2ra-1977/18 — cu privire la declararea nulitatii certificatului de mostenitor si radierea inregistrarii dreptului de proprietate
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la declararea nulitatii certificatului de mostenitor si radierea inregistrarii dreptului de proprietate
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-1977/18 — cu privire la declararea nulitatii certificatului de mostenitor si radierea inregistrarii dreptului de proprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2ra-1977/18
Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Călărași – A. Ucraințeva
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – L. Bulgac, S. Gîrbu, Gr. Dașchevici
ÎNCHEIERE
26 septembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală
judecătorii Nicolae Craiu
Maria Ghervas
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Primăria comunei
Țibirica,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Primăria
comunei Țibirica, raionul Călărași împotriva lui Vasile Cozma, intervenienți
accesorii Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” și notarul public Cheșcu
Hristofor cu privire la declararea nulității certificatului de moștenitor și radierea
înregistrării dreptului de proprietate asupra terenului din Registrul bunurilor imobile,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 aprilie 2018, prin care s-a
respins apelul declarat de către Primăria comunei Țibirica și s-a menținut hotărârea
Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din 22 decembrie 2017,
c o n s t a t ă:
La 16 august 2017 Primăria comunei Țibirica s-a adresat cu cerere de chemare
în judecată împotriva lui Vasile Cozma, solicitând declararea nulității certificatului
de moștenitor legal, eliberat de notarul public Cheșcu Hristofor la 27 mai 2013
moștenitorului Vasile Cozma cu privire la moștenirea de către ultimul a terenului
pentru construcții cu suprafața de 0,1218 ha cu nr. cadastral XXXXX, situat în satul
XXXXX, comuna XXXXX, raionul Călărași de la Ana Cozma, precum și radierea
din Registrul bunurilor imobile a OCT Călărași, filiala ÎS „Cadastru” a înregistrării
dreptului de proprietate asupra bunului imobil menționat, efectuată pe numele lui
Vasile Cozma și Ana Cozma.
În motivarea cererii reclamanta a indicat că Vasile Cozma este feciorul și
moștenitorul averii succesorale rămase după decesul Anei Cozma, decedată la
04.11.2008.
A menționat că în primăvara anului 2013, când s-au perfectat actele pe terenul
cu nr. cadastral XXXXX, pentru moștenirea acestuia de către Vasile Cozma, după
decesul Anei Cozma, comandatarul lucrărilor cadastrale a indus în eroare
1
colaboratorii OCT Călărași privind parametrii hotarelor și suprafața terenului, ce i-
ar fi aparținut defunctei Ana Cozma.
Astfel, conform planului geometric întocmit de OCT Călărași la solicitarea
moștenitorului Vasile Cozma, hotarele terenului supus lucrărilor cadastrale aveau
suprafața de 0,1218 ha. Această informație, considerată a fi veridică, a fost preluată
de factorii de decizie de la Primăria comunei Țibirica, r-nul Călărași, care fără a
verifica minuțios documentele, a eliberat lui Vasile Cozma un extras din registrul
cadastral, potrivit căruia Ana Cozma ar dispune de 0,1218 ha, pe când în realitate
conform datelor din Registrul bunurilor imobile Ana Cozma deținea 0,07 ha.
A indicat că Primăria comunei Țibirica a eliberat un extras din Registrul
cadastral al deținătorului de teren cu nr. 491 din 23.05.2013, care conține date
eronate privitor la suprafața terenului Anei Cozma – 0,1218 ha în loc de 0,07 ha, pe
care l-a deținut legal Ana Cozma din 1992 până la data decesului acesteia
04.11.2008.
Acest extras din Registrul cadastral, eliberat de Primăria comunei Țibirica, a
fost prezentat de potențialul moștenitor la notarul public Cheșcu Hristofor, care în
temeiul acestuia și a altor acte necesare a fi prezentate, a eliberat la 27 mai 2013
certificat de moștenitor legal pe numele lui Vasile Cozma pe bunul imobil moștenit
de acesta după decesul Anei Cozma, care în aceiași zi a fost prezentat spre
înregistrare de către Vasile Cozma la OCT Călărași, filiala ÎS „Cadastru”, ceia ce s-
a și efectuat cu aceiași dată.
