2rac-376/18 — încasarea datoriei, a penalitătii si rezilierea contractului de arendă
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea datoriei, a penalitătii si rezilierea contractului de arendă
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2rac-376/18 — încasarea datoriei, a penalitătii si rezilierea contractului de arendă (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2rac-376/18
Prima instanță: Jud. Drochia, sediul Central (jud. L. Grădinari)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. D. Corolevschi, D. Stănilă, A. Corcenco)
Î N C H E I E R E
3 octombrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul: Valeriu Doagă
judecătorii: Tamara Chișca-Doneva
Nicolae Craiu
examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Societatea cu Răspundere Limitată
„Sandilana” și de către lichidatorul Societății cu Răspundere Limitată „Pirvencol” în
proces de insolvabilitate, Victor Topor,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere
Limitată „Pirvencol” împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Sandilana” cu privire
încasarea datoriei, a penalității și rezilierea contractului de arendă,
împotriva deciziei din 31 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care au fost admise
apelurile declarate de Societatea cu Răspundere Limitată „Pirvencol” în proces de
insolvabilitate și reprezentantul Societății cu Răspundere Limitată „Sandilana”, avocatul
Veronica Pascal, s-a casat integral hotărârea din 23 octombrie 2017 a Judecătoriei
Drochia, sediul Central și s-a emis o nouă hotărâre prin care cererea de chemare în
judecată a fost admisă parțial,
c o n s t a t ă :
La 30 aprilie 2017 Societatea cu Răspundere Limitată „Pirvencol”, a depus cerere de
chemare în judecată împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Sandilana” cu privire
încasarea datoriei, a penalității și rezilierea contractului de arendă.
În motivarea acțiunii a indicat că, conform contractului de locațiune nr.1 din 1
februarie 2013 Societatea cu Răspundere Limitată „Sandilana” a primit contra plată (18
000 de lei/lunar) în posesie și folosință temporară spațiul locativ cu suprafața de 1 200 m2,
amplasat pe adresa xxxxx, din clădirea de producere.
Din motive necunoscute administrația Societății cu Răspundere Limitată „Sandilana”
se eschivează cu rea-voință de a primi facturile cu privire la achitarea plății de arendă, din
care motiv Societatea cu Răspundere Limitată “Pirvencol” de nenumărate ori a expediat
scrisori de avertizare referitor la respectarea obligațiunilor de achitare a plății de arendă.
Drept urmare, datoria privind plata de arendă al Societății cu Răspundere Limitată
„Sandilana” constituie pentru perioada decembrie 2013 - 1 decembrie 2014 și pentru patru
1
luni ale anului 2015, suma de 306 000 de lei, penalitatea 0,1% din suma de întârziere
pentru 484 zile în sumă de 8 712 lei.
Reclamantul a solicitat încasarea din contul Societății cu Răspundere Limitată
„Sandilana” a datoriei în sumă de 306 000 de lei, a penalității de 0,1 % din suma
neachitată pentru o perioadă de 458 zile în mărime de 8 712 lei, a cheltuielilor de judecată
în sumă de 500 de lei, precum și rezilierea contractului nr.1 din 1 februarie 2013 încheiat
de Societatea cu Răspundere Limitată „Privencol” cu Societatea cu Răspundere Limitată
„Sandilana”, din motivul nerespectării obligațiilor (neachitarea plății de arendă).
La iulie 2015 Societatea cu Răspundere Limitată "Pirvencol” a înaintat cerere
suplimentară de concretizare a cerințelor, prin care a solicitat încasarea din contul
Societății cu Răspundere Limitată „Sandilana” a datoriei în sumă de 342 000 de lei, a
penalității pentru 519 zile în mărime de 9 792 de lei, a cheltuielilor de judecată în sumă de
5 00 de lei, precum și rezilierea contractului nr.1 din 1 februarie 2013 încheiat de
Societatea cu Răspundere Limitată „Privencol” cu Societatea cu Răspundere Limitată
„Sandilana”.
La data de 26 mai 2016 Societatea cu Răspundere Limitată "Pirvencol” a înaintat o altă
cerere de concretizare a cerințelor, solicitând încasarea din contul Societății cu Răspundere
Limitată „Sandilana” a datoriei în sumă de 469 862, 07 lei, a penalității în mărime de 21
780,00 de lei, precum și a taxei de stat.
Prin hotărârea din 23 octombrie 2017 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, acțiunea
depusă de către Societatea cu Răspundere Limitată "Pirvencol” a fost admisă parțial. S-a
încasat din contul Societății cu Răspundere Limitată „Sandilana” în beneficiul Societății
cu Răspundere Limitată "Pirvencol” în proces de insolvabilitate datoria la plata de arendă
în baza contractului nr. 1 din 1 februarie 2013, pentru perioada 1 decembrie 2013- 1 iulie
2015 în sumă de 342 000 de lei, penalitatea pentru perioada 1 decembrie 2013 - 29 mai
2014 în mărime de 11 250 de lei și cheltuielile de judecată în sumă de 2 148 de lei, iar în
total suma de 355 398 de lei. În rest cerințele Societății cu Răspundere Limitată
"Pirvencol” au fost respinse ca neîntemeiate. S-a încasat din contul Societății cu
Răspundere Limitată „Sandilana” în beneficiul statului taxa de stat neachitată parțial în
sumă de 9 957, 50 de lei.
Prin decizia din 31 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, au fost admise apelurile declarate
de Societatea cu Răspundere Limitată "Pirvencol” în proces de insolvabilitate și
reprezentantul Societății cu Răspundere Limitată „Sandilana”, avocatul Veronica Pascal,
s-a casat integral hotărârea din 23 octombrie 2017 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și
s-a emis o nouă hotărâre prin care cererea de chemare în judecată depusă de către
Societatea cu Răspundere Limitată "Pirvencol” a fost admisă parțial.
