3ra-1163/18 — cu privire la anularea actelor administrative, restabilirea în funcție, încasrea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 3ra-1163/18 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud. C. Valah) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Sîrbu, V. Mihaila, A. Minciuna) ÎNCHEIERE 10 octombrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Iurie Bejenaru Ala Cobăneanu examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Stela Coșeliuc, reprezentată de avocatul Gheorghe Macovei în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Stelei Coșeliuc împotriva Instituției Publice „Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură” cu privire la anularea actelor administrative, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată împotriva deciziei din 18 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea de apel declarată de către Stela Coșeliuc și menținută hotărârea din 22 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani constată: La 2 martie 2017, Stela Coșeliuc, reprezentată de avocatul Ghenadie Bajurean a depus cerere de chemare în judecată împotriva IP „Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură” cu privire la anularea actelor administrative, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că la 1 martie 2012 a fost angajată în calitate de șef al serviciului teritorial Orhei al IP „AIPA”. A relatat că la 29 noiembrie 2016, prin ordinul nr. 334 P de către conducerea IP „AIPA” a fost suspendată din funcția publică pe o perioadă de timp necunoscută, în ordin fiind indicată doar data demarării anchetei de serviciu, nu și perioada desfășurării. A menționat că la 27 decembrie 2016, prin ordinul directorului IP „AIPA” nr. 376 P a fost reîncadrată în funcția publică deținută anterior de șef al Serviciului teritorial Orhei, începând cu 27 decembrie 2016. 1 A notat că la 29 decembrie 2016, prin ordinul directorului IP „AIPA” nr. 380 P, a fost destituită din funcția publică de șef al Serviciului teritorial Orhei, începând cu 3 ianuarie 2017, în baza prevederilor art. 64 alin. (1) lit. b) și 58 lit. g) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.

Temei pentru emiterea ordinului a fost indicat demersul Președintelui Comisiei disciplinare. A specificat că la 6 decembrie 2016 și la 3 ianuarie 2016 a depus cereri prealabile prin care a solicitat autorității emitente anularea ordinelor nr. 334 P și nr. 380 P cu restabilirea stării de legitimitate. La cererea prealabilă din 6 decembrie 2016 nu a primit niciun răspuns, iar la 8 februarie 2017 a primit răspunsul nr. 72/07 în care IP „AIPA” i-a adus la cunoștință că ordinul nr. 380 P din 29 decembrie 2016 este legal și întemeiat, fiind emis cu respectarea procedurii și competenței. La 28 ianuarie 2017, s-a îmbolnăvit fiica minoră, dânsa fiind unicul întreținător al ei, a fost nevoită să o îngrijească, din care motiv nu a avut posibilitate de a se deplasa în mun.

Chișinău pentru a întocmi și depune cererea de chemare în judecată în termenii stabiliți. A considerat că suspendarea și destituirea sa din funcția deținută a avut loc cu încălcarea legislației în vigoare, deoarece ordinul nr. 334 P al directorului IP „AIPA” din 29 noiembrie 2016 nu i-a fost adus la cunoștință, a fost încălcată procedura de examinare a sesizării nr. 5 din 24 noiembrie 2016, dat fiind faptul că la ședința comisiei de disciplină nu a fost prezent reprezentantul angajaților, ceea ce contravine pct. 10 din Regulamentul Comisiei de disciplină a funcționarilor publici adoptat prin Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009. A mai remarcat că de la ea nu au fost solicitate explicații, contrar prevederilor pct. 37-38 din Regulament, nu i-a fost adus la cunoștință procesul - verbal al ședinței din 25 noiembrie 2016 și hotărârea emisa pe acest caz.

