2rac-298/18 — încasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea datoriei
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
2rac-298/18 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2rac-298/2018
prima instanță: Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău (Gh. Bîrnaz)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila)
Î N C H E I E R E
26 septembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu
judecătorii Victor Burduh
Galina Stratulat
examinând recursul declarat de către lichidatorul Societății pe Acțiuni
„Termocom” în procedura falimentului, Sacaliuc Cristina,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ministerul
Finanțelor al Republicii Moldova împotriva Societății pe Acțiuni „Termocom” în
procedura falimentului cu privire la încasarea datorie,
împotriva deciziei din 21 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost respins apelul depus de reprezentantul Societății pe Acțiuni „Termocom” în
procedura falimentului și a fost menținută hotărârea din 24 martie 2016 a
Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 22 februarie 2011 Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova a depus
cerere de chemare în judecată împotriva Societății pe Acțiuni „Termocom” în
procedura falimentului cu privire la încasarea datorie.
În motivarea acțiunii a indicat ca la data de 19 mai 1995 a fost semnat Acordul
de credit dintre Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și
SA ,,Termocom”, în valoare de 11 600 000 dolari SUA și 17 500 000 mărci
germane.
În vederea asigurarii rambursarii creditului de catre SA ,,Termocom”, a fost
încheiat Acordul de garanție dintre Republica Moldova și Banca Europeană pentru
Reconstrucție și Dezvoltare. Acordul de credit și Acordul de garanție au fost
ratificate prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr.696-XIII din 21
decembrie 1995.
Susține că în legătură cu faptul că condițiile impuse de Banca Europeană pentru
Reconstrucție și Dezvoltare pentru ameliorarea situației financiare a SA
„Termocom” nu au putut fi respectate, a diminuat suma inițială a creditului pina la
4 710 000 USD și 7 735 000 marci germane (echivalentul sumei de 3 954 842,70
de Euro). Totodată, în scopul asigurării achitării de către SA ,,Termocom” a plății
în fondul de risc, precum și restituirii de către acesta a sumelor eventual achitate de
către Republica Moldova în persoana Ministerului Finanțelor în favoarea
1
creditorului extern, a fost semnat Acordul de asigurare a garanției între Ministerul
Finanțelor și SA,,Termocom” din 23 aprilie 1996.
În conformitate cu prevederile art. 38 alin.(2) al Legii nr.943-XIII din 18 iulie
1996 privind datoria de stat și garanțiile de stat (aplicabilă la momentul semnării
Acordului de asigurare a garanției), pentru acordarea garanției de stat agentul
economic urmează să vireze în fondul de risc mijloace bănești în cuantum de la 5
pîna la 25 la sută din suma principală a împrumutului garantat de stat.
Întru respectarea prevederilor art. 38 alin. (2) din Legea privind datoria de stat
și garantiile de stat, părțile în pct. 2.1 al Acordului de asigurare a garanției au
stabilit expres că, pentru acordarea garanției Guvernului la creditul sus-mentionat,
SA ,,Termocom” va plăti Ministerului Finanțelor în fondul de risc o cotă de 5 la
sută din suma creditului debursat. Suma debursată de către SA ,,Termocom”
constituie 4 648 530,98 USD și 7 559 048,31 mărci germane (echivalent a 3 864
880,03 Euro).
Astfel, în temeiul art. 38 alin. (2) din Legea privind datoria de stat și garanțiile
de stat și pct.2.1 al Acordului de asigurare a garanției, fondul de risc a fost calculat
în suma totală de 232 426,55 USD și 377 952,42 mărci germane (echivalentul a
193 244,00 Euro).
A menționat că SA „Termocom” a efectuat achitări în favoarea Ministerului
Finanțelor pentru fondul de risc în sumă de 232 426,55 USD și 137 545,59 mărci
germane (echivalentul a 70 325,94 Euro). Astfel, datoria pentru fondul de risc
constituie 122 918,06 Euro.
De asemenea, pentru sumele neachitate în termen au fost calculate penalități în
sumă totală de 64 013,26 USD și 203 059,69 Euro, care nu au fost achitate pînă în
prezent.