Reclamanta a susținut că în toamna anului 2013 a avut loc înregistrarea masivă
a terenurilor în cadrul Primăriei comunei Țibirica, r-nul Călărași, când s-a depistat
eroarea admisă la înregistrarea primară a terenului moștenit de Vasile Cozma, motiv
pentru care a încercat de a depăși situația creată pe cale extrajudiciară, însă nu s-a
soldat cu succes.
Prin încheierea din 18 august 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași s-a
atras în calitate de intervenienți accesorii Oficiul Cadastral Teritorial Călărași și
notarul public Cheșcu Hristofor. (f.d. 17)
Prin hotărârea din 22 decembrie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași s-
a respins cererea înaintată de către Primăria comunei Țibirica împotriva lui Vasile
Cozma, intervenienți accesorii Oficiul Cadastral Teritorial Călărași și notarul public
Cheșcu Hristofor cu privire declararea nulității certificatului de moștenitor și
radierea înregistrării dreptului de proprietate asupra terenului din Registrul bunurilor
imobile ca fiind neîntemeiată. (f.d. 65, 68-69)
Prin hotărârea Guvernului nr. 314 din 22.05.2017 privind constituirea Agenției
Servicii Publice, ÎS „Cadastru” s-a reorganizat prin fuziune (absorbție) cu Instituția
Publică „Agenția Servicii Publice”.
Prin decizia din 19 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul
declarat de Primăria comunei Țibirica și s-a menținut hotărârea Judecătoriei
Strășeni, sediul Călărași din 22 decembrie 2017. (f.d. 82, 83-86)
La 11 iulie 2018 Primăria comunei Țibirica a declarat recurs împotriva actelor
judecătorești ale instanțelor inferioare, solicitând casarea deciziei Curții de Apel
Chișinău din 19 aprilie 2018 și a hotărârii Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din
22 decembrie 2017 cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, pe motiv
că eroarea judiciară admisă nu poate fi corectată de instanța de recurs. (f.d. 91-92)
2
În motivarea recursului recurenta a invocat că hotărârea instanței de apel este
ilegală, neîntemeiată și pasibilă de a fi casată, deoarece a fost interpretată în mod
eronat legea pe care a aplicat-o la soluționarea temeiurilor invocate de apelant în
cererea sa.
A mai indicat că este eronată concluzia instanței de apel cu privire la
respingerea cererii de apel pe motivul că primarul comunei și specialistul în
reglementarea regimului funciar au aprobat amplasarea hotarelor terenului litigios.
Ori, precum și-a motivat situația, factorii de decizie ai organului APL, aceasta s-ar
datora unei erori, care se necesită a fi înlăturată, unica cale fiind cea judiciară.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară
în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 19 aprilie
2018.
Recurenta a recepționat decizia instanței de apel la data de 13 iunie 2018.
Astfel, recursul, declarat la data de 11 iulie 2018, se consideră depus în termen.
Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele
cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Primăria
comunei Țibirica este inadmisibil din următoarele considerente.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,
că recurenta indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel
a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi
reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea
probelor, fapt inadmisibil în recurs.
Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de
procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,
dar nu și temeinicia în fapt.
Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot
constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele
expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procesual.
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
3
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să
fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie
să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul
declarat de către Primăria comunei Țibirica asemenea aspecte nu se regăsesc.
În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține
obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de
apel, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei
de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal
invocă recurenta și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera
recursul declarat de către Primăria comunei Țibirica, inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), 433 lit. a), 440 alin.
(1) și (11) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune :
Recursul, declarat de către Primăria comunei Țibirica, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Oleg Sternioală
judecătorii Nicolae Craiu
Maria Ghervas
4