ioana a solicitat declararea recursului

ca fiind inadmisibil.

Prin încheierea din 19 septembrie 2018 a Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de

3

Munteanu Zaharia reprezentat de avocatul Mîrzenco Dumitru a fost considerat

admisibil și transmis Colegiului lărgit pentru a fi examinat în fond.

Examinând materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a înceta

procedura în recurs, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 4451 Cod de procedură civilă, instanța de recurs

dispune, printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac, încetarea

procedurii de recurs, din oficiu sau la cerere, dacă după declararea admisibilității

recursului se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433.

Articolul 433 lit. c) Cod de procedură civilă, prevede că cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în

drept să-l declare.

Din materialele cauzei s-a constatat că, la 11 mai 2018, Munteanu Zaharia

reprezentat de avocatul Mîrzenco Dumitru a declarat recurs împotriva deciziei din

07 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Instanța de recurs constată că recursul declarat de către avocatul Mîrzenco

Dumitru în interesele lui Munteanu Zaharia, este depus de către o persoană

neîmputernicită, acesta nefiind în drept să-l declare.

În acest sens, instanța de recurs menționează prevederile art. 75 alin. (1) Cod

de procedură civilă, care stipulează că în proces civil, persoanele fizice își pot

apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar.

În conformitate cu art. 80 alin. (7) Cod de procedură civilă, împuternicirile

date avocatului sau avocatului stagiar se atestă printr-un mandat, eliberat de

reprezentat și certificat de avocat.

Conform art. 60 alin. (2) al Legii cu privire la avocatură nr. 1260-XV din 19

iulie 2002, împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar se confirmă prin

mandat. Formularul mandatului este un document de strictă evidență. Conținutul,

forma și modul de utilizare a mandatului se aprobă de către Guvern.

Pct. 2 din hotărârea Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 cu privire la

aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al

avocatului stagiar, prevede că formularul mandatului avocatului și al avocatului

stagiar sunt documente de strictă evidență, care confirmă împuternicirile acestora.

Iar pct. 6 alin. (2) lit. a) și b) din aceiași hotărâre, stipulează că formularul

mandatului avocatului conține un șir de elemente obligatorii, inclusiv, pe versou se

inserează împuternicirile avocatului și semnătura clientului sau, după caz, a

avocatului.

Totodată, pct. 8 al hotărârii menționate, prevede că împuternicirile avocatului

și ale avocatului stagiar în procesul civil, stabilite conform art.81 din Codul de

procedură civilă, urmează a fi consemnate pe versoul mandatului sau, după caz, în

procura întocmită la cererea clientului, în modul stabilit de lege.

Dacă se întocmește o procură, avocatul sau avocatul stagiar va nota pe versoul

mandatului textul “Conform procurii anexate” și va semna versoul mandatului în

locul clientului.

În acest context, în concordanță cu regula instituită de art. 242 alin. (1) Cod

civil, un act juridic poate fi încheiat personal sau prin reprezentant. Împuternicirile

reprezentantului rezultă din lege, din actul juridic sau din împrejurările în care

acționează.

4

Potrivit art. 246 alin. (1) Cod civil, acordarea împuternicirilor se efectuează

prin exprimarea voinței față de persoana care se împuternicește sau față de terț, în a

cărui privință va avea loc reprezentarea.

În sensul art. 252 alin. (1) Cod civil, procura este înscrisul întocmit pentru

atestarea împuternicirilor conferite de reprezentat unui sau mai multor

reprezentanți, iar conform art. 255 alin. (1) lit. a) Cod civil, valabilitatea procurii

încetează în cazul expirării termenului.

Actele cauzei atestă că prin procura nr.9808 din 05 noiembrie 2014,

Munteanu Zaharia a învestit-o pe Radu Elena cu dreptul de a transmite

împuternicirile instituite prin prezenta procură unui avocat pentru acordarea

asistenței juridice.

În acest sens, la materialele dosarul a fost anexat mandatul avocatului nr.

1136717 din 12 iunie 2017, semnat de către Radu Elena, pe versoul căruia au fost

indicate împuternicirile acordate avocatului conform procurii nr.9808 din 05

noiembrie 2014, din care rezultă dreptul de a ataca hotărârea judecătorească (f.d.

181, 182 vol.I).

Instanța de recurs constată însă, că procura nr.9808 din 05 noiembrie 2014,

este valabilă pe un termen de trei ani, fiind astfel expirată în data de 05 noiembrie

2017.

Prin urmare, mandatul avocatului prezentat la materialele cauzei nu poate fi

acceptat drept dovadă a împuternicirilor acestuia, deoarece valabilitatea procurii în

temeiul cărei avocatului i-a fost conferită împuternicirea cu dreptul de a contesta

hotărârea judecătorească, a încetat din momentul expirării ei.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție constată că la materialele cauzei nu este anexat un alt mandat

în care să fie indicat expres dreptul avocatului de a contesta hotărârea

judecătorească la momentul actual.

În asemenea circumstanțe, instanța de recurs conchide că, avocatul Mîrzenco

Dumitru, nu este în drept să declare și să semneze cererea de recurs din numele

recurentului Munteanu Zaharia.

Or, admiterea pentru examinare a cererii de recurs în condițiile în care a fost

depusă, reprezintă o încălcare a principiului egalității în drepturi procedurale a

părților și vine în contradicție cu prevederile art. 6 al Convenției pentru Apărarea

Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.

Din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că cererea de recurs a

fost semnată și depusă de către avocatul Mîrzenco Dumitru din numele

recurentului fără a fi împuternicit să declare recurs, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

înceta procedura de recurs, din motiv că recursul a fost depus de o persoană care

nu este în drept să-l declare.

În conformitate cu art. 4451 Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se încetează procedura de recurs intentată la cererea de recurs declarată de

Munteanu Zaharia reprezentat de avocatul Mîrzenco Dumitru, împotriva deciziei

din 07 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de

5

chemare în judecată depusă de Munteanu Zaharia împotriva Ioanei Zarea,

Consiliului orășenesc Strășeni și Primăriei orașului Strășeni cu privire la anularea

ordinului de repartiție și evacuarea din bunul imobil fără acordarea altui spațiu

locativ.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Svetlana Filincova

Victor Burduh

Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

6