A indicat că, datoria totală a SA „Termocom” față de bugetul de stat, gestionat
de catre Ministerul Finanțelor pentru fondul de risc și penalități constituie 64
013,26 USD și 325 977,75 Euro (fondul de risc - 122 918,06 Euro și penalitatea -
203 059,69 Euro). Ca urmare a expedierii cererilor de plată întru rambursarea
datoriei față de bugetul de stat, SA „Termocom” informează ca datoria pentru
fondul de risc și penalități nu figurează la bilanțul întreprinderii.
Solicită reclamantul Ministerul Finanțelor încasarea de la SA „Termocom” în
procedura de faliment a datoriei în sumă de 64 013,26 dolari SUA și 325 977,75
Euro.
Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 24 martie 2016, acțiunea
depusă de Ministerul Finanțelor a fost admisă, fiind încasat de la SA „Termocom”
în procedura de faliment în beneficiul Ministerului Finanțelor a datoriei in sumă de
64 013, 26 SUA și 325 977, 75 Euro sau suma în lei moldovenești echivalentă la
momentul executării, potrivit cursului valutar al BNM și taxa de stat în mărime de
50 000 lei.
La data de 21 aprilie 2016, Lichidatorul SA „Termocom” în procedura
falimentului a depus cerere de apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii
Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 24 martie 2016.
Prin decizia din 21 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul depus de reprezentantul Societății pe Acțiuni „Termocom” în procedura
falimentului și a fost menținută hotărârea din 24 martie 2016 a Judecătoriei
Rîșcani, mun. Chișinău.
2
La 19 aprilie 2018, lichidatorul Societății pe Acțiuni „Termocom” în procedura
falimentului, Sacaliuc Cristina a declarat recurs împotriva deciziei din 21 februarie
2018 a Curții de Apel Chișinău prin care a solicitat admiterea cererii de recurs,
casarea integrală a deciziei din 21 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a
hotărârii din 24 martie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, cu pronunțarea
unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca neîntemeiată.
În motivarea recursului lichidatorul Societății pe Acțiuni „Termocom” în
procedura falimentului, Sacaliuc Cristina a indicat că consideră neîntemeiată
decizia instanței de apel, deoarece nu a constatat și elucidat pe deplin
circumstanțele importante soluționării cauzei, precum și-a bazat soluția pe fapte
neprobate.
A relevat că instanța de apel nu a cercetat și administrat toate probele din dosar
și anume dovezile prezentate de către intimatul/apelant referitor la calculul datoriei
și modul de convertire a mărcilor în euro.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă (la momentul
depunerii recursului), recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării
hotărârii sau a deciziei integrale.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 21 februarie 2018,
astfel, recursul declarat de lichidatorul Societății pe Acțiuni „Termocom” în
procedura falimentului, Sacaliuc Cristina la data de 19 aprilie 2018, este în termen.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea
dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,
dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii
acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea
recursului se decide în lipsa acesteia.
În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul
raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și
face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu
alin. (2).
Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile
invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că
recursul este inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
3
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție menționează că argumentele lichidatorului Societății pe
Acțiuni „Termocom” în procedura falimentului, Sacaliuc Cristina invocate în
cererea de recurs nu cad sub incidența nici unui din temei de declarare a recursului
prevăzut la art. 432 alin. (2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care
se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nicio referire cu privire la fondul recursului.
Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea
faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art.
432 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.
În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CtEDO că „... art.
6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o
instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul
declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de
șanse de succes.” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a
Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de
apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură
și aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele recursului au
fost verificate minuțios la judecarea cauzei în ordine de apel, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge
la concluzia de a considera recursul declarat de lichidatorul Societății pe Acțiuni
„Termocom” în procedura falimentului, Sacaliuc Cristina, ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de procedură
civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se consideră inadmisibil recursul declarat de lichidatorul Societății pe Acțiuni
„Termocom” în procedura falimentului, Sacaliuc Cristina.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Iulia Sîrcu
judecătorii Victor Burduh
Galina Stratulat
4