2ra-1659/18 — constatarea faptului ce ar valoare juridică

dosarul nr. 2ra-1659/2018 prima instanță, Judecătoria Strășeni, sediul Central: I. Chiroșca instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău: E. Palanciuc, A. Malîi, V. Clima Î N C H E I E R E 03 octombrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu judecătorii Victor Burduh Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de către Consiliul Raional Strășeni, la cererea depusă de Jecov Cristian-Claudius, persoane interesate Serviciul Fiscal de Stat și Consiliul Raional Strășeni cu privire la constatarea faptului ce are valoare juridică, împotriva deciziei din 21 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins cererea de apel declarată de Consiliul Raional Strășeni și s-a menținut hotărârea din 14 noiembrie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, c o n s t a t ă : La 07 septembrie 2017, Jecov Cristian-Claudius a depus în Judecătoria Strășeni, sediul Central o cerere de constatare a faptului cu valoare juridică cu participarea persoanelor interesate Serviciul Fiscal de Stat și Consiliul Raional Strășeni cu privire la constatarea faptului posesiunii, folosinței și dispoziției de către Bujor Semion asupra bunurilor imobile cu drept de proprietate, și anume: casă de locuit cu suprafața de 126,3 m.p.

cu terenul aferent casei cu suprafața de 0,1024 ha, amplasate în or. XXXXX, str. XXXXX, casă cu serai unde se afla o brutărie, depozit mare, pământ arabil în or. Strășeni cu suprafața de 19,30 ha, un ha de viță de vie în or. XXXXX, 27 ha teren amplasat în s. XXXXX; precum și constatarea faptului posesiei, folosinței și dispoziției de către Bujor Semion asupra următoarelor bunuri mobile: 3 inele din aur cu pietre prețioase, broșă din aur fără piatră, cruce din aur, cruce din aur cu lanț, 11 monete românești din aur, mijloace bănești în sumă de 123 345 de lei românești și 10 591 ruble sovietice, căruță cu doi cai de rasă, șaretă, car cu doi boi pentru prelucrarea pământului, vacă și doi porci.

În motivarea cererii petiționarul a invocat că Bujor Semion Filip, a.n. XXXXX, originar și locuitor din s. Strășeni, județul Orhei, RSSM a fost arestat la 25 iulie 1940 1 și condamnat ilegal din motive politice la 11 ianuarie 1941 în baza deciziei Consfătuirii Speciale de pe lingă NKVD URSS în temeiul art. 54-13 CP al RSSU la 8 ani privațiune de libertate ca membru al partidului „frontul de eliberare națională” și decedat în locurile de detenție la XXXXX. A indicat că Bujor Semion XXXXX a fost reabilitat post-mortem la 14 aprilie 1989 de către Procuratura RSSM în conformitate cu art. 1 al Decretului Prezidiului Sovietului Suprem al URSS din 16 ianuarie 1989 “Cu privire la măsurile suplimentare întru restabilirea echității față de victimele represiunilor din anii 30-40 și începutul anilor 50”.

Despre faptul că Bujor Semion XXXXX a fost reabilitat post-mortem, petiționarul Jecov Cristian-Claudius (nepotul lui Bujor Semion XXXXX) care este unicul moștenitor a aflat și i-a fost eliberat acestuia de către Procuratura Generală certificatul de reabilitare nr. 21 (13) - 2398/90-2058 din 15 noiembrie 2016 la data de 18 noiembrie 2016. A precizat că Bujor Semion conform actelor anexate și declarațiilor martorilor, era un om gospodar respectat în localitate, considerat bogat pe acele timpuri motiv pentru care a fost arestat și condamnat ilegal din motive politice și deportat unde a decedat. Soția acestuia Bujor Feodosia împreună cu fiica Lidia Bujor s-au refugiat în comuna Stălpeni, județul Mușcel.

A mai menționat că la momentul deportării Bujor Simion locuia în localitatea XXXXX, județul XXXXX în prezent orașul XXXXX și avea în drept de proprietate bunuri imobile și mobile, fapt demonstrat prin declarațiile martorilor și alte acte anexate la materialele cauzei. Reclamantul a indicat că este incontestabil faptul că bunurile ce au aparținut lui Bujor Semion au trecut în proprietatea organelor executive de atunci, adică în beneficiul statului, iar bunurile sau echivalentul lor până la moment nu au fost reîntoarse. Prin hotărârea din 14 noiembrie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central cererea depusă de petiționarul Jecov Cristian-Claudiu a fost admisă. S-a constatat faptul posesiunii, folosinței și dispoziției în drept de proprietate de către Bujor Semion, a.n.

