2ra-1760/18 — cu privire la încasarea indemnizației de maternitate
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la încasarea indemnizaţiei de maternitate
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1760/18 — cu privire la încasarea indemnizației de maternitate (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2ra-1760/18 Prima instanță: Judecătoria Orhei sediul central ( jud. V. Severin ) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila) ÎNCHEIERE 3 octombrie 2018 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Dumitru Visternicean examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Silvia Bedros în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Casei Naționale de Asigurări Sociale împotriva Silviei Bedros cu privire la încasarea indemnizației de maternitate împotriva deciziei din 23 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea de apel declarată de către Silvia Bedros și menținută hotărârea din 29 decembrie 2017 a Judecătoriei Orhei sediul central constată: La 1 septembrie 2016, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de chemare în judecată împotriva Silviei Bedros cu privire la încasarea indemnizației de maternitate.
În motivarea acțiunii a invocat că la 10 aprilie 2014 Silvia Bedros a depus o declarație prin care și-a asumat obligațiunea că în cazul în care în perioada aflării în concediul de maternitate va obține careva venit asigurat va restitui suma primită nelegitim. A relatat că Silvia Bedros, aflându-se în concediu de maternitate, a activat la Instituția Medico - Sanitară Publică Centrul Republican de Diagnosticare Medicală și a beneficiat de salariu, astfel nu s-a încadrat în prevederile stabilite pentru a beneficia de indemnizația de maternitate. A menționat că prin faptul angajării în serviciu, au fost încălcate prevederile art. 2 pct. 41 din Legea privind indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă nr. 289 din 22 iulie 2004. A accentuat că Silvia Bedros a fost informată de către CTAS Centru dar și de către CNAS despre necesitatea rambursării sumei de 7858,06 de lei, solicitare care a rămas fără niciun răspuns.
Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 166, 167 CPC. 1 A solicitat admiterea acțiunii, încasarea de la Silvia Bedros în beneficiul statului indemnizația primită nelegitim în sumă de 7858,06 de lei. Prin hotărârea din 29 decembrie 2017 a Judecătoriei Orhei sediul central, acțiunea a fost admisă, a fost încasat de la Silvia Bedros în beneficiul statului indemnizația de maternitate în sumă de 7858,06 de lei și taxa de stat 270 de lei. Prin decizia din 23 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de către Silvia Bedros, menținută hotărârea din 29 decembrie 2017 a Judecătoriei Orhei sediul Central. La 5 iulie 2018, Silvia Bedros a declarat recurs împotriva deciziei din 23 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei recurate și a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel considerând-o ca ilegală și neîntemeiată, menționând că la emiterea acesteia instanța de apel eronat a aplicat normele de drept material.
A remarcat că, conform prevederilor programului de rezidențiat pentru obținerea specializării necesare, la data de 15 noiembrie 2013 a fost înmatriculată la studii post universitare prin rezidențiat, care au durat până la 1 iulie 2016. A menționat că conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 884 din 28 decembrie 2015 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la organizarea studiilor de rezidențiat, candidații care au promovat concursul de admitere în rezidențiat au obligația să încheie cu Ministerul Sănătății un contract privind instruirea în rezidențiat și plasarea în câmpul muncii a medicilor și farmaciștilor, cu Universitatea un contract cu privire la studiile postuniversitare prin rezidențiat, iar cu clinica rezidențiat/instituția medico-sanitară - un contract individual de muncă.
Până la concediul de maternitate a activat într-o unitate economică aferentă procesului de studii, a fost eliberată din funcție în termenii necesari (conform termenului de sarcină), a contribuit cu cotizație la fondul social, fiind prezentate Casei Naționale de Asigurări Sociale. A afirmat că studiile nu au fost suspendate, deoarece a însușit curicula universitară și a suținut examenele necesare de promovare. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f. d. 85), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă la materialele dosarului lipsesc.
Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 5 iulie 2018 împotriva deciziei din 23 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, în termenul legal. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
2 Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Silvia Bedros nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Silvia Bedros, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Silvia Bedros ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de Silvia Bedros se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Ala Cobăneanu judecătorul Judecătorii Dumitru Mardari Dumitru Visternicean 3
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.