La fel, de către comisie nu au fost constatate abateri disciplinare în activitatea sa, care ar fi avut consecințe grave, iar în ordinul de destituire din funcție nu au fost indicate temeiurile de fapt ale aplicării sancțiunii, termenul și organul în care sancțiunea poate fi contestată. Și-a întemeiat pretențiile în baza prevederilor din Legea nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, art. 2, 81 - 90 Codul muncii, art. 25 - 27 din Legea contenciosului administrativ. A solicitat admiterea acțiunii, anularea ordinului nr. 334 P din 29 noiembrie 2016 și a ordinului nr. 380 P din 29 decembrie 2016 al IP „AIPA”, restabilirea în funcția deținută de șef al Oficiului teritorial Orhei al IP „AITA”, încasarea din contul IP „AIPA” în folosul său a salariului pentru lipsa forțată de la muncă, a prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

Ulterior, la 8 august 2017, în cadrul examinării cauzei de către prima instanță, Stela Coșeliuc, reprezentată de avocatul Ghenadie Bajurean a depus o cerere cu privire la concretizarea cerințelor sale, prin care a solicitat repunerea în termenul de depunere a cererii de chemare în judecată, anularea ordinului nr. 334 P din 29 noiembrie 2016 și a ordinului nr. 380 P din 29 decembrie 2016 al IP „AIPA”, restabilirea în funcția deținută de șef al Oficiului teritorial Orhei al IP „AITA”, încasarea din contul IP „AITA” în folosul său a salariului pentru lipsa forțată de la munca în mărime de 2 4159 lei lunar, începând cu 3 ianuarie 2017 și până la pronunțarea hotărârii, a prejudiciului moral în mărime de 100000 lei și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 22 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea Stelei Coșeliuc cu privire la repunerea în termen a acțiunii. A fost respinsă acțiunea ca tardivă. Prin decizia din 18 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins ca neîntemeiat apelul declarat de Stela Coșeliuc și menținută hotărârea primei instanțe. La 6 iulie 2018, Stela Coșeliuc, reprezentată de avocatul Gheorghe Macovei a declarat recurs împotriva deciziei din 18 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei recurate și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărârii prin care acțiunea să fi admisă integral în sensul solicitat.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, considerându-le ilegale și neîntemeiate, menționând că la emiterea acestora instanțele de judecată ierarhic inferioare eronat au aplicat normele de drept material. A menționat că prima instanță a calificat raportul material litigios ca fiind un raport individual de muncă, iar instanța de apel s-a limitat la stabilirea legilor aplicabile raportului, și anume Legea nr. 158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public și Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. Instanța de apel greșit a concluzionat omiterea termenului de 30 de zile de adresare în instanța de contencios administrativ, or, la caz, întru soluționarea litigiului individual de muncă, urmau să fie aplicate inclusiv prevederile din Codul muncii.

Invocând prevederile art. 60 din Legea nr. 158 din 4 iulie 2008, care stabilește modul de contestare a actelor de către funcționarul public, fără a indica termenul de atac, momentul începerii curgerii termenului, necesitatea respectării procedurii prealabile, recurenta a specificat că examinarea contestației funcționarului public împotriva actului de sancționare disciplinară este de competența instanței de contencios administrativ, iar la caz, conform prevederilor art. 355 alin. (1) lit. a) Codul muncii, cererea privind soluționarea litigiului individual de muncă se depune în instanța de judecată în termen de 3 luni de la data când salariatul a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului său.

A reiterat că instanțele de judecată ierarhic inferioare au calificat eronat acțiunea ca fiind prescrisă la momentul depunerii, or, prin aplicarea corectă a prevederilor art. 355 Codul muncii, termenul de prescripție pentru depunerea cererii de chemare în judecată expiră numai la 29 martie 2018. Prin urmare, având în vedre că cererea a fost depusă la 2 martie 2018, se constată că aceasta a fost depusă în interiorul termenului de prescripție. La 15 august 2018, IP „Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură” a depus referință prin care a solicitat respingerea ca inadmisibilă a recursului declarat de Stela Coșeliuc. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

3 Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților la 15 mai 2018, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f. d. 166), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă la materialele dosarului lipsesc. Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 6 iulie 2018, împotriva deciziei din 18 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în termenul legal. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Stela Coșeliuc, reprezentată de avocatul Gheorghe Macovei nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Stela Coșeliuc, reprezentată de avocatul Gheorghe Macovei, asemenea aspecte nu se regăsesc.

4 Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Stela Coșeliuc, reprezentată de avocatul Gheorghe Macovei ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de Stela Coșeliuc, reprezentată de avocatul Gheorghe Macovei se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Iurie Bejenaru Ala Cobăneanu 5