2ra-1977/18 — cu privire la declararea nulitatii certificatului de mostenitor si radierea inregistrarii dreptului de proprietate

Dosarul nr. 2ra-1977/18

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Călărași – A. Ucraințeva

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – L. Bulgac, S. Gîrbu, Gr. Dașchevici

ÎNCHEIERE

26 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Nicolae Craiu

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Primăria comunei

Țibirica,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Primăria

comunei Țibirica, raionul Călărași împotriva lui Vasile Cozma, intervenienți

accesorii Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” și notarul public Cheșcu

Hristofor cu privire la declararea nulității certificatului de moștenitor și radierea

înregistrării dreptului de proprietate asupra terenului din Registrul bunurilor imobile,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 aprilie 2018, prin care s-a

respins apelul declarat de către Primăria comunei Țibirica și s-a menținut hotărârea

Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din 22 decembrie 2017,

c o n s t a t ă:

La 16 august 2017 Primăria comunei Țibirica s-a adresat cu cerere de chemare

în judecată împotriva lui Vasile Cozma, solicitând declararea nulității certificatului

de moștenitor legal, eliberat de notarul public Cheșcu Hristofor la 27 mai 2013

moștenitorului Vasile Cozma cu privire la moștenirea de către ultimul a terenului

pentru construcții cu suprafața de 0,1218 ha cu nr. cadastral XXXXX, situat în satul

XXXXX, comuna XXXXX, raionul Călărași de la Ana Cozma, precum și radierea

din Registrul bunurilor imobile a OCT Călărași, filiala ÎS „Cadastru” a înregistrării

dreptului de proprietate asupra bunului imobil menționat, efectuată pe numele lui

Vasile Cozma și Ana Cozma.

În motivarea cererii reclamanta a indicat că Vasile Cozma este feciorul și

moștenitorul averii succesorale rămase după decesul Anei Cozma, decedată la

04.11.2008.

A menționat că în primăvara anului 2013, când s-au perfectat actele pe terenul

cu nr. cadastral XXXXX, pentru moștenirea acestuia de către Vasile Cozma, după

decesul Anei Cozma, comandatarul lucrărilor cadastrale a indus în eroare

1

colaboratorii OCT Călărași privind parametrii hotarelor și suprafața terenului, ce i-

ar fi aparținut defunctei Ana Cozma.

Astfel, conform planului geometric întocmit de OCT Călărași la solicitarea

moștenitorului Vasile Cozma, hotarele terenului supus lucrărilor cadastrale aveau

suprafața de 0,1218 ha. Această informație, considerată a fi veridică, a fost preluată

de factorii de decizie de la Primăria comunei Țibirica, r-nul Călărași, care fără a

verifica minuțios documentele, a eliberat lui Vasile Cozma un extras din registrul

cadastral, potrivit căruia Ana Cozma ar dispune de 0,1218 ha, pe când în realitate

conform datelor din Registrul bunurilor imobile Ana Cozma deținea 0,07 ha.

A indicat că Primăria comunei Țibirica a eliberat un extras din Registrul

cadastral al deținătorului de teren cu nr. 491 din 23.05.2013, care conține date

eronate privitor la suprafața terenului Anei Cozma – 0,1218 ha în loc de 0,07 ha, pe

care l-a deținut legal Ana Cozma din 1992 până la data decesului acesteia

04.11.2008.

Acest extras din Registrul cadastral, eliberat de Primăria comunei Țibirica, a

fost prezentat de potențialul moștenitor la notarul public Cheșcu Hristofor, care în

temeiul acestuia și a altor acte necesare a fi prezentate, a eliberat la 27 mai 2013

certificat de moștenitor legal pe numele lui Vasile Cozma pe bunul imobil moștenit

de acesta după decesul Anei Cozma, care în aceiași zi a fost prezentat spre

înregistrare de către Vasile Cozma la OCT Călărași, filiala ÎS „Cadastru”, ceia ce s-

a și efectuat cu aceiași dată.

Reclamanta a susținut că în toamna anului 2013 a avut loc înregistrarea masivă

a terenurilor în cadrul Primăriei comunei Țibirica, r-nul Călărași, când s-a depistat

eroarea admisă la înregistrarea primară a terenului moștenit de Vasile Cozma, motiv

pentru care a încercat de a depăși situația creată pe cale extrajudiciară, însă nu s-a

soldat cu succes.

Prin încheierea din 18 august 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași s-a

atras în calitate de intervenienți accesorii Oficiul Cadastral Teritorial Călărași și

notarul public Cheșcu Hristofor. (f.d. 17)

Prin hotărârea din 22 decembrie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași s-

a respins cererea înaintată de către Primăria comunei Țibirica împotriva lui Vasile

Cozma, intervenienți accesorii Oficiul Cadastral Teritorial Călărași și notarul public

Cheșcu Hristofor cu privire declararea nulității certificatului de moștenitor și

radierea înregistrării dreptului de proprietate asupra terenului din Registrul bunurilor

imobile ca fiind neîntemeiată. (f.d. 65, 68-69)

Prin hotărârea Guvernului nr. 314 din 22.05.2017 privind constituirea Agenției

Servicii Publice, ÎS „Cadastru” s-a reorganizat prin fuziune (absorbție) cu Instituția

Publică „Agenția Servicii Publice”.

Prin decizia din 19 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Primăria comunei Țibirica și s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Strășeni, sediul Călărași din 22 decembrie 2017. (f.d. 82, 83-86)

La 11 iulie 2018 Primăria comunei Țibirica a declarat recurs împotriva actelor

judecătorești ale instanțelor inferioare, solicitând casarea deciziei Curții de Apel

Chișinău din 19 aprilie 2018 și a hotărârii Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din

22 decembrie 2017 cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, pe motiv

că eroarea judiciară admisă nu poate fi corectată de instanța de recurs. (f.d. 91-92)

2

În motivarea recursului recurenta a invocat că hotărârea instanței de apel este

ilegală, neîntemeiată și pasibilă de a fi casată, deoarece a fost interpretată în mod

eronat legea pe care a aplicat-o la soluționarea temeiurilor invocate de apelant în

cererea sa.

A mai indicat că este eronată concluzia instanței de apel cu privire la

respingerea cererii de apel pe motivul că primarul comunei și specialistul în

reglementarea regimului funciar au aprobat amplasarea hotarelor terenului litigios.

Ori, precum și-a motivat situația, factorii de decizie ai organului APL, aceasta s-ar

datora unei erori, care se necesită a fi înlăturată, unica cale fiind cea judiciară.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 19 aprilie

2018.

Recurenta a recepționat decizia instanței de apel la data de 13 iunie 2018.

Astfel, recursul, declarat la data de 11 iulie 2018, se consideră depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Primăria

comunei Țibirica este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că recurenta indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel

a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi

reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea

probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

3

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Primăria comunei Țibirica asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal

invocă recurenta și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de către Primăria comunei Țibirica, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), 433 lit. a), 440 alin.

(1) și (11) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune :

Recursul, declarat de către Primăria comunei Țibirica, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Nicolae Craiu

Maria Ghervas

4