S-a reziliat contractul de arendă nr. 1 din 1 februarie 2013 încheiat între de Societatea
cu Răspundere Limitată "Pirvencol” cu Societatea cu Răspundere Limitată „Sandilana”. S-
a încasat de la Societatea cu Răspundere Limitată „Sandilana” în beneficiul Societății cu
Răspundere Limitată "Pirvencol” datoria la plata de arendă pentru perioada 1 decembrie
2013- 1 august 2015 în sumă de 360 000 de lei și penalitatea în mărime de 21 780 de lei.
În rest acțiunea a fost respinsă.
S-a încasat de la Societatea cu Răspundere Limitată „Sandilana” în beneficiul
Societății cu Răspundere Limitată "Pirvencol” suma de 2 148 de lei cu titlu de cheltuieli de
2
judecată. S-a încasat de la Societatea cu Răspundere Limitată „Sandilana” în beneficiul
statului taxa de stat în sumă de 10 807, 40 de lei.
La data de 24 iulie 2018, Societatea cu Răspundere Limitată „Sandilana”, reprezentată
de către avocatul Veronica Pascal a declarat recurs împotriva deciziei din 31 mai 2018 a
Curții de Apel Bălți.
În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel în
partea ce ține de încasarea datoriei integrale, fără a exclude suma de 160 000 de lei
achitată cu titlu de avans și penalitatea încasată.
A specificat că, instanța de apel corect a dat apreciere și a respins capătul de cerere
privind încasarea datoriei pentru perioada 1 august 2015-15 februarie 2016, deoarece
facturile întocmite pentru perioada dată nu au fost recepționate și semnate de către
recurent.
A mai menționat că instanța de apel a admis cerințele administratorului insolvabilității
de reziliere a contractului și a dispus încasarea plăților de arendă, fără a ține cont că
contractul de locațiune a expirat în luna februarie 2016, iar la data adoptării deciziei acesta
nu producea efecte juridice.
Recurentul a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel și
remiterea cauzei la rejudecare.
La data de 30 iulie 2018, lichidatorul Societății cu Răspundere Limitată „Pirvencol” în
proces de insolvabilitate, Victor Topor a declarat recurs împotriva deciziei din 31 mai
2018 a Curții de Apel Bălți.
În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia contestată, deoarece
concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, iar normele de drept
material au fost interpretate eronat.
A menționat că atât în instanța de fond cât și în instanța de apel nu au fost prezentate
careva probe întru confirmarea intenției părților de a rezilia contractul cum ar fi:
preîntâmpinarea în scris a uneia dintre părți, actul de transmitere a bunurilor de la locatar
către locator, ale probe care ar dovedi faptul rezoluțiunii contractului.
În drept și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 875, 903, 904 alin. (4), 905 alin. (1),
908, 909 din Codul civil, art. 429, 430, 432 alin. (2) lit. c), 436, 437, 445 din Codul de
procedură civilă.
Lichidatorul Societății cu Răspundere Limitată „Pirvencol” în proces de
insolvabilitate, Victor Topor a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea parțială a
deciziei instanței de apel în partea respingerii acțiunii și emiterea unei noi hotărâri prin
care să fie dispusă încasarea de la Societatea cu Răspundere Limitată „Sandilana” a sumei
de 469 862 de lei cu titlu de datorie și 21 789 de lei cu titlu de penalitate.
Prin referința depusă la data de 24 septembrie 2018, lichidatorul Societății cu
Răspundere Limitată „Pirvencol” în proces de insolvabilitate, Victor Topor a solicitat
respingerea recursului declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Sandilana” ca
fiind neîntemeiat.
Conform art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen
de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede
altfel.
Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 31 mai 2018.
3
Recurenții au recepționat decizia instanței de apel la data de 14 iunie 2018.
Astfel recursurile declarate la data de 24 iulie 2018, și respectiv 30 iulie 2018 sunt în
termen.
Examinând temeiurile recursurilor declarate de Societatea cu Răspundere Limitată
„Sandilana” și de către lichidatorul Societății cu Răspundere Limitată „Pirvencol” în
proces de insolvabilitate, Victor Topor, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile inadmisibile
din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune
verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile
prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.
La caz, completul constată că argumentele invocate în cererile de recurs nu se
încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare
a deciziei recurate, or, motivele recursurilor sunt similare celor invocate în cadrul
judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.
Dezacordul recurenților cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie
un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Totodată, completul colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul
XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de
apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau
alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma
probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că
instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de
apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă.
Din recursurile declarate nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.
În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă
statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise
(Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230).
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși
natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de
o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).
Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel
(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că, modul
de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de
caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea
procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în
4
acest sistem (a se vedea Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports
1996-I, p. 141, § 39).
La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de
atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi
conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,
, Seria A, nr. 212-A).
În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se
constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători
decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității
recursului.
Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu
privire la fondul recursului.
Având în vedere cele expuse mai sus, recursurile declarate de Societatea cu
Răspundere Limitată „Sandilana” și de către lichidatorul Societății cu Răspundere
Limitată „Pirvencol” în proces de insolvabilitate, Victor Topor, nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept
urmare, sunt inadmisibile.
În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție
d i s p u n e :
Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Societatea cu Răspundere Limitată
„Sandilana” și de către lichidatorul Societății cu Răspundere Limitată „Pirvencol” în
proces de insolvabilitate, Victor Topor.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Tamara Chișca-Doneva
Nicolae Craiu
5