2ra-1760/18 — cu privire la încasarea indemnizației de maternitate
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la încasarea indemnizaţiei de maternitate
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1760/18 — cu privire la încasarea indemnizației de maternitate (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2ra-1760/18
Prima instanță: Judecătoria Orhei sediul central ( jud. V. Severin )
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila)
ÎNCHEIERE
3 octombrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Dumitru Visternicean
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către
Silvia Bedros
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Casei Naționale de Asigurări
Sociale împotriva Silviei Bedros cu privire la încasarea indemnizației de maternitate
împotriva deciziei din 23 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
respinsă cererea de apel declarată de către Silvia Bedros și menținută hotărârea din
29 decembrie 2017 a Judecătoriei Orhei sediul central
constată:
La 1 septembrie 2016, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de
chemare în judecată împotriva Silviei Bedros cu privire la încasarea indemnizației de
maternitate.
În motivarea acțiunii a invocat că la 10 aprilie 2014 Silvia Bedros a depus o
declarație prin care și-a asumat obligațiunea că în cazul în care în perioada aflării în
concediul de maternitate va obține careva venit asigurat va restitui suma primită
nelegitim.
A relatat că Silvia Bedros, aflându-se în concediu de maternitate, a activat la
Instituția Medico - Sanitară Publică Centrul Republican de Diagnosticare Medicală și a
beneficiat de salariu, astfel nu s-a încadrat în prevederile stabilite pentru a beneficia de
indemnizația de maternitate.
A menționat că prin faptul angajării în serviciu, au fost încălcate prevederile
art. 2 pct. 41 din Legea privind indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă
nr. 289 din 22 iulie 2004.
A accentuat că Silvia Bedros a fost informată de către CTAS Centru dar și de către
CNAS despre necesitatea rambursării sumei de 7858,06 de lei, solicitare care a rămas
fără niciun răspuns.
Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 166, 167 CPC.
1
A solicitat admiterea acțiunii, încasarea de la Silvia Bedros în beneficiul statului
indemnizația primită nelegitim în sumă de 7858,06 de lei.
Prin hotărârea din 29 decembrie 2017 a Judecătoriei Orhei sediul central, acțiunea
a fost admisă, a fost încasat de la Silvia Bedros în beneficiul statului indemnizația de
maternitate în sumă de 7858,06 de lei și taxa de stat 270 de lei.
Prin decizia din 23 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul
declarat de către Silvia Bedros, menținută hotărârea din 29 decembrie 2017 a
Judecătoriei Orhei sediul Central.
La 5 iulie 2018, Silvia Bedros a declarat recurs împotriva deciziei din 23 mai 2018
a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a
deciziei recurate și a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de
respingere integrală a acțiunii.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel
considerând-o ca ilegală și neîntemeiată, menționând că la emiterea acesteia instanța de
apel eronat a aplicat normele de drept material.
A remarcat că, conform prevederilor programului de rezidențiat pentru obținerea
specializării necesare, la data de 15 noiembrie 2013 a fost înmatriculată la studii post
universitare prin rezidențiat, care au durat până la 1 iulie 2016.
A menționat că conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 884 din
28 decembrie 2015 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la organizarea studiilor
de rezidențiat, candidații care au promovat concursul de admitere în rezidențiat au
obligația să încheie cu Ministerul Sănătății un contract privind instruirea în rezidențiat
și plasarea în câmpul muncii a medicilor și farmaciștilor, cu Universitatea un contract
cu privire la studiile postuniversitare prin rezidențiat, iar cu clinica rezidențiat/instituția
medico-sanitară - un contract individual de muncă.
Până la concediul de maternitate a activat într-o unitate economică aferentă
procesului de studii, a fost eliberată din funcție în termenii necesari (conform termenului
de sarcină), a contribuit cu cotizație la fondul social, fiind prezentate Casei Naționale de
Asigurări Sociale.
A afirmat că studiile nu au fost suspendate, deoarece a însușit curicula universitară
și a suținut examenele necesare de promovare.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni
de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în
adresa părților, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f. d. 85), însă careva date
care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă la materialele dosarului
lipsesc.
Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat
recursul la 5 iulie 2018 împotriva deciziei din 23 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, în
termenul legal.
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este
inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt
în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
2
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost
arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Silvia Bedros nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța
de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar
nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie
efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel
recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza
Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Silvia Bedros,
asemenea aspecte nu se regăsesc.
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul
declarat de Silvia Bedros ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul declarat de Silvia Bedros se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, Ala Cobăneanu
judecătorul
Judecătorii Dumitru Mardari
Dumitru Visternicean
3