2ra-1854/18 — constatarea faptelor care au valoare juridica

Dosarul nr. 2ra-1854/18

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central (jud. Gh. Bîrsan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. I. Grosu, A. Ciobanu, A. Garbuz)

ÎNCHEIERE

03 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de Antonina Prisăcaru, reprezentată

de avocatul Gabriela Moldovan,

în cauza civilă la cererea depusă de Prisăcaru Antonina cu privire la contatarea

faptelor care au valoare juridică,

împotriva deciziei din 17 mai 2018 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă:

La 24 noiembrie 2017 petiționara Prisăcaru Antonina a depus în instanța de

judecată cerere împotriva IP Agenția Servicii Publice solicitând constatarea faptelor

care au valoare juridică și anume constatarea locului nașterii Antoninei Luchian, a.n.

xxxxx, în orașul xxxxx, xxxxxx, având ca părinții pe Luchian Gheorghii și Luchian

Maria.

În motivarea acțiunii petiționara a indicat că s-a născut la xxxx în xxxxx, xxxxxx,

având părinții: tata - Luchian Gheorghii și mama - Luchian Maria. Peste o perioadă de

timp, familia a trecut cu traiul în Republica Moldova în xxxxx, xxxxx. Certificatul de

naștere a fost pierdut. De către OSC Edineț i-а fost eliberat duplicatul certificatului de

naștere nr. xxxxxx unde în rubrica „născută în localitatea,, era indicat xxxxx, xxxxx.

La data de 27.09.2017, de către OSC Zavodscoi, xxxxx, xxxxx i-а fost eliberat

duplicatul certificatului de naștere și locul nașterii era indicat - xxxxx. Petiționara a

solicitat modificarea locului de naștere, însă OSC Edineț i-а respins cererea.

Petiționara a indicat că în actul de căsătorie nr. xxxx din xxxxx, întocmit de OSC

Edineț era indicat greșit locul de naștere - xxxxx, corect fiind - xxxxx. După căsătorie

a schimbat numele din „Luchian” în „Prisăcaru”.

Prin încheierea din 23 ianuarie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central a fost

înlocuit în procesul respectiv persoana interesată Serviciul Stare Civilă Edineț și

Serviciul Stare Civilă Chișinău cu succesorul în drepturi IP Agenția Servicii Publice

(f.d.30).

Prin hotărîrea din 15 februarie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central s-a

respins integral cererea depusă de Prisăcaru Antonina împotriva IP Agenția Servicii

Publice privind constatarea faptelor care au valoare juridică.

1

Prin decizia din 17 mai 2018 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul depus de

Antonina Prisăcaru, reprezentată de avocatul Gabriela Moldovan și a fost menținută

hotărârea din 15 februarie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central.

La 16 iulie 2018, conform ștampilei aplicate pe plicul poștal (f.d. 97), Antonina

Prisăcaru, reprezentată de avocatul Gabriela Moldovan, a declarat recurs împotriva

deciziei din 17 mai 2018 a Curții de Apel Bălți solicitând admiterea recursului, casarea

hotărârilor judecătorești, cu pronunțarea unei noi hotărâri.

În motivarea recursului s-a indicat că decizia contestată este neîntemeiată și

pasibilă de a fi casată, deoarece instanța de apel la examinarea cauzei a apreciat arbitrar

probele anexate, drept consecință încâlcându-i dreptul de a redobândi cetățenia

Federației Ruse și de a beneficia de un nivel de trai decent.

În contextul prevederilor art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 17 mai 2018 și a

expediat-o în adresa participanților la proces la 26 iunie 2018 (f.d 84), iar recursul a

fost declarat la 16 iulie 2018 conform ștampilei aplicate pe plicul poștal (f.d. 97), adică

în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Antonina Prisăcaru, reprezentată de

avocatul Gabriela Moldovan, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Antonina Prisăcaru, reprezentată

de avocatul Gabriela Moldovan, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter

2

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile

de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursurile

declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de

o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de Antonina Prisăcaru, reprezentată de avocatul Gabriela

Moldovan, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Antonina Prisăcaru, reprezentată de

avocatul Gabriela Moldovan, împotriva deciziei din 17 mai 2018 a Curții de Apel Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

3