XXXXX, originar și locuitor din s. XXXXX, județul XXXXX, RSSM a următoarelor bunuri imobile: casa de locuit cu suprafața de 126,3 m.p. cu teren aferent casei cu suprafața 0.1024 ha care se află pe adresa mun. XXXXX, str. XXXXX și care la moment sunt identificate cu nr. cadastral - XXXXX și XXXXX; casa cu sarai unde se afla o brutărie pe care o dădea în chirie; depozit mare în care păstra lemn, metal și țiglă; pământ arabil în s. Strășeni cu suprafața de 19,30 hectare; un hectar de viță de vie în satul Strășeni; 27 hectare pământ arabil în satul Ghelauza. S-a constatat faptul posesiunii, folosinței și dispoziției în drept de proprietate de către Bujor Semion, a.n.

XXXXX, originar și locuitor din s. XXXXX, județul XXXXX RSSM a următoarelor bunuri mobile: 3 (trei) inele din aur cu pietre prețioase; broșa din aur fără piatră; cruce din aur; cruce din aur cu lanț; 11 (unsprezece) monete românești din aur; mijloace bănești în sumă de 123 345 lei românești și 10 591 ruble sovietice; căruță cu doi cai de rasă; șaretă; car cu doi boi pentru prelucrarea pământului; o vacă și doi porci. La data de 30 noiembrie 2017, în interiorul termenului prevăzut de art. 362 alin. (1)-(2) Codul de procedură civilă, Consiliul Raional Strășeni, prin reprezentantul 2 Tatiana Ispas a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Strășeni (sediul Central) din 14 noiembrie 2017, suplimentat la data de 20 februarie 2018, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă cererea depusă de petiționarul Jecov Cristian- Claudius.

Prin decizia din 21 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea de apel declarată de Consiliul Raional Strășeni și s-a menținut hotărârea din 14 noiembrie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central. La 22 iunie 2018, conform sigiliului oficiului poștal (f.177), Consiliul Raional Strășeni, a declarat recurs împotriva actelor judecătorești ale instanțelor inferioare, solicitând admiterea acestuia, casarea decizie din 21 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii Judecătoriei Strășeni (sediul Central) din 14 noiembrie 2017, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel. La 27 aprilie 2018, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa participanților la proces copia deciziei din 21 martie 2018 (f.d.

172). În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Astfel, prin prisma dispoziției citate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Consiliul Raional Strășeni, la 22 iunie 2018 împotriva deciziei instanței de apel din 21 martie 2018, este depus în termen, în situația în care la materialele dosarului date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent lipsesc. În motivarea recursului s-a invocat că instanța a interpretat în mod eronat legea.

Ilegalitatea actelor instanțelor ierarhic inferioare se impune, deoarece concluziile instanțelor expuse în actele contestate sunt ilegale și contradictorii cu circumstanțele de fapt ale cauzei, iar la adoptarea lor instanța a încălcat și aplicat eronat normele de drept procedural și material. Recurentul a menționat că instanțele au apreciat arbitrar faptul că Jecov Cristian Claudius este moștenitorul averii lui Bujor Semion, ținând cont că la materialele cauzei lipsește certificatul de moștenitor al acestuia, fiind anexat doar certificatul de moștenitor al lui Jecov Cristian Claudius asupra averii Lidiei Jecov. Concomitent recurentul a menționat că instanța de fond și instanța de apel, nu au apreciat probele anexate la materialele cauzei, pentru a determina circumstanțe care au importanță pentru soluționarea pricinii, afîrmînd în acest sens că conform declarațiilor martorului Sîrbu Grigore se evidențiază că Bujor Semion avea două fiice.

Deci, instanțele nu au stabilit cercul de moștenitori care pot pretinde asupra averii represatului. Recurentul a mai susținut că prin decizia contestată i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil, instanțele încălcând principiul contradictorialității și egalității părților în drepturi procedurale. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul 3 neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

La 25 iulie 2018, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului cererea de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. Jecov Cristian-Claudius, reprezentat de avocatul Tataru Gheorghe prin referința depusă la 07 august 2018, a solicitat respingerea cererii de recurs declarate de Consiliul Raional Strășeni ca inadmisibilă. În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, menționează că, Consiliul Raional Strășeni în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare a recursului prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție indică că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

4 În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CEDO că „... art. 6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes.” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de apel a examinat sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură și aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele recursului, au fost verificate minuțios, la judecarea cauzei în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Consiliul Raional Strășeni, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul declarat de Consiliul Raional Strășeni, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu judecătorii Victor Burduh Galina Stratulat 5